Confrerii medievale

Breslele i confreriile sunt instituii medievale, ce se nasc din

nevoia de coeziune social. Ambele au un statut juridic bine definit,
funcioneaz pe baza unor reglementri (statute) ce le ofer autonomie,
sunt organizate ierarhic i dein bunuri mobile i immobile. De
asemenea, amintim ca membrii acestora se ntrunesc periodic pentru a
practica activiti spirituale n comun.
Deosebirile ntre cele dou instituii sunt urmtoarele. Confreriile
sunt asociatii voluntare, n cadrul comunitii oraului, avnd un caracter
preponderent religios, ndreptate spre caritate i pietate. Spre deosebire
de breasl, n cazul creia constituirea organizaiei se bazeaz n primul
rnd pe apartenenta la acelasi mestesug, n cazul confreriei coeziunea
grupului se construiete n jurul devotiunii patronului spiritual, alturi de
rugciuni funerare i slujbe religioase.
Una din trssturile specifice omului medieval este nclinaia spre
sfera religioas i rugciune. n consecin, toate asociaiile i
organizaiile au un caracter mai mult sau mai puin religios, ceea ce le
ofer posibilitatea s interacioneze n acest plan. Din acest punct de
vedere, confreria profesional organizeaza viata religioas a unei
instituii: capitlu, parohie, organizaie profesional etc. Astfel membrii
unei bresle pot s aparin mai multor confrerii, iar o confrerie poate s
cuprind membrii aparinnd mai multor bresle. Spre exemplu confreria
Sfantului Francisc este o cofrerie profesionala a breslei arcarilor,
curelarilor si mesterilor de scuturi, tolbe si sageti.
n multe cazuri, fiecrei instituii i corespunde o confrerie care
dinamizeaz viaa religioas a membrilor ei. Acetia i asum
rspunderea de a se ntruni periodic pentru slujbe religioase nchinate
sfntului protector i pentru comemorarea membrilor mori.
 Prima recunoastere oficiala a asociatiilor religioase numite
confrerii are loc in 1201, cand Inocentiu al III-lea emite o bula prin care
recunoaste existent unor grupuri de laici numiti Umiliti in orasele
lombarde. Miscarea apare si se dezvolta in mediul citadin printre
mestesugarii care doreau sa practice o viata spirituala intensa,
asemanatoare evanghelistilor, fara a schimba meseria pe care o practica.
Bila papala recunoaste existenta 3 ordine in cadrul miscarii Umilitilor:
dou de clerici si laici si una doar din laici.
n funcie de activitile membrilor ei i de practicile devoionale,
confreriile sunt de mai multe tipuri:

1.clericale
2.conventuale
3. nchinate sacramentului Euharistiei, Corpus Christi.
4. aparinnd ordinelor religioase
5. aparinnd breslelor.

Srbtoarea Corpus Christi

Prima manifestare a sarbatorii Corpus Christi a fost oficializata de
papa Urban al IV-lea in 1264. In timpul procesiunii Trupului Cristos sub
forma painii este purtat si aratat in monstrante, devenind o manifestare a
pietatii sacramentale in sec XIII-XIV. 1
n spaiul transilvnean ntre secolele XIV-XVI devotiunea
euharistica este una dintre cele mai raspandite forme de devotiune.
slujbele religioase desfurndu-se n altarele si capelele nchinate

1 Gross Lidia, Confreriile medievale n Transilvania (sec. XIV-XVI), ed. Grinta, ed.
Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca, 2004.p 210
acestui sacrament, aflate de cele mai multe ori lng bisericile parohiale,
dar i n trguri. Constituirea numeroaselor confrerii consacrate acestui
cult relev importanta devoiunii euharistice pentru locuitori. Confreriile,
deschise atat laicilor, cat si clericilor sunt atestate in Cluj, Bistrita,
Brasov, Sibiu si Saschiz.2
Un semn important ce reflect adeziunea ridicat a popula iei spre
aceast devoiune este dat de statutele de breasl. Ele amintesc n mod
repetat faptul c membrii respectivelor bresle sunt obliga i s participle
la ceremoniile Corpus Christi desfurate n fiecare sptmn n ziua de
joi3.

Oraul Cluj
Confreria Corpus Christi din Cluj
n acest caz singurul indiciu despre popularitatea confreriei n
rnadul locuitorilor orasului este expresia celebris confraternitas,
menionat ntr-un testament de donaie. Persoana n cauz, Magdalena,
vaduva lui Georgius Lapicida doneaza un florin in beneficiul confreriei
pentru sustinerea liturghiei in 1531. Este de asemenea inregistrata si
donatia Margaretei, vaduva lui Johaness Schleffer . 4.

