Patr iar hia Româ nă

Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale

Episcopia Ortodoxă Română a Italiei

Gânduri părintești la început de An Nou Bisericesc

Preacucernici Clerici și Preacuvioși Monahi,

Cucernice Preotese și Diaconițe,
Iubiți fii și fiice ai Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei,

Har, pace și bucurie de la Preamilostivul Dumnezeu, iar de la noi părintești urări de bine și
binecuvântări la acest nou început de An Bisericesc.

Încep prin a vă reaminti cuvintele Mântuitorului Hristos, rostite atunci când El propovăduiește pentru
prima dată în sinagoga din Nazaret, cetatea în care a crescut, cuvinte ce se citesc mereu la începutul
Anului Nou Bisericesc sau Liturgic: Duhul Domnului este peste Mine, pentru care M-a uns să
binevestesc săracilor; M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima; să propovăduiesc robilor
dezrobirea şi celor orbi vederea; să slobozesc pe cei apăsaţi, și să vestesc anul plăcut Domnului (Lc.
4, 18; Is. 61, 1-20).

Întâi de toate, e vrednic de remarcat faptul că Domnul rostește aceste cuvinte după ce fusese ispitit în
pustie (cf. Lc. 4, 1-13) și revenise, în puterea Duhului (cf. Lc. 4, 14), în Galileea. Aceste cuvinte
pline de har, de mângâiere și dătătoare de curaj ni se adresează și nouă celor “ispitiți” în tot felul.
Dacă, după auzirea acestor cuvinte, iudeii prezenți în sinagogă L-au alungat pe Domnul și au fost gata
să-L arunce de pe sprânceana muntelui(cf. Lc. 4, 29), bine este ca inimile noastre să nu se învârtoșeze
auzindu-le, ci să se deschidă și să le primească și să le lase să cadă pe “ogorul” cel dinlăuntru, pentru
ca ele să încolțească și să aducă la rodire toate binecuvântările cuprinse în spusele Domnului. Astfel,
celui “sărac”, cuvântul Domnului îi rodește bogăție duhovnicească, celui “zdrobit cu inima” îi rodește
vindecare și mângâiere, celui “robit” îi rodește dezrobire, iar celui “orb”, vederea; celui “apăsat” îi
rodește liberare, vestind “anul bineplăcut Domnului”. Aceasta înseamnă că vremea Anului Bisericesc
ce ne stă înainte reprezintă un dar al lui Dumnezeu, ce se adresează, în mod special, la tot omul aflat
în necaz și strâmtorare, propunându-i un nou început, o nouă perspectivă de a-și petrece vremea
acestei vieți.

Dacă la fiecare început de an, așa cum îl trăiește lumea aceasta, se urează “mulți ani, cu sănătate și
fericire”, aici pe pământ și, dacă se poate, ACUM, Domnul ne binevestește astăzi anul plăcut
Domnului, adică ne propune o finalitate ce nu are ca prioritate ceea ce “ne place nouă”, ci ceea ce
este plăcut Domnului. Aceasta înseamnă că ni se propune o schimbare de perspectivă asupra felului
în care ne trăim viața – Cealaltă vreme a vieții noastre în pace și întru pocăință să o săvârșim. Și
aceasta nu este altceva decât îndemnul Domnului de la începutul propovăduirii Sale: Pocăiți-vă, că
s-a apropiat împărăția lui Dumnezeu (Mt. 3, 2). Înseamnă atragerea și orientarea atenției omului,
dinspre bunurile și plăcerile lumii acesteia – care, de altfel, nu-l satisfac pe deplin niciodată -, spre
bunătățile Împărăției lui Dumnezeu.

Nu la întâmplare, la începutul rugăciunii “Tatăl nostru”, pe care ne-a lăsat-o Mântuitorul Hristos, este
așezată cererea: vie împărăția Ta (cf. Mt. 6, 10) - împărăție pe care Domnul ne îndeamnă să o căutăm
mai întâi (cf. Mt. 6, 33) și chiar să o luăm cu străduință, știind că numai cei ce se silesc pun mâna
pe ea (cf. Mt. 11, 12). Puțini – prea puțini! – mai sunt(em) conștienți de faptul că Tatăl nostru Carele
este în ceruri ne propune Împărăția Sa, ca unora pe care El ne consideră fiii Săi! Căci dacă suntem
fii, suntem și moștenitori – moștenitori ai lui Dumnezeu și împreună-moștenitori cu Hristos, după
cum ne spune Sfântul Apostol Pavel (Rm. 8, 17).

Este, așadar, vremea să ne întrebăm, CU SINCERITATE, ce ne dorim și ce căutăm, cu adevărat, în

viața aceasta?!? Le căutăm pe cele ale lui Dumnezeu sau pe cele ale lumii acesteia?!? Pentru ce ne
jertfim vlaga din noi?!? Pentru a dobândi moștenirea cea dorită (a Împărăției lui Dumnezeu) sau
pentru a dobândi bunurile cele pieritoare, de care ne vom despărți negreșit înainte de a pleca spre
cimitir?!? Ce ne atrage și ne preocupă, cu adevărat?!? Frumusețile cele din afară, împodobite de
palidele lumini ale acestei lumi, sau cele dinlăuntru, ce ne împlinesc sufletește și ne dau adevărata
fericire pe care cu toții o căutăm?!?

Răspunsul ne vine tot de la Domnul: Lucrați nu pentru mâncarea cea pieritoare, ci pentru mâncarea
ce rămâne spre viața veșnică și pe care o va da vouă Fiul Omului (In. 6, 27). Și tot El adaugă:
Împărăția lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru (Lc. 17, 21). De aceea, astăzi ni se propune
schimbarea orientării vieții noastre dinspre cele dinafară înspre cele dinlăuntru, dinspre cele
pieritoare înspre cele nepieritoare, dinspre cele vremelnice, spre cele veșnice. Prin urmare, cine are
urechi de auzit să audă (Mt. 11, 15)! Cereți şi vi se va da; căutați şi veţi afla; bateţi şi vi se va
deschide. Că oricine cere ia, cel care caută află, şi celui ce bate i se va deschide! (Mt. 7, 7-8).

Cu urarea ca să vă bucurați cu toții de aflarea bunătăților celor nepieritoare și veșnice ale Împărăției
lui Dumnezeu, al vostru părinte, de mântuire doritor,

† Episcopul SILUAN

al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei

De la reședința noastră de la Roma, la început de An Nou Bisericesc, la pomenirea Cuvioșilor și de

Dumnezeu purtătorilor Părinților noștri Dionisie Exiguul, ocrotitor al Episcopiei noastre, și Simeon
Stâlpnicul, în ziua de 1 Septembrie, în anul mântuirii 2019.