Constienta

Definitii

Ansamblul trairilor (senzatii perceptii, nevoi, emotii, procese cognitive,

vise etc) a fost denumit constienta

In psihologie sunt 2 demersuri

- clasic care se refera la fenomenele psihice traite si explorabile prin

introspectie

- recent care se refera la comportamentul privit exclusiv de afara si la

structurile nervoase ce asigura realizarea lui

Constinta este gestionata de EU, ca centru de percepere si traire, dar si

ca centru de putere, sau decizional

Constienta este traita de EU in mod dinamic, ca o scurgere unidirectionala

care se misca de la trecut spre prezent, si inainteaza continuu catre
viitor

Constienta este solipista, este deci proprie subiectului care o traieste

Limbajul- organizeaza fluxul constientei. Dar constienta nu depinde de

existenta limbajului caci exista la copii inainte de a invata sa vorbeasca

Constienta este corelata cu starea de veghe si sub o forma diferita cu

starea de vis in care perceperea relatiilor cu realitatea externa obiectiva
este suspendata

Constienta este pur subiectiva, ea are un aspect nematerial, metafizic,

virtual

Quale : trairi elementare, aspecte mentale pure si accesibile exclusiv prin

introspectie (Nagel; Block); exprima trairea unei proprietati a unui atribut
in mod distinct de orice obiect fizic ar avea-o

-sunt inefabile si personale

-sunt relative in raport cu realitatea subiectiva (un obiect poate

genera qualia diferite la subiecti diferiti sau chiar la acelasi subiect)

-ansamblul trairilor si a ceea ce a fost numit qualia a fost numit

constienta fenomenologica

Constienta si activitatea cognitiva

 In cursul constientei se realizeaza o harta sau o imagine coerenta
cognitiva a lumii si a propriei persoane si se rezolva probleme.

Cunoasterea nonrationale (in care nu exista procese de gandire

logica): una din forme este Intuitia ; forma simpla in aparenta dar care
implica o complicata participare a structurilor cerebrale. Intuitia a stat la
originea construirii multor teorii si modele

Cunoastea rationala este cea mai evoluata forma careia nu-i stim
mecanismele neuronale;

In 1943 Culloch si Pitts au aratat rolul retelelor neuronale, demonstrand ca

numai 3 neuroni binari (0-inhibat; 1=excitat) pot realiza toate operatiile
logice Booleene. Acesta a fost pasul catre realizarea tuturor dispozitivelor
electronice de calcul digital

Concluzia general acceptata este ca substratul activitatii cognitive este

realizat de retele neuronale care pot fi:

-retele cu neuroni putini (retele paucineornale ) CBS ai Nicolau au

reprezentat grafic si descris numeroase astfel de retele care executa
operatii cognitive cat si operatii neurofiziologice

-retele plurineuronale mult mai complexe cu o functionare probabilistica

Constienta si activitatea creatoare

Procesele de descompunere, recompunere sau modificare si substituire se

aplica in domeniul concretului cat si in cel al abstractului (mate, filozofie)

Activitatea creatoare nu realizeaza nimic ex nihilo ci doar combina in

combinatii noi

Procesele de creatie definesc imaginarul care este o forma a activitatii

constiente in cadrul acestuia gasim 2 stiluri de realizare

1. In cazul stilului creativ perceptiv (al gndirii orizontale a lui Piaget)

procesele creative se desfasoara in afara oricaror constrangeri
logice sau lingvistice. El poate avea diferite grade de organizare de
la haos la ordonari poetice, fiind stilul folosit pentru creatia artistica
2. In cazul stilului creativ cognitiv ( al gndirii verticale a lui Piaget)
procesele creative sunt disciplinate de limbaj si de reglementarile
logico matematice. Acest stil sta la baza creativitatii stiintifice.

Atentia

Fluxul constientei se scurge pe un canal unic (Wedford) in care

evenimentele ce definesc constienta (trairiile) sunt secventiale si
niciodata paralele. Se traieste cate un eveniment constient singur, unul
dupa altul. De cele mai multe ori avem senzatia ca putem trata in mod
paralel 2 sau mai multe trairi, in realitate prelucrarile se fac prin comutari
succesive alternative rapide de la un subiect la altul

S-a definit o capacitate de constientizare de max 7 unitati distincte .