Confreria conventului Dominican

In Ungaria medievala, la jumatatea secolului XIV, fenomenul
monastic cunoaste o mare amploare. In cadrul Bisericii Romane se

2 Ibidem, 225

3 Ibidem p.223

4 Ibidem, p.226
inregistraza 65 de abatii Benedictine, 24 cisterciene, 40 premostratense,
40 pauline, 4 carmelite, 40 ale augustinilor eremiti, 35 convente
dominicane si 50 franciscane- este un semn al racordarii regatului
maghiar la valorile spirituale apusene. Ordinele religioase, alaturi de
institutiile eclesiastice secular influeneaz sensibilitatea religioas a
epocii impunndu-se in diverse compartimente ale vietii sociale.
In Transilvania medievala, institutiile monastice cele mai active
sunt Ordinul Dominican si Franciscan, mai ales in oraele sseti.
La fel ca n cazul confreriei din Sighioara, confreria
dominicanilor din Cluj se bucur de ataamentul locuitorilor, remarcat
prin numeroasele donaii ale acestora.
Principala activitate a dominicanilor membri ai confreriei sunt
serviciile funerare si slujbele de comemorare, care implic o mare parte
din locuitorii oraului, oferind un impuls vieii lor religioase5.
n ncheiere, considerm c viaa spiritual a oraului Cluj a fost
ncurajat n secolul XV prin aportul adus de urmtoarelor confrerii:
Confreria Sf. Ecaterina, Confreria Sf Petru, Confreria Sf Maria
Magdalena, Confreria celor trei magi, Confreria Tuturor Sfintilor.

Oraul Sibiu
Confreria Corpus Christi din Sibiu-
Este infiintata in 1372 prin actul emis de sfatul juratilor la cerera
reprezentantilor confreriei, printre care se aflau persoane importante n
administraia oraului. Aceasta semnific o popularitate a cultului i o
nevoie crescnd pentru mntuirea sufletului prin anumite practice
devoionale. Arhiepiscopul de Strigoniu, prin functia de legatus natus pe
care o detine, are autoritatea de a oferi indulgente in 1384 tuturor celor
care participa la procesiune.

5 Ibidem. P.175
 Registrele redau nume a comercianilor influeni, inclusiv a unor
membri ai magistraturii. Veniturile ridicate ale confreriei de la jumtatea
secolului XVI, ce a permis acordarea creditelor, sugereaz dona ii
consistente i probabil un numr ridicat de membrii.
Totui, pe baza unor date mai precise, s-a calculat c n anul 1526
doar 70 de persoane din totalul de 5000 de locuitori erau membrii ai
confreriei, n alte cuvinte 1,4%, ceea ce oglindete fapul c via a
spiritual a este nuanat de celelate instituii precum biserica parohial
sau confreria capitlului
Activitile spirituale ale membrilor constau n fiecare zi de joi n
participarea la liturghia Sf. Trup . De asemenea n fiecare an are loc un
banchet cu ocazia adunarii in care se aleg noi membrii si noi diriguitori
ao confreriei.6
n concluzie, afirmm c aceast confrerie a adus un aport
consistent la dinamizarea vieii religioase a comunitii.
1. Confrerii clericale: Confreria capitlului
Inceputurile confrerie se situeaz n prima jumatate a secolului XIV,
primul membru fiind Johaness atestat documentar la 1327. Prezenta
laicilor este consemnata doar in sec XV pana la adoptarea reformei, in
schimb clericii continua sa fie inscrisi pana desfiintarea confreriei de
catre magistratul/sfatul reformat sec. XVI7.
Include 24 de comunitati parohiale de pe cuprinsul scaunului Sibiu.
Membrii confreriei sunt, in primul rand, clerici, dar si reprezentanti ai
strii laice din acest scaun. Cartea liturgic a confreriei cuprinde lista
membrilor clasici laici, precum si sumarul indulgen elor. Acestea sunt
acordate intre 20 de zile i 4 ani se acorda tuturor celor care particip la

6 Ibidem, p.246

7 Ibidem, p.170
slujbele religioase si exprima zilnic o devotiune puternic prin rostirea
unor rugaciuni specifice.8
Faptul ca magistrul orasului Schoren Jacob, magistrul Thomas,
Jacobus SneyderrNicolaus Wice Voyvoda de Salisfodis judele regal al
scaunului de Sighisoara si comite de Sibiu, vicevoievod al Transilvaniei
intre 1439-1465 (cu intreruperi) sunt atestati ca membri in confreria
Sibiului donand acesteia prin testament bunuri immobile si mobile
reflecta atasamentul persoanelor influente din orasul Sibiu la confreria
capitlului, situaie asemntoare i n cazul confreriei Corpus Christi.

