FILOZOFIA CULTURII TEHNICE

-Curs 1Bibliografie:
-Laura Pana , Filozofia culturii tehnice , 2000
-Laura Pana , Cultura tehnica si industria culturala
-Laura Pana , Filozofia informatiei si a tehnicii informationale
-Laura Pana , Prognoza sociala si tehnologica
Notare :
-80% verificare pe parcurs
-20% verificare finala
Introducere:
Cultura reprezinta ansamblul valorilor materiale si spirituale create de-a
lungul istoriei . De asemenea , sistemul de valori asociat fiecarei comunitati
umane si fiecarei forme de organizare sociala , iar de asemenea activitatea culturala
pe creatie , circulatie , de receptare si valorificare a valorilor create .
Cultura reprezinta de fapt modul in care sunt practicate valorile , valorile sunt
integrate in viata sociala .
Definitia oferita la inceput trebuie concretizata . Astfel , fiecare tip de activitate
genereaza o forma de cultura(activitatea stiintifica determina cultura stiintifica ,
activitatea politica determina cultura politica ; cultura morala , filozofica si , de
asemenea , putem vorbi de cultura tehnica).
Fiecare persoana are o identitate culturala ; de fapt , are mai multe identitati
: indivduala , sociala si culturala . Identitatea individuala reprezinta constiinta unui
anumit statut al individului in viata sociala . Identitatea sociala este data de apartenenta
sa la anumite grupuri , activitati si comunitati . Fiecare persoana are mai multe roluri
sociale si un statut social complex(asteptari subiective) . Identitatea culturala este data
de sistemul de valori pe care le impartaseste si la care aspira . Fiecare individ are i
cultura de origine prin care , in mod specific , isi insusheshte si traieste valorile
culturale , si o cultura aspirationala . Aceasta identitate culturala se realizeaza tot
prin apartenenta la diferite grupuri sau activitati culturale . Ea consta in ansamblul
valorilor impartasite in cadrul unei comunitati . Cultura insasi nu reprezinta un ansamblu
omogen de valori .
Notiunea de subcultura are doua intelesuri diferite :

-stiintific , obiectiv , neutru , prin care desemnam un subdomeniu al vietii sociale(cultura

politica , morala , stiintifica)
-evaluativ , negativ , peiorativ , de ansamblu de subproduse culturale , de produse
culturale cu o valoare indoielnica .
Subculturile pot genera noi directii de evolutie in cultura , noi valori in viata
sociala . Independent de acest fenomen , exista si o cale de formare a unor noi zone ,
entitati culturale , prin formarea unor grupuri de interese in cadrul unei comunitati
ocupationale (cultura calculatorului , web-ului).Aceste domenii se dezvolta in jurul
unor noi tipuri de activitati , pe baza unor noi tipuri de relatii in comunitatile virtuale .
Contraculturile reprezinta ansamblul detaliilor care sunt diferite , uneori
opuse sistemului de valori impus in ansamblul societatii care functioneaza in
cadrul unui sistem social . Pot avea semnificatii politice , organizate in jurul unor
interese pe grup , cu scopul de a influenta sau exercita puterea politica. Subculturile sau
contraculturile pot reprezenta chiar zone cu o densitate axiologica mai mare decat
nivelul general al culturii .
Cultura stiintifica
In cadrul sistemului cultural , fiecare domeniu al culturii este altfel .
Stiinta sau cultura stiintifica , in sens restrans , are o anumita structura interna :
- infrastructura tehnica a cunoasterii si activitatii stiintifice , care include si
ansamblul de metode tehnice si procedee ;
- structura teoretica a stiintei , care include conceptele , principiile , legile ,
explicatiile stiintifice ;
- nivelul metateoretic al cunoasterii stiintifice ; stiinta despre stiinta sau scientica .
In acest complex al stiintei , exista si o problema stiintifica :modelul conceptual al
cunoasterii stiintifice acceptat la un moment dat prin cercetare , sau asa-zisa paradigma
stiintifica . Valoarea stiintifica fundamentala este adevarul . Verosimilitatea este un
criteriu preferat in anumite teorii ale cunoasterii pentru ca privilegiaza cunostinta noua si
privilegiaza largirea grupului cunoasterii . Productivitatea reprezinta un atribut al
teoriei stiintifice creatoare . Adevarul sau eroarea sunt integrate in cultura stiintifica .
E legitima integrarea teoriei concurente asupra teoriei stiintifice .

