Unul din cele mai importante lucruri pentru a supravietui este apa.

Corpul uman contine peste 70% de apa,iar pierderea a 15% din aceasta cantitate cauzeaza moartea.Fara
apa nu poti supravietui mai mult de 4-5 zile,corpul pierde lichid datorita caldurii,stresului,racelii si
oboselii,lichid care trebuie recompletat.Chiar si in locurile reci ai nevoie de minim 2 litri de apa pe zi ca sa
fii eficient.Aproape in orice localitate de pe globul pemintesc exista apa intr-o forma sau alta
(zapada,gheata,roua, etc)

Nu substitui apa cu urmatoarele lichide:

Alcool deshidrateaza si mai tare corpul
Urina contine substante periculoase pentru organizm
Singele este sarat si este considerat mincare,dar necesita lichid in plus pentru a fi digestibil;poate
transmite boli
Apa de mare accelereaza deshidratarea ,poate cauza moartea

Sint multe metode de dobindire a apei(vorbim de cazurile cind nu este un riu ,izvor,lac sau alta sursa
naturala de apa) in dependenta de localitatea in care te afli,in pustiu actionezi intr-un fel,in jungle
altfel,etc.Voi descrie citeva metode de dobindire a apei in zone de padure sau unde sint copaci.

Metoda transpiratiei
Ai nevoie de un sac de plastic pe care-l imbraci pe o creanga cu frunze(ai grija ca copacul sa nu fie
otravitor in caz contrar apa nu este potabila) ,sacul trebuie strins legat cu o coarda sau cu ce ai in jurul
crengii.Dupa citeva ore frunzele transpira si apa se acumuleaza in sac.Intr-o zi calda de vara poti stringe
pina la 300-400 gr.de apadintr-un sac.Trebuie sa folosesti mai multi saci ca sa-ti acumulezi cantitatea
necesara de apa.
Stringerea de roua
Dimineata devreme sau seara tirziu legi o bucata de cirpa curata pe picior ,jos sau pe un bat si te plimbi
prin iarba.Cirpa va stringe apa (roua) din iarba,periodic o scurgi intr-un vas ,desigur este o metoda
inceata ,dar sigura.

MINCARE =CU ENERGIE

30 de zile este perioada maxima ce poate rezista omul fara mincare.

Intr-o situatie extremala veti avea nevoie de orice picatura de energie,unica sursa fiiind
alimentele.Resursele naturei va pot salva in orice caz,doar trebuie sa stii cum sa le folosesti.Am citeva
recomandari in cazul dat,unele mai importante ,altele mai putin dar este o regula principala:

NU MINCA daca NU AI APA

organizmul uman pentru digestie are nevoie de apa,daca apa este o problema mincind te vei deshidrata
si mai tare , ceea ce poate provoca moartea.putine sint locuri le pe pamint de unde trebuie sa mergi mai
mult de 30 de zile fara a iesi la civilizatie.
Calculati distanta si timpul pina la locul unde trebuie sa ajungeti;impartiti mincarea in felul urmator:2/3
in prima parte si 1/3 in a doua jumatate a drumului.
faceti o obisnuinta sa mincati regulat in fiecare zi(ex.o masa la amiaza),mestecati bine hrana ca
organizmul s-o accepte mai usor.
In salbaticie puteti minca ceea ce da natura:ciuperci,nuci,fructe,plante si radacini de plante
comestibile,animale mici simai mari(daca reusiti sa le prindeti),pesti,sopirle,serpi,melci si insecte.nu va
sfatuesc daca nu aveti experienta de vinator sa incercati sa prindeti animale,veti cheltui multa energie
fara folos.
Aveti grija cu ciupercile si cu fructele ,daca nu sinteti sigur nu mincati,rezultatul poate fi letal.