Oraul Braov
Confreria Corpus Christi din Braov
Prima atestare este nregistrat n 1408 cnd Symon Ruedel
doneaz un florin n fiecare an pentru oficierea liturghiei euharistice.
Confreria se va bucura de-a lungul secolului XIV i de alte donaii n
florin i pri de moie pentru susinerea liturghiei Sfntului Trup. pentru
mntuirea sufletelor, pentru oficializarea liturghiilor i pentru construc ia
bisericii.
Menionm faptul c nu doar comunitatea nstrit se implic n
viaa confreriei. Ea beneficiaz ntre 1427 i 1447 de o serie de
indulgene acordate de ctre episcopi, care dinamizeaz viaa religioas
a membrilor ei. Acetia se ntrunesc n fiecare duminic pentru
participarea la slujbele religioase9.
n aceast confrerie, laicii reprezint majoritatea, n raport cu
clericii, afirmaie susinut de indulgentele acordate inclusive
negustorilor, care reprezint cea mai important ptur social.
8 Ibidem, p.169

9 Ibidem, p.230
Oraul Sighioara
1.Confrerii clericale: confreria capitlului
Capitlul din Sighisoara cuprinde 24 de comunitati parohiale si intra
sub jurisdictia episcopului Transilvaniei. Cei mai multi laici sunt
reprezentanti ai patriciatului din Sighisoara, alturi de comi i i juzi. n
1483 ntregul magistrat face parte din Confrerie, ceea oglinde te faptul
c doar cei nstrii pot face donaii pentru a beneficia de slujbe. 10
Este o confrerie de rugaciuni, cu caracter funerar, pentru mantuirea
sufleteasca dupa moarte. In timpul slujbelor se cantau imnuri mariane
(textul lor fiind cuprins in registru) ceea ce inseamna ca Feciara Maria
era patron soiritual al confreriei.
Confreria conventului Dominican
Viaa religioas a membrilor acestei confrerii este nregistrat n repetate
rnduri prin oficierea a numeroase slujbe sptmnal pentru mntuirea
sufletelor donatorilor i familiilor acestora.11

Oraul Sebe
1. Confreria capitlului de Sebes
Capitlul din Sebes includea 26 de comunitati parohiale. Potrivit
statutelor din 1523 in cadrul capitlului functioneaza o confrerie care
cuprinde membrii capitlului dar si laici din cadrul parohiilor proprii,
probabil si din cadrul Universitatii sasesti sau a patriciatului local.
10 Ibdem, p.144

11 Ibidem, p. 173
 Este condusa de catre decanul capitlului si beneficiaza de
recunoasterea episcopului.
Celebrarea confreriei prin slujbe religioase are loc o dat pe an.
Activitatea confreriei se axeaza in special pe serviciile funerare si
comemorarea mortilor.

2.Confreria conventului Dominican

Singurul document despre aceast confrerie fondat la 1322 noteaz
c este tuturor persoanelor, indifferent de sex. A fost organizat pentru
cinstirea Sf.Nicolae, patronul copiilor i a diferitelor me te uguri i
bresle, prin urmare presupunem c majoritatea membrilor acesteia sunt
membrii meteugarii. 12P.176

Oraul Bistria
2. Confrerii clericale: Confreria capitlului .
Confreria numita Fraternitas capituli Bistriciensis in honorem
assumtionis beate Marie Virginis gloriose este fondata in 1397, i
cuprinde parohii din cele 16 comunitati parohiale ce aparin de capitlu 13.
De asemenea, pe langa membrii clerici cuprinde si membrii laici.
Principalul scop al confreriei consta in celebrarea cultului
Sf.Fecioare, in oficierea slujbelor religioase pentru mantuirea sufleteasca
a celor morti, cu prilejul ceor 4 intruniri anuale.

12 Ibidem, p.176

13 Ibidem, p.150
 Faptul c aceast confrerie apare n testamente alturi de alte asocia ii
religioase i instituii eclesiastice , semnific atasamentul populatiei fata
de confrerie. Mai mult, oferim 2 exemple de donaii: Martinus din
Biertan, magistru al hospitalului din Bistrita lasa in 1502 confreriei 3
florini. In 1505 doamna Ursula, una din ficele judelui, doneaz o cas
mica i 5 florini.14
Confreria Rozarului
Specificitatea acestei confrerii, stiupulat n reglementri este
1.deschiderea confreriei ctre toate persoanele fr a se ine seama de
bariere sociale, religioase, entice etc. n Bistria sunt atestate femei
apartinand patriciatului.
2.obligaia membrilor de a se ruga zilnic prin rostirea Psaltirei Mariane.

Concluzionm afirmnd c prin activitatea lor, confreriile au

stimulat practicile devoionale n rndul membrilor ei, nflcrnd
spiritul religios al comunitii. Aceste asociaii religioase au rspuns
nevoii de mntuire exprimat de comuniti n plin expansiune. Noua
ptur nstrit a comercianilor i negustorilor, nu a mai fost mulumit
de ofertele spirituale ale parohiei i a cutat noi contexte pentru a-i
potoli setea spiritual. Pentru a beneficia de slujbele religioase necesare
a se mntui, au oferit donaii consistente bisericii confreriei sau i-au
asumat obligaii financiare ca membrii a acestei asociaii. Cu toate c,
aceast comunitate a membrilor unei confrerii nu este foarte mare, ea
respir spiritual la umbra acesteia. Aadar, pornind de la premiza c
practicile devoionale fac parte din cultura religioas i c ele sunt
animate de o instituie urban, nchiem afirmnd c spaiul urban est un
factor determinant al schimbului cultural.

14 Ibidem, p.138