Sunteți pe pagina 1din 9

Partea 1

Domeniul RELAIILOR INTERNAIONALE

Preocupri:
-natura relaiilor dintre state;
-cauzele rzboiului;
-problemele pcii;
-cooperarea internaional;
-recunoaterea actorilor statali.

Abordri:

Istorie Tucidide (sec. V . Hr.) - mediteaza asupura cauzelor razboaielor;


Opera Rzboiul peloponesiac.

Filosofie politic Machiavelli, Hobbes studiaz raportul dintre natura uman i stat;
Opera -Machiavelli Principele;
Hobbes Leviathanul.

Drept Grotius ncearc s codifice juridic practicile relaiilor internaionale;


Opera Mare liberum.

Economie Adam Smith studiaz impactul politicilor economice interne asupra relaiilor
ntre state;
Opera Avuia Naiunilor.

Clasificarea tradiional:

-Teoria relaiilor internaionale (teoriile, ajut la intelegerea fenomenelor);


-Istoria relaiilor internaionale (urmresc evoluia n timp);
-Studiile de Securitate (cercetri legate de supravieuirea statelor);
-Studiile Strategice (vizeaz aspectele militare);
-Economia Politica Internaional (evoluia schimburilor economice).
Istoricul organizaiilor internaionale

Prima generaie precursorii organizaiilor de astzi:


Comisia Central a Rinului (1815);
Comisia European a Dunrii (1856);
Uniunea Telegrafic Internaional (1874).

A doua generaie dup Primul Rzboi Mondial:


Organizaia Internaional a Muncii;
Societatea (Liga) Naiunilor.

A treia generaie dup al Doilea Rzboi Mondial:


ONU;
Consiliul Europei;
UE;
NATO;
OSCE etc.

Creterea exponenial a numrului de org. n sec. XX


1909 37 organizaii;
1960 154 organizaii;
1992 286 organizaii.

Rolul organizaiilor internaionale:


-amplificarea cooperrii ntre state n domenii de interes comun;
-armonizarea intereselor naionale cu cele de tip general, ale societii internaionale;
-cadrul de stabilire a deciziilor de cooperare i a mecanismelor de urmrire a aplicrii
acestora n relaiile internaionale;
-meninerea prin organizaiile internaionale, a pcii i securitii internaionale.

Definirea organizaiilor internaionale:


rezultatul asocierii libere a statelor, constitutita printr-un tratat,
care este dotata cu organe comune si care are o personalitate juridica
distincta de cea a statelor membre

Elemente constitutive ale organizaiilor internaionale:


-la asociere particip statele;
-asocierea se realizeaza printr-un tratat (cart, constituite, statut);
-asocierea vizeaz obiective i scopuri comune;
-organizaia internaionala are o structur instituional proprie;
-asocierea se desfaoar n cadrul dreptului international.
Clasificarea organizaiilor internaionale

Potrivit compoziiei: -Organizaii universale;


-Organizaii regionale.

Dup domeniul de activitate: -Politice;


-Tehnico- economice.

n raport de tipul de competene: -De cooperare;


-De integrare.

Structura organizaiilor internaionale


Organe principale i subsidiare

n raport de natura competenelor:


-organe politice;
-organe jurisdicionale.

n raport de reprezentarea statului:


-organe plenare;
-organe cu compunere restransa (nominalizarea n organele cu compunere restrans se face
dupa criterii de reprezentare: geografic, echitabil, a intereselor specifice, alegere prin
rotaie).

Funcionarea organizaiilor internaionale


Act constitutiv
Sesiuni periodice
Reguli de procedura (ordinea de zi, dezbateri, adoptarea unor rezolutii)
Modaliti de adoptare a hotrrilor:
-regula consensului
-unanimitatea
-majoritatea (simpl, absolut, calificat)
Drept international
Noiunea de drept international: Jeremy Bentham in lucrarea An Introduction to the
Principles of moral and Legislation 1789

Dreptul internaional public- reglementeaz raporturile ntre state i alte subiecte de drept

Dreptul internaional privat- reglementeaz raporturile de drept civil n care intervine un


element de strinatate (un strin, un bun situat ntr-o alt ar etc)

Definiie un ansamblu de principii i norme care reglementeaz raporturile dintre subiectele


dreptului internaional, n principal statele dar i, ntr-o msur limitat, organizaiile
internaionale

Dreptul internaional este creat de statele suverane, n cadrul cooperrii i interaciunii lor,
cu participarea organizaiilor internaionale n limitele competenelor acordate lor

Nu exist un organ legislativ deasupra statelor i nici un aparat pentru a asigura aplicarea
normelor anarhie

Exist proceduri pentru soluionarea diferendelor pe cale panic prin tratatele pe care
le ncheie.- Statele convin de regul s supun un litigiu unei instan e arbitrare. Nu
exist ns o procedur de executare silit.