Teme de referinta :
Tipuri de valori
Sisteme de valori
Relatia dintre cultura si civilizatie
Tehnica , valoare culturala si factor de civilizatie
Tendinte caracteristice culturii actuale
Trasaturi ale civilizatiei contemporane
Specificul culturii spirituale romanesti
Orientari actuale in studierea culturii
Structura si dinamica culturii
Tehnostiinta in raport cu alte domenii ale culturii
Cultura artistica structura , valori specifice , raporturi cu alte domenii ale culturii
Esteticul ca valoare artistica fundamentala
Estetica informationala
Raporturile dintre estetica filozofica , estetica stiintifica , estetica experimentala ,
estetica informationala
Designul industrial
Estetic si frumos . Estetica uratului
Estetica ambientului
Estetica vietii cotidiene
Estetica relatiilor interumane
Geneza omului si geneza metaforei
Profesionalizarea artei si deculturalizarea artei
Tehnologia artistica si arta tehnologica
Libertatea creatoare
Libertatea artistica si libertatea morala
Artistul

Cultura umana structura , valori caracteristice , conceptii etice despre valoarea

centrala a culturii morale , domeniile etice , etica filozofica , etica stiintifica,
metalectica , etica artificiala
Cultura stiintifica structura interna si valori specifice
Adevarul ca valoare
Conceptul de adevar
Conceptii despre adevar
Problema stiintifica
Ipoteza si teorie de stiinta
Structura teoriei stiintifice
Tipuri de teorii
Explicatie si predictie in stiinta
Tipuri de explicatie
Omul de stiinta
Cultura religioasa si constiinta religioasa
Psihologia religiei
Tipuri de religiozitate
Tendinte actuale ale vietii religioase
Valoarea religioasa fundamentala
Omul religios
Cultura politica : structura sistemului politic , puterea politica , valori politice
Cultura politica a participarii(democratia) in viziune sistemica si cibernetica
Teledemocratia(politica digitala)
Statul ideal(cetatea filozofica , feuda religioasa , republica savanta , societatea
intelectuala , statul global al societatii informationale)
Tehnica si societatea informationala
Erele tehnologice . Era informationala.
Masina informationala
Mediul tehnic caracteristici
Mediul informational
Mediul inteligent
Resurse si servicii informationale intranet , extranet si internet
Managementul informatiei hipertextul
Economia informatiei , piata virtuala , mediul digital
Cultura calculatorului . Viata intr-o cultura tehnologica
Filozofia inteligentei artificiale

Filozofia realitatii virtuale

Filozofia comunicarii mediate de calculator
Gandirea informationala, , actiunea informationala , omul informational
Perspectiva informationala asupra culturii
Caracteristici ale sistemelor sociotehnice actuale
Paradoxuri ale erei informationale
Libertatea si fericirea in era informationala
Corelatia posibilitate realitate in societatea informationala
Omul ca sursa de posibilitati
Individ persoana personalitate
Personalitatea popoarelor
Psihologia poporului roman
Dezvoltarea personala : -Inteligenta si creativitate
-Geneza si structura inteligentei
-Dinamica inteligentei
-Nivelul de inteligenta genialitate
-Tipuri de inteligenta
-Inteligenta tehnica
Modele ale procesului de creatie
Niveluri de creativitate
Inventie si descoperire . Descoperirea artificiala.
Inventia ca actiune complexa
Etapele inventiei tehnice
Niveluri de inventivitate tehnica
Inventia intelectuala
Forme ale inventiei intelectuale
Inventarea valorilor
Inventarea viitorului
Dezvoltarea aptitudinilor inventive
Inteligenta si creativitatea asistata de calculator
Cunoasterea , evaluarea si dezvoltarea personalitatii
Tehnici de activitate intelectuala.