ADAPOST
Adapostul trebuie sa te protejeze de la ploaie ,soare ,vint ,te ajuta sa supravietuiesti;-in unele parti ai
lumii ai nevoie de adapost mai mult decit de hrana sau apa.
De exemplu expunerea indelungata la frig poate cauza oboseala sau slabiciune,iar o persoana slabita nu
are dorinta de a supravietui.
Cea mai comuna greseala in constructia adapostului este ca il faci prea mare si caldura corpului nu
reuseste sa-l incalzeasca;
un adapost trebuie sa fie destul de larg sa te protejeze dar trebuie sa fie totodata si destul de mic ca sa
conserve caldura corpului tau,mai ales in zone climaterice reci.
Tipurile de adapost difera dupa locul in care te afli de pilda, la arctic sau in desert,in jungla sau in
paduri ,de fiecare data construiesti altceva;
-difera totodata si de anotimp,iarna in zapada sau vara in caldura sunt atitea tipuri de adapost cite tipuri
de anotimp.
Importanta focului.Tipuri de foc .Metode si unelte de aprindere a focului
Omul modern nu apreciaza focul .Focul in decursul istoriei a devenit mai mult un instrument ucigas decit
salvator.In zorii civilizatiei umane focul era cel mai important lucru in viata omului,pierderea focului era o
tragedie pentru trib si se pedepsea cu moartea cel ce trebuia sa aiba grija de foc , si esua.
Principiul de aprindere a focului este sa incepi cu crengi mici si subtiri, trecind treptat la mai mari.La
inceput aprinzi hirtie,coaja de copac uscata,muschi sau crengi de brad,pe un timp scurt ele dau o flacara
puternica de la care se aprind crengile de 3-5 mm.grosime si apoi cele mai groase.Secretul e sa pui
lemnele treptat de la cele mai mici la cele mai mari.Hirtia sau crengile se aprind de jos in sus ,nu
invers ,pentru ca focul se raspindeste greu de sus in jos.

In dependenta de cum sint aranjate crengile si de scop focurile pot fi impartite in citeva tipuri:
cu fum
cu jar
cu flacara

Focul cu jar se foloseste pentru uscatul hainelor,incalzirea si pregatirea hranei;cel cu flacara pentru
lumina si pregatirea hranei si cel cu fum se foloseste pentru semnalizare.Impartirea in tipuri este
relativa,orice foc il poti transforma in foc cu fum daca arunci pe el iarba sau crengi verzi,daca la un foc cu
jar maresti distanta dintre lemne il transformi il transformi in foc cu flacara mare,etc.

ARME
Cutitul este regele armelor,fara cutit nu exista supravietuire,cu ajitorul unui cutit bun poti face totul sau
aproape totul;poti construi adapost ,poti face arme ,poti sa te aperi sau poti sa vinezi, fara el esti un om
mort in salbaticie ;deci daca nu ai lucrul cel mai important sa stii sa faci unul din materiale care se
gasesc in jurul tau .
Sticla ,cutie de conserve,piatra tare,os,bucati de metal toate sunt posibile materiale la viitorul tau
cutit.Eu personal(maramuresan fiind)nu plec nicaieri fara unul in buzunar

Nu ti-as putea de numele exact a-l cutitului ideal,dar sint citeva cerinte ; un cutit trebuie sa fie:
REZISTENT
MARE
ASCUTIT

Daca mergi in munti pe mai mult timp ai nevoie de 2 cutite.Unul sa fie mare ,de tip macheta,care sa
inlocuiasca toporul si unul de dimensiuni mai mici,pentru curatat de cartofi ,etc.
Fiecare as al supravietuirii pe situl sau isi lauda marfa lui sau marfa firmei cu care are contract sa
reclameze .Optiunile de la Bowie american si pina la macheta te pot incurca usor.NU INTOTDEAUNA
PRETUL MARE ARATA LA O MARFA DE CALITATE.Sunt citeva criterii in alegerea unui cutit:lungimea
lamei,briceag sau lama stabila in miner,tais dublu sau nu,metalul din care este facut(Otel,titan
,nefierose,etc)
Importanta este si prima dragoste,daca nu ti-a placut cind l-ai vazut nu astepta sa -ti placa pe urma
,daca da, cumpara-l.