Exist n anumite cazuri aplicarea normelor prin constrngere. - Este cazul sistemului
de securitate creat prin Carta ONU, n care pe baza hotrrilor Consiliului de
Securitate se pot aplica asemenea msuri, mergnd pn la recurgerea la fora armat

TRATATUL act juridic ncheiat de state sau de alte subiecte de drept interna ional,
prin care se creeaz, se modific sau se sting raporturile juridice interna ionale-
Statele sunt n continuare singurele subiecte directe ale dreptului internaional

Clasificarea tratatelor internaionale


a).dup numrul de participani:
-bilaterala
-multilaterale

b). dup termenul de valabilitate:


-cu termen sau aplicare limitat
-fr termen, sau a cror expirare nu este legat de o anumit dat
-cu termen, dar cu posibilitatea prelungirii
c). dup criteriul posibilitii de aderare:
-Tratate deschise
-Tratate inchise, la care alte state nu pot aplica decat cu consinmntul statelor participante

d) dup criteriul coninutului (obiectului):


-Politice
-Economice
-Culturale
-Juridice

Tratatele politice pot fi:


Tratatele de alian statele ii asum obligaii reciproce de a aciona n comun, cu
toate sau numai cu o parte din forele lor armate, n scopul aprrii
Tratatele de asisten mutuale statele se angajeaz s-i acorde reciproc ajutor
militar n cazul n care unul din ele este victima unui atac
Acorduri regionale
Pactele sau tratatele de neagresiune statele se angajeaz s se abin de la orice atac
armat n relaiile reciproce
Tratatele de neutralitate
Tratatele de pace se pune capt unei stri de rzboi i se restabilesc relaii normale

Tratatele (acordurile) economice:


Convenii comerciale statele i acorda reciproc un anumit regim politic-comercial,
mai ales un regim vamal, referitor la import- export, tranzit i depozitare de mrfuri
Acorduri privind transporturile
Acorduri privind protecia i promovarea investiiilor, ca i prevenirea dublei
impuneri
Acorduri sanitar- veterinare, fito-sanitare etc

Acordurile culturale:
Acorduri de colaborare si schimburi culturale
Programe de schimburi culturale
Acorduri privind deschiderea de centre culturale, biblioteci i altele

Acordurile n probleme juridice:


Tratate de asisten juridic n cauze civile, penale i familiale
Convenii consulare
Convenii de extradare
Convenii privind scutirea de viz
Istoria relatiilor international

1. Istoria relatiilor internationale (R.I.) se preocupa exclusiv de istoria relatiilor de putere


dintre actorii internationali inca de la formare sistemului international si pana in zilele
noastre (Miroiu)

2. Natura sistemelor insa se schimba in timp (Giplin):


orase state in antichitate
imperii multinationale in Evul Mediu
statele natiune sec.XVI

Despre politica internationala putem vorbi doar din momentul in care principalul, daca
nu unicul actor international devine statul suveran modern, cel mai adesea constituit pe un
teritoriu locuit de un anumit grup national.

Teorii ale sistemului international:


Teoria lui George Modelski- concepe evolutia sistemului intrenational in termenii
unor cicluri succesive ale marilor puteri
Teoria lui Immanuel Wallerstein- concepe sistemul international ca fiind impartit in
trei cercuri concentrice.

Teoria lui George Modelski:


Distinge 5 cicluri:
- Ciclul portughez 1497 (Vasco da Gama) 1580 (cucerirea de catre Spania)
- Ciclul olandez 1580 1713 (pacea de la Utrecht)
- Ciclul britanic I 1710 1783 (razboiul de indep. al coloniilor americane)
- Ciclul britanic II 1815 (congresul de la Viena) 1918
- Ciclul american 1918 in prezent
Caracteristici:
-dominatia asupra marilor si a rutelor comerciale
-punctele de sprijin de interes strategic ale acestora.

Trei tipuri de configurare a sistemului:

-Unipolaritatea: -presupune existenta unei singure puteri majore


-Bipolaritatea:- implica existenta a doua mari puteri oponente (raportare ideologica,
militara) considerata ca fiind cea mai stabila configuratie
-Multipolaritatea- presupune existenta a min trei puteri care sa domine sistemul

Teoria lui Wallerstein:


1. Centru: - puteri majore (au interese si capacitati majore) ; detin o influenta mare asupra
formularii regulilor
2. Semiperiferie:- foste puteri centrale in pozitie descendenta; puteri in zone periferice care se
afla in ascensiune; puteri regionale subsistemice- interesele si capacitatile nu depasesc aria
propriului subsistem.

3. Periferie: nu au interese si nici capacitati semnificative

Aparitia statului modern


Dilema - aparitia statului modern:
-Razboiul de 100 de ani Anglia si Franta (sec. XIV-XV);
-1494 regele Frantei Carol al VIII-lea invadeaza Italia prima lupta pentru
hegemonie europeana;
-Pacea de la Westfalia sfarsitul razboilui de 30 de ani sfarsitul dominatiei
habsburgice in Tarile de Jos.

PACEA DE LA WESTFALIA

1. Tratatele Westfalice stabilesc principiul dupa care singurul actor international din
punct de vedere legal este STATUL
Scoate in afara sistemului (legii):
-actorii transstatali (papalitatea, imperiul)
-actorii infrastatali (ordinele cavaleresti, liga Hanseatica)
-actorii substatali (nobili, orase libere)

2. Statele detin un atribut primordial:


SUVERANITATEA (capacitatea unui actor de a-si defini propriile interese, de a-si
construi o politica externa si de a reprezenta singurul factor de decizie in ce priveste
propriile cai si mijloace de a actiona in sistem)

3. Tratatele Westfalice stabilesc principiul EGALITATII intre state pe baza


suveranitatii lor egale
statele sunt singurele care puteau lua angajamente internationale bazate pe
consimtamantul lor liber

4. Balanta de putere este acceptata ca instrument al relatiilor international cauta


STABILITATEA si nu PACEA

5. Se ridica problema necesitatii legitimitatii internationale


modul efectiv in care este transmisa puterea la nivel national (dinastic, ereditar)
legitimitatea data de suveranitatea teritoriala recunoasterea de catre ceilalti actori a
calitatii de stat a unui actor particular
6. Este recunoscuta existenta unui DREPT INTERNATIONAL incipent inteles ca
un set de reguli voluntare acceptate de catre ststele ce participau in sistemul
international

7. Recunoasterea implicita a DIPLOMATIEI ca instrument al RI- poate contribui la


rezolvarea pasnica a unor conflicte de interese

Tratatele Westfalice traseaza caracteristicile esentiale ale sistemului


international- scopuri implicite:
-conservarea sistemului;
-pastrarea independentei si suveranitatii;
-pastrarea pacii.

Evolutia sistemului international pana la 1914

Sistemul international in sec. XVI-XVIII a fost:


-competitiv
-conflictual
-asigurarea intereselor nationale a devenit principala grija si responsabilitate a statelor
europene (raison dEtat Richelieu) primatul politicii externe in detrimentul celei
interne

Pacea de la Utrecht (1713) incheie razboiul de succesiune la tronul Spaniei (1701-


1713)
-recunoasterea explicita a balantei de putere ca instrument al relatiilor internationale
-urmarea impiedicarea aparitiei unui hegemon continental
-principiul noninterventiei in problemele de politica interna ale unui stat

Caracteristici ale sistemul international in sec. XVII-XVIII


-statul nu era pe deplin inchegat
-statul era confundat cu monarhia
-razboaiele se purtau din ratiuni personale

1789 revolutia franceza


-schimba baza de legitimare a statului (natiunea)
-legitimitatea conducatorilor se schimba populara
-separatia intre stat si conducator
Congresul de la Viena (1815) si Concertul European
-puterile majore (Anglia, Prusia, Austria, Rusia si Franta) si minore
-principiul balantei de putere impiedicarea unui actor sa ajunga in pozitia de
hegemon
-diplomatia devine institutie a sistemului international Concertul European

Factori care au determinat dinamica RI:


-Tranzitiile de putere ale marilor puteri Germania, Italia, SUA, Japonia
-Colonialismul
-Fragmentarea sistemului international