† L A U R E N Ţ I U,

ARHIEPISCOPUL SIBIULUI ȘI MITROPOLITUL ARDEALULUI,

«MAICA DOMNULUI – NĂDEJDEA, BUCURIA ȘI

APĂRĂTOAREA NOASTRĂ»

CUVÂNT PASTORAL LA ÎNCEPUTUL POSTULUI

ADORMIRII MAICII DOMNULUI
 † L A U R E N Ţ I U,
DIN MILA LUI DUMNEZEU,
ARHIEPISCOPUL SIBIULUI ȘI MITROPOLITUL ARDEALULUI,
Iubitului nostru cler, cinului monahal și drept-credincioșilor creștini, har,
milă și pace de la Dumnezeu, iar de la noi, arhierești binecuvântări!

„Mama Lui a zis celor ce slujeau: Faceţi orice vă va spune El…” (Ioan 2, 5)

Iubiţi credincioși,
Întregul an bisericesc, cuprins între cele două mari praznice ale Maicii Domnului, Nașterea
și Adormirea ei, are patru perioade mari de post rânduite astfel încât viaţa noastră să fie o con-
tinuă pregătire, o călătorie duhovnicească a noastră cu Hristos și împreună cu toţi sfinţii spre
Împărăţia Cerurilor. Biserica a rânduit ca în fiecare an să avem în mod regulat un timp de pregă-
tire pentru viaţa viitoare, un timp în care acordăm o mai mare prioritate grijii pentru suflet decât
grijilor lumii acesteia.
Postul Paștilor este cel mai important și cel mai aspru post în Biserica Ortodoxă, iar cel al
Adormirii Maicii Domnului îi urmează acestuia în asprime. Creștinii din primele veacuri se pre-
găteau pentru toate sărbătorile prin postire, rugăciune, mărturisirea păcatelor și împărtășirea cu
Trupul și Sângele Mântuitorului. În secolele V și VI, cultul Maicii Domnului a fost generalizat și,
odată cu zidirea de către împăratul Mauriciu (582-603), în grădina Ghetsimani, a unei frumoase
biserici dedicate Maicii Domnului, praznicul Adormirii Maicii Domnului a ajuns să fie stabilit
pe 15 august. Foarte curând în jurul acestei date a apărut și postul pregătitor pentru această im-
portantă sărbătoare. Din evlavie pentru Maica Domnului, unii creștini posteau, în unele părţi ale
Răsăritului Ortodox, chiar 40 de zile din dorinţa de a se pregăti ca în perioada prepascală pentru
sărbătoarea trecerii la viaţa cea veșnică a Maicii Domnului. Data și durata acestui post au fost
definitiv stabilite abia în secolul al XII-lea, la un sinod ţinut la Constantinopol în 1166, în care s-a
hotărât ca postul să înceapă pretutindeni în Biserica Ortodoxă la 1 august și să dureze până la
sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului (15 august).
Dragostea și recunoștinţa faţă de Maica Domnului sunt motivele pentru care creștinii au
respectat cu sfinţenie acest post încă din primele veacuri. Textele liturgice atât de frumoase care
se cântă în această perioadă de pregătire duhovnicească ne insuflă multă încredere și nădejde în
sprijinul și ajutorul Preacuratei Fecioare. O cântăm și îi mulţumim pentru toate binefacerile pe
care ea ni le arată și astfel o numim: „bucuria noastră”, „acoperământul și sprijinul nostru”, „calda
noastră folositoare”, „toiag al bătrâneţilor”, „lumina a toată lumea”, „mângâierea credincioșilor”,
„apărătoarea și scăparea tuturor creștinilor”.
Mijlocirea Maicii Domnului, rugăciunile ei, prezenţa ei lângă Tronul Judecăţii sunt o comoa-
ră a Bisericii, un dar nepreţuit al bunătăţii lui Dumnezeu. A vrut Stăpânul a toate să Se întrupeze,
să moară și să învieze pentru a ne dărui viaţa Sa cea veșnică, însă nu S-a oprit aici cu iubirea Sa, ci
însăși pe Maica Sa, care L-a născut, a făcut-o Mama noastră, făcându-ne fraţi ai Săi. Ne-a dăruit
o inimă de mamă care bate în ceruri pentru noi, care e sensibilă și atentă la toate durerile și sufe-
rinţele noastre și căreia Fiul ei întotdeauna îi ascultă toate cererile. Nepreţuit și adânc dar al iubirii
de oameni a lui Dumnezeu sunt rugăciunile și mijlocirile Maicii Domnului și de aceea creștinii au
dorit întotdeauna să adâncească această comuniune cu Preacurata Fecioară Maria prin perioade