Cutitul pe care l iei cu tine n salbaticie este cel mai nepretuit obiect care l posezi. ndiferent de natura
excursiei pe care o faci, ntotdeauna trebuie sa ai asupra ta un cutit. Acesta poate fi folosit n diferite
situatii, nu numai n situatii extreme.
Cum alegem cutitul
Cum alegem cutitul pentru outdoor ?
O intrebare care ne chinuie pe majoritatea atunci cand incepem a incropi un minim kit pentru iesiri in
natura.
As dori sa spun de la inceput ca acest post este pur subiectiv , deci titlul lui ar trebui sa se citeasca :
Cum mi-am ales cutitul .
In primul rand trebuie sa ne raspundem la cateva intrebari de bun-simt :
1. Cati bani sunt dispus sa aloc achizitionarii unui cutit ?
Din pacate , eu am fost oprit din avantul cumparaturilor destul de des de lipsa banilor, iar in timpuri de
criza . trebuie sa ne asiguram supravietuirea in societate in primul rand, hobby-urile ramanand , din
pacate pe locul doi .
Pe de alta parte , o problema cu care m-am confruntat a fost urmatoarea: dupa ce am dat o suma de
bani considerabila pe un cutit , mi-a fost mila sa-l folosesc. Stiu ca sunt ciudat , dar garantez ca nu sunt
singurul.
2. Care este gradul meu de indemanare in folosirea cutitului in outdoor?
Cu totii am folosit cutite prin casa , dar asta nu inseamna ca ne pricepem sa despicam lemne sau sa
taiem crengi sau sa folosim cutitul pe amnar etc. Din pacate, la o folosire neadecvata si cel mai scump si
bun cutit din lume se poate deteriora.
De preferinta sa incepem cu un cutit ieftin ( nu neaparat prost) pana ajungem sa deprindem unele
automatisme si pana ne perfectionam un pic in folosirea cutitului. Un cutit ieftin nu inseamna neaparat un
cutit prost ! Frosts Mora e un bun exemplu de cutit ieftin, deasemenea Cold Steel are o gama de cutite
ieftine si destul de bune, nici Nieto sau Muela nu le consider a fi cutite slabe calitativ si exemplele ar
putea continua. Din pacate, conceptul de ieftin este pur relativ si subiectiv.
Cea mai mare problema , dupa parerea mea , este cea a sinceritatii. Este o paradigma pentru mine faptul
ca in sinea noastra toti ne consideram pui de Ray Mears , Bear Grills sau Les Stroud, asa cum ne credem
buni soferi sau buni amanti. Principalul este sa lasam un pic , macar fata de noi insine , nasul mai jos si
sa ne recunoastem cat putem de sincer gradul real de indemanare .
Nu de pretul cutitului va depinde gradul nostru de indemanare asa cum nu de pretul masinii depinde
calitatea de sofer sau de om.
Cine se pricepe, va face muuuuuuult mai mult cu un Mora decat mine , de exemplu , cu un Busse.
Un sfat : NU dati banii aiurea !!!
3. La ce voi folosi cutitul ?
Forma lamei si dimensiunea ei depind in mod direct de felul in care intentionam sa folosim respectivul
cutit.
Daca eu as cauta un cutit pentru supravietuire , m-as orienta spre unul cu lama groasa si lunga , ceva de
genul Ka-Bar Heavy Bowie sau Kershaw Outcast, care e destul de ieftin ca sa-l achizitionez fara sa fac
foamea prea mult, e destul de mare ca sa pot taia crengi si copaci mai mici, are lama destul de groasa
incat sa nu fie afectata de battoning si in general dimensiunile si calitatea imi permit sa-l folosesc la
sarcini destul de dificile.
Pentru bushcraft voi folosi un cutit mai mic, mai usor, de genul celor nordice.
Le prefer pe acestea pentru ca ofera un control sporit asupra lamei pentru taieturi mai delicate, dar in
acelasi timp sunt destul de rezistente si la o folosire mai dura( ma refer la un light battoning-batonare
usoara, cu bucati de lemn mai mici).
Pentru un cutit de back-up ma voi orienta catre ceva mic, rezistent, care poate fi atasat si la curea , si pe
brat, si la picior, si la borseta.
Lista ar putea continua dar, deoarece fiecare dintre noi avem preferinte diferita in alegerea
echipamentului, va ramane la latitudinea fiecaruia sa decida ce e mai bun pentru el/ea.
Totodata, trebuie sa decidem daca cutitul achizitionat va fi full-tang , rat tail tang sau partial tang.
Pentru mine alegerea e simpla : cutitul care va indeplini sarcinile grele va fi obligatoriu full tang, iar cel de
back-up va putea fi si partial tang (Mora, Cold Steel Finn Bear.) si rat tail tang.
4.Ce fel de teaca vreau ?
Teaca este esentiala in alegerea unui cutit, deoarece poate impiedica sau provoca accidente, poate
deteriora cutitul, poate pierde cutitul, ne poate jena in timpul deplasarii sau poate impiedica accesul facil
la cutit.
De aceea eu voi alege o teaca ce retine ferm cutitul dar in acelasi timp imi asigura o accesara rapida a
acestuia.
Exista doua feluri de teci pe care le prefer : cele care retin cutitul prin frecare si cele care folosesc capsa.
Exista diferente si intre acestea, unele fiind mai eficiente, altele mai putin eficiente.

