Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Centrul de excelen n economie i finane

Studiu individual
la
Teoria economic
pe tema:
Teoria cererii i a ofertei n activitatea
agenilor economici.
Elasticitatea cererii i a ofertei.

A elaborat: Prisacaru Diana

gr. FIN 1509 G
Profesor: Garabajiu Aurelia

Chiinu 2016

Cererea & Oferta

1
Cererea i oferta este un model economic din teoria economic dezvoltat de Antoine Augustin
Cournot, publicat n 1838. n 1868 Alfred Marshall a ncercat s utilizeze acest model pentru a
explica economiile competitive i a face predic ii asupra pre ului i a cantit ii de bunuri produse.

Cererea reprezint cantitatea de un anumit bun sau serviciu pe care consumatorii doresc i au
posibilitatea de a o procura la diferite pre uri posibile ntr-o anumit perioad de timp.

Tipuri principale de cereri

individual, adic din partea unui singur cumprtor la un bun economic sau la altul;
total, adic din partea tuturor cumprtorilor la bunul sau serviciul respectiv;
agregat sau global care exprim ansamblul cererii din partea tuturor cumprtorilor i la
toate bunurile i serviciile existente; aceasta se exprim n forma bneasc, fiind astfel
posibile msurarea i compararea.

Este cunoscut faptul c la preuri mai mici poate fi procurat o cantitate mai mare de bunuri,
aceast dependen invers ntre preul bunului i cantitatea acestuia caree poate fi procurat la
preul dat poart denumirea de Legea cererii .
Cu ct este mai mic preul bunului cu att volumul cererii este mai mare dac influen a altor factori
ai cererii nu se modific.
Legea cererii este una din legile fundamentale ale economiei de pia .

Factorii ce influeneaz cererea

1. Pretul altor bunuri - Bunurile, in raport cu un anumit bun (in cazul

nostrucu bunul
X,) se clasifica in:
a) Bunuri substituibile, sunt acelea care satisfac aceleasi nevoi sau trebuinte ca si
bunul in discutie. Cind pretul unui bun substituibil creste, curba bunului in discutie
( bunul X ) se deplaseaza spre dreapta si invers ( vezi fig. 2 ).
b) Bunuri complementare, sunt acele bunuri care in consum se folosesc impreuna.
Cind pretul unui bun complementar fata de altul scade, curba cererii pentru bunul
initial ( bunul X ) se va deplasa spre dreapta.
c) Bunuri neinrudite - modificarea pretului la un bun neinrudit cu bunul initial ( bunul
X ), nu influenteaza in nici un fel curba cererii la bunul initial.

2.Veniturile. Modificarea veniturilor individuale influenteaza curba cererii in

functie de natura bunurilor. Din acedt punct de vedere distingem doua tipuri
de bunuri si anume:
a) Bunurile normale sunt acelea pe care indivizii le atrag mai mult in
consum pe masura cresterii veniturilor lor. Curba cererii pentru un bun
normal se va deplasa spre dreapta, respectiv creste cantitatea ceruta,
atunci cind veniturile individuale cresc. Invers, cind venitul individual scade,
curba cererii se va deplasa spre stinga, respectiv scade cantitatea ceruta.
b) Bunuri inferioare. Un bun inferior este acela pe care indivizii il cer
atunci cind nivelul veniturilor lor sunt mai reduse, decit atunci cind nivelul
veniturilor lor sunt mai mari. Faptele arata ca oamenii au tendinta sa reduca
consumul la bunurile inferioare, atunci cind se inregistreaza cresterea
veniturilor lor la un anumit nivel. Curba cererii individuale la un bun inferior
2
 se va deplasa spre dreapta daca veniturile sunt la un nivel scazut si se va
deplasa spre stinga odata cu cresterea veniturilor de la un anumit nivel in
sus.

3. Perspectiva privind evolutia pietei. Se refera la ceea ce individul se

asteapta in viitor, referitor la toate bunurile si faptele, relevante pentru
situatia lui economica. De exemplu, o perspectiva de crestere a pretului unui
bun oarecare, ce intra frecvent in consumul personal, genereaza, in prezent,
o crestere a cerer Deci, pentru bunul respectiv, curba cererii se deplaseaza
spre dreapta.
4. Gusturile. Daca au loc modificari in gusturile indivizilor, acestea se vor
reflecta in mod direct in cerereade bunuri si, implicit, in deplasarea curbei
cererei.

