Viaa Sfntului Cuvios Avram

14 Februarie

Acest cuvios a trit pe vremea lui Teodosie cel Mare i era din cetatea Cirului n care s-a
nscut, a crescut i a adunat bogia petrecerii i buntii sihstreti. Cci cu atta priveghere i
stare de toat noaptea i cu postire i-a omort trupul su, nct a rmas muli ani nemicat,
neputnd umbla. Aflnd c lng muntele Libanului era un loc plin de idoli, s-a dus acolo i,
lund o cas cu chirie, s-a odihnit mai nti trei zile, iar n a patra zi a ieit linitit. i fiind prins
de nchintorii la idoli de acolo, a fost ngropat n rn; apoi i s-a poruncit s fug departe de
acolo. Dar, ntmplndu-se c au venit atunci cei ce strngeau dajdia, care o bteau fr de mil
pe locuitori cerndu-le mprtetile dri, sfntul milostivindu-se, a pltit acele dri la cei ce le
strngeau, i apoi a scpat de bti pe chinuitorii si. Vznd aceasta, toi se minunau de iubirea
de oameni a cuviosului. Deci din asemenea pricin fcndu-se cretini, ndat au zidit i biseric
i l-au silit pe el s le fie preot; iar cuviosul fcndu-se preot, a ezut acolo trei ani i bine
povuindu-i pe ei ctre buna cinstire de Dumnezeu i ntrindu-i, iari s-a ntors la chilia sa,
lsndu-le n locul su un alt preot. Cu acest fel de bune i lui Dumnezeu plcute fapte strlucind
cuviosul, a ajuns episcop al Careei, o cetate n Palestina, plin de idoli. Ducndu-se acolo cu
nenumrate osteneli, i cu de Dumnezeu insuflate nvturi, a ntors pe locuitori la buna cinstire
de Dumnezeu n scurt vreme i i-a adus Domnului, prin fapt mai nti nvndu-i. Iar mpratul
Teodosie, ncunotiinat de cele despre el, l-a chemat la Constantinopol. Deci ducndu-se acolo, i
puin vreme vieuind, i-a dat sufletul n minile lui Dumnezeu. Iar trupul su,
preabinecredinciosul mprat Teodosie, cu mare cinste l-a trimis n cetatea Careei.