Orientarea dupa soare,dupa stele,dupa busola

Cea mai simpla modalitate de aflare a directiei este sa stai la 12 ziua cu spatele la soere,directia nord
este exact directia spre care arata umbra ta.
Sint citeva reguli ,care merita retinute:

Iarna soarele rasare la SUD-EST

apune la SUD-VEST
Vara soarele rasare la NORD-EST
apune la NORD-VEST
Primavara soarele rasare la EST
apune la VEST
Desigur aceste reguli sint valabile daca te afli in emisfera Nordica.
Daca ai spirit de observatie bun,atunci stii ca: zapada se topeste mai mult in partea sudica,tot in partea
sudica a copacului este mai multa smoala.Furnicile isi fac musuroiul in partea de sud a copacilor sau al
casei.Scoarta mesteacanului este mai intunecata in partea de nord si mai deschisa la sud.Trunchiurile
copacilor,pietrele,stincile in partea nordica sint acoperite cu muschi.

Supravieuirea n teren muntos

Supravietuirea n munti presupune tehnici si proceduri caracteristice.

Muntele, asa cum stim si din popor, are legile sale nescrise, pe care dac nu le respecti, pltesti, iar
pretul ntr-o astfel de situatie poate fi chiar viata.
Pregtirea pentru a supravieui n munti trebuie s se axeze pe faptul c mediul montan este unul
extrem de imprevizibil. Vremea are caracteristici aparte: ntr-o singur zi, la munte pot cdea mai multe
tipuri de precipitaii (ploaie, burnit, lapovit, ninsoare); temperaturile sunt mult mai sczute si
precipitatiile mai abundente dect n alte zone; cu ct este mai mare altitudinea, cu att mai sczute
temperaturile. De aceea, atunci cnd este preconizat desfsurarea unor actiuni n mediul montan,
militarii trebuie s aib asupra lor echipament de protectie mpotriva frigului si a ploii, chiar dac sunt
planificate a se desfsura vara. O pies extrem de important n mediul montan este sacul de dormit. Un
sac de dormit bun i va oferi militarului confortul necesar odihnei, precum si puterea de a o lua de la
capt n ziua urmtoare. Dac nu exist un sac de dormit, acesta poate fi improvizat din frunze uscate,
ace de brad, material de paraut. necesare supravieuirii sunt: o jachet impermeabil, un cuit,
chibrituri pstrate ntr-o pung pentru a nu se uda, o busol de calitate, o hart, o lantern, raii pentru
situaii de urgen si mijloace de semnalizare (oglind, grenade fumigene etc.).

Natura termenului este un alt factor important ce influeneaz sansele de supravieuire ale militarului n
mediul montan. Diferentele mari de nivel,terenul accidentat acoperit de vegetaie deas, specifice
mediului montan,ngreuneaz mult deplasarea. Deplasarea n mediul montan presupune existena
permanent a riscului de accidentare. Entorsele, luxaiile si fracturile membrelor sunt cele mai frecvente.
De asemenea, observarea si orientarea sunt mult ngreunate. Acestea pot determina ntrzieri n
deplasarea
militarilor, precum si rtcirea. Lipsa reperelor pentru orientare poate cauza frustrare si iritare, iar aceste
stri negative contribuie la nruttirea situaiei militarului. De aceea, pentru a supravieui n mediul
montan, militarul trebuie s respecte cteva reguli:

Echipeaz-te corespunztor!: supravieuirea n muni necesit echipament corespunztor;

 Nu te deplasa pe ntuneric!: dac nu ai mijloace de vedere pe timp de noapte, nu te deplasa pe
ntuneric deoarece va creste riscul de accidentare;

Nu ti construi adpost pe vi!: asa cum am mai mentionat, vremea n mediul montan se poate
schimba extrem de rapid, iar formarea unor torente n urma precipitaiilor te poate surprinde;

Deplaseaz-te pe linia de cot!: ncearc s stai pe aceeasi altitudine pentru a-ti usura
deplasarea.Orice situatie de supravietuire implic procurarea hranei si a apei. Mediul montan caracteristic
zonelor temperate si tropicale ofer destule oportunitti de procurare a hranei si apei. Cu toate acestea,
militarul trebuie s fie precaut atunci cnd alege o anumit plant sau un animal pentru a se hrni.
Majoritatea factorilor nocivi dispar o dat cu fierberea sau gtirea lor la foc. Totusi, exist toxine care nu
dispar o dat cu fierberea (vezi ciupercile) si acestea pot pune n pericol viaa si sntatea militarului. O
plant consumat de animale nu este un indiciu obligatoriu c ar fi comestibil i pentru om. Pentru a fi
sigur c hrana este comestibil, aceasta trebuie gtit foarte bine. nainte de a o consuma, militarul
trebuie s deguste hrana si s astepte cteva minute pentru a vedea dac exist reactii adverse, dup
care poate trece la consumarea acesteia. Apa este de preferat s fie fiart nainte de a fi consumat.