In afara factorilor amintiti, cererea este influentata si de alti factori. De pilda,

factorii demografici influenteaza asupra volumului si structurii cererii prin
variabile ca: numarul populatiei, numarul familiilor, componenta familiilor pe
grupe de virste, pe sexe, structura socio-profesionala, s.a. La acestea, se mai
adaoga obiceiurile, specificul local, traditiile nationale etc. De asemenea, nu
putem sa nu amintim influenta puternica asupra cererii, a factorilor
psihologici si sociali. Deosebirile de preferinte, de atitudini fata de un produs
sau altul, pot apare si datorita particularitatilor psihice ale indivizilor, puse in
evidenta prin grade diferite de receptevitate,de react Cererea mai poate fi
influentata si de alti factori, cum ar fi cei natural-climaterici, sezonieri,
conjuncturali, etc.

Legea cererii nu-si manifest esena n orice condiii , exist i excepii de la

legea cererii cum ar fi: Efectul Giffen, efectul Veblen i efectul de Snob.

Efectul Giffen explic situaia de cretere a cererii ca rezultat al majorrii

preului acestui bun, acest effect poart denumirea economistului englez
R.Giffen care a descris acest fenomen.

Efectul Veblen ine de cererea de prestigiu i poart numele economistului

american .Veblen.

Efectul de Snob semnific faptul c unii cumprtori ar putea s procure o

cantitate mai mic de bunuri la scderea preului acestuia din motiv c bunul
dat devine mai accesibil. Categoria dat de consumatori nu dorete s fie ca
toi ceilali.

Dependena dintre preul bunului i cererea acestui bun poate fi prezentat

n mod tabular, analitic i grafic.

Metoda tabelar permite de a determina cantitile cerute de bun la fiecare

nivel al preului fr a face anumite calculi, ns aceast metod nu ne ofer
un tablou clar despre caracterul acestei dependen dintre pre i cerere.

Preul bunului 50 40 30 20 10
(uniti
monetare)
Volumul cererii 20 40 60 80 100
(uniti) 3
 Metoda analitic presupune prezentarea dependenei dintre pre ul bunului i cantitatea cerut
n expresie matematic. Prin aceast metod pot fi determinate exact cantit ile cerute pentru
fiecare nivel al preurilor.

QD= f(P) , unde QD cantitatea cerut de bun, P preul bunului dat

Aceast expresie general nu reflect dependen a invers dintre cerere i pre . Dac de exemplu
dependena este liniar atunci ea poate fi prezentat n felul urmtor:

QD = a-b*P, unde a- volumul maxim al cererii, b panta curbei cererii.

Metoda grafic dependena dintre pre i cantitatea cerut. Graficul cererii se mai nume te
curba cererii .

(Curba cererii)

Oferta reprezint cantitatea de un anumit bun sau serviciu pe care vnztorii doresc i au
posibilitatea de a oferi la diferite preuri posibile ntr-o anumit perioad de timp.

Oferta ca si cererea se refera la un pret anume, si poate fi privita ca oferta a unui bun, a unei
industrii, a unei firme si ca oferta totala de piata. Desigur,n functie de nivelul cererii, cantitatea
care se vinde efectiv poate sa difere de cantitatea oferita.

Legea ofertei arata ca ofertantii sunt dispusi sa ofere o cantitate mai mare dintr-un bun oarecare,
la un pret mai mare, de ct la unul mai mic. Curba ofertei arata ca nivelul de pret este necesar
pentru a-l determina pe ofertant sa ofere o anumita cantitate de bun.

Factorii ce influenteaza asupra ofertei

Oferta, ca si cererea, este determinata,n dimensiunea ei, de o serie de

factori.

a) Pretul resurselor.Daca pretul factorilor de productie scade, ofertantii unui anumit produs,
snt dispusi a produce mai multe bunuri, curba ofertei pentru bunul respectiv nregistreaza o
deplasare spre dreapta. Invers, daca pretul unuia sau a mai multor factori de
productie creste, atunci va creste costul de productie si ofertantul nu va fi
dispus a produce o cantitate mai mare. Drept consecinte, curba ofertei se va
deplasa spre stnga.

4
b) Pretul altor bunuri. Factorii de productie snt atrasi spre acele activitati de productie unde ei
snt platiti la un pret ridicat. Daca pretul productiei X creste, este firesc ca sa se nregistreze o
atragere a factorilor de productie spre acest produs, deci curba ofertei la acest produs se va
deplasa spre drearta, si invers.

c)Tehnologia. ntroducerea tehnologiei noi, are ca efect cresterea productivitatii muncii si,
implicit, reducerea costului de productie. n acest caz, curba ofertei se va deplasa spre
dreapta, deoarece producatorii snt motivati a produce mai mult. Descresterea productivitatii
muncii, duce la cresterea costurilor de productie si evident efectul va fi negativ asupra ofertei,
deci curba ofertei se va deplasa spre dreapta.

d) Numarul de ofertanti. Curba ofertei pietei ( a tuturor firmelor dintr-o anumita ramura care
produc acelasi produs ) se va deplasa spre dreapta, daca n ramura vor intra noi firme si
invers.

e) Perspectivele pietei. Daca n perspectiva se asteapta, ntr-o anumita ramura, la scaderea

sau chiar la oprirea productiei ( o greva ), n prezent ofertantii vor produce mai mult pentru a
contracara efectele actiunilor viitoare. Deci, curba ofertei se va deplasa spre dreapta. Daca
ofertantii se asteapta la o crestere a pretului n viitor, atunci n prezent vor reduce productia
pentru a o creste n viitor. Deci, curba ofertei se va deplasa spre stnga.

f) Costul productiei. Daca costul productiei scade, oferta pentru bunurile respective va creste
si invers, cresterea costului va aduce la scaderea ofertei. Specialistii considera ca evolutia
costului reprezinta unul din factorii principali care actioneaza asupra ofertei. Deci, curba ofertei
se va deplasa spre dreapta daca costul scade si invers.

g) Taxele si subsidiile. Firmele platesc taxe asupra profitului obtinut. Daca taxele pe profit se
majoreaza, atunci apare tendinta de reducere a ofertei si deci curba ofertei se va deplasa spre
stnga. Invers, daca se nregistreaza o reducere a taxelor pe profit, se va nregistra o crestere
a ofertei si deci deplasarea curbei ofertei spre dreapta. Statul poate interveni sa sustina unele
firme sau o industrie sau alta. Acest lucru se poate realiza cu alocatii de la bugetul statului,
respectiv cu subsidii. n aceasta situatie, oferta va creste si evident curba acesteia se va
deplasa spre dreapta.

h) Conditiile naturale reprezinta un factor important care, n multe ramuri, influenteaza

marimea ofertei. De asemenea, anumite evenimente naturale ntmplatoare actioneaza, de
regula, n directia reducerii ofertei. Conditiile social-politice si pun si ele amprenta asupra
ntregii activitati economice. Daca acestea snt favorabile ( stabilitate politica, cadru juridic
adecvat, etc.) atunci oferta va creste, daca nu, oferta va nregistra o reducere.

Orice modificare de-a lungul curbei ofertei pune n evidenta schimbarea pretului bunului
respectiv, asociata cu schimbarea n cantitatea de bun oferita. Deci, schimbarea n cantitate se
vede pe curba fixa. Modificarile determinate de factorii amintiti mai sus, duc la schimbarea
pozitiei curbei, spre stnga sau spre dreapta. Deci, schimbarea n oferta are ca efect
modificarea pozitiei curbei.

Dependena dintre preul bunului i cererea acestui bun poate fi prezentat

n mod tabular, analitic i grafic.

Metoda tabelar.

5
 Preul bunului 10 20 30 40 50
(uniti monetare)
Volumul ofertei 30 60 90 120 150
(uniti)

Metoda analitic .
Qs = f(P) , unde Qs cantitatea oferit de bun, P preul bunului dat.

Qs= a+b*P , unde a cantitatea oferit la preul 0, b panta curbei ofertei.

Metoda grafic .

(Curba ofertei)

Elasticitatea cererii i a ofertei

Analiza principalelor elemente ale mecanismului de funcionare a pieei se bazeaz
pe cercetarea interaciunii dintre cerere i ofert. Modificrile nregistrate n cerere i
ofert sub influena factorilor pre i non-pre influeneaz echilibrul pieei.

Prezint interes nu doar direcia modificrilor, dar i mrimea sensibilitii, intensitii

reaciei consumatorului i productorului la aceste modificri. Pentru a msura oscilaia
cantitii cerute ori a cantitii oferite dintr-un bun la modificarea preului acelui bun sau
sub influena altor factori, se utilizeaz conceptul de elasticitate. Acest concept permite
realizarea unor observaii cantitative cu privire la efectele modificrii cererii sau ofertei.

Elasticitatea cererii
Analiznd factorii de influen ai cererii s-a artat c atunci cnd preul unui bun sau serviciu
scade, cantitatea cerut crete. De asemenea, cererea crete atunci cnd venitul indivizilor crete,
cnd preul produselor substituibile crete sau cnd preul produselor complementare se reduce.
Astfel, n capitolul anterior s-a analizat direcia de modificare a cantitii cerute, dar nu i mrimea
acestei modificri. Pentru a analiza sensibilitatea cererii la modificarea unuia dintre factorii si de
influen se utilizeaz conceptul de elasticitate a cererii.

6
1. Elasticitatea cererii n funcie de pre

Elasticitatea cererii n funcie de pre exprim modificarea cantitii cerute determinat de

modificarea preului. Coeficientul de elasticitate a cererii n funcie de pre se determin raportnd
modificarea procentual a cantitii cerute la modificarea procentual a preului:
Q
Q % Q0 Q p0
Ecp
p% p p Q0
p0

unde, Q % - modificarea procentual a cantitii cerute

p% - modificarea procentual a preului
Q
- (1/panta tangentei la curba cererii)
P
(P0, Q0) punctul de pe curba cererii n care se calculeaz elasticitatea

Varieti ale curbelor cererii

Economitii clasific curbele cererii n funcie de valorile coeficientului de elasticitate a

cererii n funcie de pre. Cererea este elastic atunci cnd E cp>1, situaie n care cantitatea cerut
se modific cu un procent mai mare dect preul. Cererea este inelastic atunci cnd E cp<1,
situaie n care cantitatea cerut se modific cu un procent mai mic dect preul. Atunci cnd
Ecp=1, preul i cantitatea cerut se modific cu acelai procent, situaie n care cererea este cu
elasticitatea unitar. Atunci cnd E cp= 0, cererea este perfect inelastic (rigid), situaie n care
curba cererii este o linie vertical. n acest caz, indiferent de modificarea preului, cantitatea cerut
rmne aceeai. Atunci cnd E cp= , cererea este perfect elastic, situaie n care curba cererii
este o linie orizontal, artnd c modificri foarte mici ale preului vor conduce la o modificare
foarte mare a cantitii cerute.

7
 Pre Pre Pre

P1 P1 P1

P0 P0 P0

Q Cantitate Q1Q0 Cantitate Q1Q0 Cantitate

Pre Cerere perfect inelastic Cerere inelastic Cerere cu elasticitate unitar
Pre

P1 2.
P1
P0
P0

Q1 Q0 Cantitate Q1 Q0 Cantitate
Cerere elastic Cerere perfect elastic
Elasticitatea cererii n funcie de pre i venitul total

O cretere a preului de vnzare al unui bun este aparent benefic pentru productorul
(vnztorul) bunului respectiv. Cu toate acestea, creterea preului de vnzare al unui bun nu
conduce ntotdeauna la o cretere a venitului total. Atunci cnd preul crete, venitul total poate s
creasc, s scad sau s nu se modifice, n funcie de elasticitatea cererii n funcie de pre.

Elasticitatea cererii n funcie de pre pe o anumit pia este o informaie foarte important pentru
productor. Pe baza acestei informaii, productorul poate adopta decizia corect de modificare a
preului (cretere sau scdere, n aa fel nct venitul su s creasc).

Dac cererea este inelastic, modificarea procentual a preului va fi mai mare dect
modificarea procentual a cantitii cerute. Dac preul crete, cantitatea cerut se reduce, iar
venitul total va crete (deoarece creterea preului a fost mai mare dect reducerea cantitii
cerute). Dac preul scade, cantitatea cerut crete, iar venitul total se va reduce (deoarece
reducerea preului a fost mai mare dect creterea cantitii cerute).

Dac cererea este elastic, modificarea procentual a cantitii cerute va fi mai mare dect
modificarea procentual a preului. Dac preul crete, cantitatea cerut scade, iar venitul total se

8
va reduce (deoarece creterea preului a fost mai mic dect reduceerea cantitii cerute). Dac
preul scade, cantitatea cerut crete, iar venitul total va crete (deoarece reducerea preului a fost
mai mic dect creterea cantitii cerute).

n cazul cererii cu elasticitate unitar, modificarea procentual a preului va fi egal cu

modificarea procentual a cantitii cerute. Dac preul crete, cantitatea cerut scade, iar venitul
total va rmne constant (deoarece creterea preului a fost egal cu reducerea cantitii cerute).
Dac preul scade, cantitatea cerut crete, iar venitul total va rmne constant (deoarece
reducerea preului a fost egal cu creterea cantitii cerute).
Relaia dintre modificarea preului, modificarea venitului total i elasticitatea cererii n
funcie de pre este prezetat n tabelul de mai jos:

Cerere inelastic Cerere cu elasticitate Cerere elastic

Ecp< 1 unitar Ecp=1 Ecp>1
Preul crete Venitul total crete Venitul total nu se modific Venitul total scade

Preul scade Venitul total scade Venitul total nu se modific Venitul total crete

3. Elasticitatea cererii fa de venit

Elasticitatea cererii fa de venit exprim modificarea cantitii cerute dintr-un bun

determinat de modificarea venitului consumatorilor, celelalte condiii rmnnd neschimbate.
Coeficientul de elasticitate a cererii n funcie de venit se calculeaz raportnd modificarea
procentual a cantitii cerute la modificarea procentual a venitului.

Q(%) Q V 0
Coeficientul de elasticitate a cererii fa de venit =
V(%) V Q 0

Elasticitatea cererii fa de venit este strns legat de conceptele de bunuri normale i

bunuri inferioare.
n cazul unui bun normal, o cretere a venitului determin o cretere a cererii pentru bunul
respectiv. Deoarece venitul i cererea se schimb n acelai sens, n cazul unui bun normal,
elasticitatea cererii fa de venit are o valoare pozitiv.
n cazul unui bun inferior, o cretere a venitului determin o scdere a cererii pentru bunul
respectiv. Deoarece venitul i cererea se modific n sensuri diferite, n cazul unui bun inferior,
elasticitatea cererii fa de venit are o valoare negativ.

9
 Elasticitatea ncruciat a cererii

Economitii utilizeaz termenul de elasticitate ncruciat a cererii pentru a determina

modul n care cantitatea cerut dintr-un bun se modific ca urmare a modificrii preului altui bun.
Elasticitatea ncruciat a cererii exprim raportul modificrii procentuale a cantitii cerute
dintr-un bun, ca urmare a modificrii procentuale a preului pentru alte bunuri, celelalte condiii
rmnnd neschimbate.

Q x (%)
Elasticitatea ncruciat a cererii = P (%)
y
Unde, Qx(%) modificarea procentual a cantitii cerute din bunul x
Py(%) modificarea procentual a preului bunului y

Elasticitatea ncruciat a cererii este strns legat de conceptele de bunuri substituibile i

bunuri complementare. Astfel, n cazul bunurilor substituibile, elasticitatea ncruciat a cererii este
pozitiv, iar n cazul bunurilor complementare elasticitatea ncruciat a cererii este negativ.

Elasticitatea ofertei

Analiznd factorii de influen ai ofertei, s-a artat c vnztorii unui bun cresc cantitatea
oferit atunci cnd preul bunului crete, cnd preurile factorilor de producie se reduc sau atunci
cnd are loc o mbuntire a tehnologiei de fabricaie. Astfel, n capitolul anterior s-a analizat
direcia de modificare a cantitii oferite, dar nu i mrimea acestei modificri. Pentru a analiza
sensibilitatea ofertei la modificarea unui factor de influen al ofertei se utilizeaz conceptul de
elasticitate a ofertei.

.1. Elasticitatea ofertei n funcie de pre

Elasticitatea ofertei n funcie de pre exprim raportul modificrii procentuale a cantitii

oferite dintr-un bun ca urmare a modificrii procentuale a preului su, celelalte condiii rmnnd
neschimbate.
Coeficientul de elasticitate a ofertei n funcie de pre se determin raportnd modificarea
procentual a cantitii oferite la modificarea procentual a preului.

Q%
Elasticitatea ofertei n funcie de pre =
P%

10
unde, Q% - modificarea procentual a cantitii oferite
P% - modificarea procentual a preului

Varieti ale curbelor ofertei

Economitii clasific curbele ofertei n funcie de valorile coeficientului de elasticitate a ofertei n
funcie de pre astfel:
- ofert perfect inelastic (rigid), atunci cnd Eop = 0: indiferent de modificarea preului,
cantitatea oferit rmne la acelai nivel;
- ofert inelastic, atunci cnd Eop < 1: modificarea procentual a preului determin o
modificare procentual mai mic a cantitii oferite;
- ofert cu elasticitate unitar, atunci cnd Eop = 1: modificarea procentual a preului
determin o modificare procentual egal a cantitii oferite;
- ofert elastic, atunci cnd Eop > 1: modificarea procentual a cantitii oferite este mai
mare dect modificarea preului;
- oferta perfect elastic, atunci cnd Eop = : la o modificare orict de mic a preului nu
se mai ofer bunul respectiv.

11