Capacitatea de prelucrare a informtiei in cadrul activitatii constiente este

limitata de complexitatea lor (nu poate depasi 16-20 biti/sec)

In schimb, fluxul semnalelor de intrare (semnalele de la receptori) este de

10 (la puterea 9) biti /sec si cel de iesire de 10 (la puterea 7) biti /sec
(semnale catre sisteme de executie) Aceasta diferenta intre capacitatea
de intrare cea de prelucrare si cea de iesire trebuie ca accesul in campul
constientei al semnalelor generate de repcetori sa fie filtrat.

Acest proces se numeste atentie si poate fi distributiva sau concentrata

Filtrarea se poate face fie periferic fie central:

Periferic: Receptorii au un prag de accesibilitate, prag care nu este

fix si poate fi controlat de SNC prin semnale aferente (CBS, Nicoau).

SNC: are loc o preselectie si apoi de o selectie

-preselectia: alege domeniul din care se vor selecta semnalele (de ex zona
din corp), si se selecteaza semanlele utile. Introduce o latenta de 1-2 sec

-Selectia : operatiune de triaj care se executa automat (atentia sponatana)

sau voluntar (atentia voluntara)

Din punct de vedere neurofiziologic selectia are ca principal element

sistemul activator ascendent al formatiunii reticulare care determina
starea de veghe si alerta si care activeaza portiuni din cortex numite
unitati de atentie

Aceasta activare pe portiuni este realizata prin circuite reticulo-cortico-

talamice.

Inconstientul

Tot ce ramane in afara constientei formeaza din punct de vedere

neurofiziologic si neuropsihologic inconstientul. A nu se confunda cu
inconstientul lui Freud. Aici e vorba de toate activitatiile care au loc in
corpul uman si nu sunt supuse vointei constiente a omului.

Bazele anatomice ale constientei

Suportul anatomic al constientei stabilit prin analiza leziunilor patologice
sau experimentale:

-Maduva spinarii sau cerebelul NU au nici o influenta

-trunchiul cerebral este esential prin sistemul activatoe al formatiunii

reticulate si formatiile celor 5 sisteme ce mentin starea de veghe

-striatul ventral, amigdalele si hipotalamusul sunt importante in realizarea

trairilor afective, gestionarea memoriei de lunga durata si a proceselor de
invatare

-rolul talamusului este complicat. Leziunea nucleului centro-median

suprima starea de constienta

-neocortexul este cel ce contribuie la generarea trairilor si a

comportamentului constient. Rol dominant lobul prefrontal

Bazele neurobiologice ale constientei

Procese fizice la nivel celular si subcelular:

-Clasic se considera ca procesele constiente emerg din activitatea

membranelor neuronale si sinaptice (Gerald Edelman)

-Unii autori pornind de la modelul clasic au ajuns la un model al campului

electromagnetic. Potentialele de actiune genereaza campuri
electromagnetica care se integreaza intr-un camp al creierului

-Alti autori au considerat ca activitatiile electrice ale neuronilor

interfereaza intre ele ca intr-o holograma

-Altii au dezvoltat un model bazat pe mecanica cuantica

Incertitudini

Orice om al stiintelor exacte trebuie sa recunoasca faptul ca posibilitatiile

de cercetare si aparatul conceptual al zilelor noastre nu pot pune in
evidenta mecanismele ce genereaza constienta din freamatul
ecenimenteloc cunoscute ce au loc un creieul uman

Inca Nimeni nu poate sa aduca nici o dovada, chiar incompleta,

ipotetica sau chiar foarte speculativa privind modul in care
evenimente fizice pot genera fenomene constiente!!

Conform unei monografii privind antropologia sufletului CBS analizeaza pe

larg modelul spiritualist si afirma urmatoarele: constienta ar fi o entitate
spirituala care utilizeaza creierul si corpul uman pentru a patrunde in
lumea materiala a o cunoaste si a o folosi.