Dreptul de autor este dreptul de proprietate intelectual recunoscut persoanei sau persoanelor fizice

care au creat o oper original n domeniul literar, artistic sau tiin ific, oricare ar fi modalitatea de
creaie, modul sau forma concret de exprimare i independent de valoarea i destina ia lor, ori altor
titulari legali, persoane juridice sau fizice.

Obiectul dreptului de autor este constituit din operele originale de creaie intelectual n domeniul
literar, artistic sau tiinific, oricare ar fi modalitatea de crea ie, modul sau forma de exprimare i
independent de valoarea i destinaia lor.

Obiectul dreptului de autor este alctuit numai din opere de creaie intelectuale; operele trebuie s
fie originale; s aparin domeniului literar, artistic sau tiinific; trebuie s fie conform cu legea
care intereseaz ordinea public i bunele moravuri.

Natura juridic a dreptului de autor a fcut i continu s fac obiect de controvers, de i n privin a
coninutului dreptului de autor exist aproape consens. O lung perioad, dreptul autorului de opere
literare i artistice a fost considerat i protejat ca o aplica ie a propriet ii.

n doctrin au fost formulate mai multe teze asupra naturii juridice a dreptului de autor. Dreptul de
autor a fost calificat pe rnd, ca un drept de proprietate, un drept de clientel, un drept asupra unor
bunuri imateriale, un drept al personalitii, nici una dintre acestea nefiind la adpost de critici.

Dreptul de autor drept de proprietate n aceast teorie, drepturile autorului asupra operei sale
sunt asimilate dreptului de proprietate, creaia intelectual fiind considerat cea mai personal, mai
legitim, mai incontestabil i mai sacr dintre toate propriet ile. Adep ii acestei teorii consider c
dreptul exclusiv de exploatare al autorului ofer o analogie izbitoare cu dreptul proprietarului asupra
bunurilor materiale.

Dreptul de autor drept de clientel unde drepturile recunoscute autorului tind la formarea unei
clientele care procur titularului anumite avantaje n raport cu concuren a. Dreptul de clientel este un
drept care asigur titularului, fa de toi, exclusivitatea reproducerii unei crea ii noi sau a folosirii unui
semn distinctiv. Creaiile noi se mpart n condi ii de form, numite n mod obi nuit n dreptul francez,
proprietatea literar i artistic i n creaii de fond din care fac parte, n primul rnd, inven iile.