2
de post aspru, prin cântări pline de bucurie, prin spovedanie sinceră și prin multe milostenii.
Prezenţă discretă și plină de bunătate, încă din timpul vieţii pământești, Maica Domnului
ne-a lăsat un îndemn atât de profund rostit la nunta din Cana care se rezumă la aceste câteva
cuvinte: „faceţi orice vă va spune El!”, prin care ne indică faptul că mijlocirile ei vor fi întotdeauna
ascultate dacă și noi ne vom supune voia noastră voii lui Dumnezeu. Toată literatura patristică
vede în acest îndemn tainic un testament al Preacuratei Fecioare prin care ea ne învaţă și ne oferă
soluţia de a ieși din toate problemele grave cu care ne confruntăm. Prin acest testament al ei ea
spune continuu: „Dacă vreţi ca rugăciunile mele și ale voastre să fie ascultate, atunci ascultaţi de
voia Fiului meu, ascultaţi de glasul conștiinţei voastre, păziţi poruncile, îndreptaţi-vă viaţa, veniţi
înapoi prin pocăinţă și prin spovedanie în Casa Fiului meu, care este Sfânta Biserică, nu staţi în
afara ei, nu o părăsiţi prin păcate, ajungând astfel pradă lupilor întunericului!”.

Iubiţi credincioși,
Trecem printr-o perioadă grea din viaţa noastră. Nădejdea să nu ne-o pierdem. Avem un
mare sprijin și un mare ajutor în mijlocirile Maicii Domnului. Ea vrea și poate să ne ajute dacă
și noi schimbăm ceva în viaţa noastră! Fiecare dintre noi știe ce are de îndreptat. Fiecare dintre
noi știe care este prăpastia sufletească ce ne ține departe de viața lui Dumnezeu. Este vremea
pocăinței, a întoarcerii inimilor spre Domnul, prin lepădarea oricărei patimi care înrobește viața
noastră. Să ne întoarcem sincer la Dumnezeu, așa cum au făcut-o ninivitenii pe care Dumnezeu
atât de repede i-a iertat, cu toate că ei nu au avut o mijlocitoare atât de sfântă în cer, precum o avem
noi pe Maica Domnului!
Mare și minunat este Dumnezeul nostru! El poate schimba totul într-o clipă, dacă și noi ne
întoarcem spre El din tot sufletul. Nu putem cere izbăvire de încercări, de boală, stăruind în pă-
cate! Rostim la fiecare slujbă frumoasa rugăciune pentru încetarea pandemiei, zicând „primește
pocăința noastră pentru păcate”. Însă, de prea multe ori, pocăința rămâne doar pe buze și nu
schimbăm nimic, fiind cu inima departe de Domnul. De aceea, să ascultăm de glasul lui Dumne-
zeu care prin prorocul Isaia astfel mustra pe poporul ales, cuprins de necazuri și suferinţe: „Când
ridicaţi mâinile voastre către Mine, Eu Îmi întorc ochii aiurea, și când înmulţiţi rugăciunile
voastre, nu le ascult. Mâinile voastre sunt pline de sânge; spălaţi-vă, curăţiţi-vă! Nu mai faceţi
rău înaintea ochilor Mei. Încetaţi odată! Învăţaţi să faceţi binele, căutaţi dreptatea, ajutaţi pe cel
apăsat, faceţi dreptate orfanului, apăraţi pe văduvă!” (Isaia 1, 15-17).
În aceeaşi situaţie ne aflăm şi noi. Avem atât de mult nevoie de ajutorul lui Dumnezeu!
Cheia este însă la noi. Dumnezeu aşteaptă o schimbare de la noi, iar în acest efort de renunţare
la păcat Maica Domnului ne este ajutătoare şi mijlocitoare. De aceea, în acest post, care acum
începe, îndemnăm pe toţi preoţii să săvârșească zilnic Sfânta Liturghie dimineaţa şi Paraclisul
Maicii Domnului seara, chemând pe cât mai mulţi credincioşi să îi însoțească cu rugăciunile lor,
în aceste frumoase slujbe ale Bisericii. Pomenirile pe nume la proscomidie ne pun pe toţi, vii şi
adormiţi, în Iubirea milostivă și iertătoare a lui Dumnezeu. Mântuitorul Hristos este jertfa noastră,
este Mielul pururea junghiat, Care Se aduce şi care Se lasă adus de noi la fiecare Liturghie pentru
iertarea păcatelor noastre. Lângă acest Miel aflat în stare de jertfă, în faţa iubirii Tatălui suntem
şi noi prezenţi prin pomenirile pe nume şi prin miridele pe care preotul le scoate la proscomidie
pentru fiecare dintre noi.
Să ne bucurăm mereu de această mare şansă de a aduce zilnic lui Dumnezeu jertfa pe care
El ne-o dăruiește şi pe care a rânduit să o aducem! Sfânta Liturghie este şansa vieţii noastre, ea
ţine întreaga lume şi de aceea să ne străduim, după putere, fiecare să luăm parte la această Cină
cerească la care stăm la masă cu Dumnezeu, Ajutorul, Nădejdea și Mântuirea noastră!

3
 Un post binecuvântat şi plin de roade duhovniceşti Vă doresc,

Al Vostru, al tuturor,
de tot binele voitor și pururea rugător către Hristos, Învierea noastră

† Dr. LAURENŢIU STREZA,

Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului