FISA DECIZIEI NR.

799

Din 17 iunie 2011

asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituiei Romniei

publicata in Monitorul Oficial nr.440 din 23.06.2011

AUTORUL SESIZARII: Sesizare din oficiu asupra iniiativei de revizuire a

Constituiei in temeiul articolului 146 lit.a teza finala din Constituie.

OBIECTUL SESIZARII : Propunerea legislativa de revizuire a Constituiei

Romniei cu privire la eliminarea tezei aII-a a art. 44, modificarea alin(2) si
eliminarea alin (3) ale art. 72, abrogarea alin.(2) si modificarea alin.(3) ale
art. 109, modificarea alin.(6) al art. 126 si modificarea alin.(2) lit. a). si b). ale
art. 133

MOTIVAREA SESIZARII: Potrivit art. 146 lit.a teza finala din Constituie,
Curtea Constituionala se sesizeaz din oficiu asupra iniiativelor de revizuire
a Constituiei

DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE :

Criteriul formal : Propunerea de revizuire a Constituiei a fost iniiata

cu respectarea prevederilor art.150 alin 1 din Constituie.

Criteriul material :

Eliminarea tezei a doua a articolului 44 alin.8 din Constituie,potrivit

creia caracterul licit al dobndirii se prezuma este
neconstituionala, deoarece are ca efect suprimarea unei garanii a
dreptului de proprietate, incalcandu-se astfel limitele revizuirii
prevzute de art.152(actual 156) alin.2 din Constituie.

Modificarea alineatului 2 si eliminarea alin. 3 ale art.72 din Constituie

sunt neconstituionale, deoarece au ca efect suprimarea unui drept
fundamental al persoanei care ocupa o demnitate publica, incalcandu-
se astfel limitele revizuirii prevzute de art. 152 alin. 2 din Constituie.

Abrogarea alin.2 si modificarea alin.3 ale art.109 din Constituie sunt

neconstituionale, deoarece au ca efect suprimarea unui drept
fundamental al persoanei care ocupa o demnitate publica, incalcandu-
se astfel limitele revizuirii prevzute de art. 152 alin.2 din Constituie.

Modificarea alin.6 al art. 126 din Constituie, in sensul introducerii

sintagmei precum si a celor care privesc politicile fiscale si bugetare
 ale Guvernului, in condiiile legii contenciosului administrativ este
neconstituionala, deoarece are ca efect suprimarea liberului acces la
justiie, incalcandu-se limitele revizuirii prevzute de art.152. alin 2 din
Constituie.

Modificrile aline. 2 lit. a si lit. b si alin. 3 ale art.133 sunt

neconstituionale, deoarece au ca efect incalcarea independentei
justiie in contradicie cu dispoziiile art. 152, alin.1 din Constituie.

MOTIVAREA DECIZIEI CURTII CONSTITUTIONALE

CRITERIUL FORMAL in ceea ce privete ndeplinirea condiiilor pentru

exercitarea dreptului de iniiativa in materia revizuirii Constituiei, Curtea
retine ca dispoziiile art. 150 din Constituie, care reglementeaz titularii
dreptului de iniiere ai revizuirii Constituiei ( Preedintele Romniei,
deputaii si senatorii, respectiv cetenii ), instituie si o serie de condiii cu
privire la exercitarea acestui drept. In cazul Preedintelui Romniei,
dispoziiile menionate condiioneaz exercitarea dreptului in cauza doar
de formularea unei propuneri in acest sens din partea Guvernului.
Stabilind ca revizuirea poate fi iniiata de Preedintele Romniei, textul
constitutional nu distinge referitor la competentele Preedintelui Romniei
in calitate de titular al dreptului de iniiativa a revizuirii Constituiei si nici
nu instituie vreo obligaie sau interdicie in ceea ce l privete. Prin
urmare, Preedintele Romniei, primind propunerea guvernului de
revizuire a Constituiei are deplina libertate de a decide sa iniieze
revizuirea Constituiei sau sa nu o iniieze, iar, in cazul in care decide
iniierea acesteia, sa isi insuseasca ntocmai, numai in parte sau sa
completeze propunerea Guvernului

CRITERIUL MATERIAL

PROTECIA DREPTULUI DE PROPRIETATE. Propunerea de revizuire

vizeaz eliminarea tezei a II a art.44 alin. 8, potrivit creia caracterul
licit al dobndirii se prezuma .Prin prezentul proiect de lege se
propune eliminarea din Constituie a prezumiei caracterului licit al
dobndirii averii. Ca si in precedentele enunate, Curtea retine ca
aceasta prezumie constituie o garanie a dreptului de proprietate al
persoanei.
 In absenta unei astfel de prezumii detinatorul unui bun ar fi
supus unei insecuritati continue, intrucat ori de cate ori s-ar invoca
dobndirea ilicita a respectivului bun, sarcina probei nu ar reveni celui
care face afirmaia, ci detinatorului bunului. Tocmai de aceea in cadrul
Adunrii Constituante, in edina din 9 octombrie 1991, a fost respins
amendamentul de eliminare a dispoziiei privind prezumia dobndirii
licite a averii, nentrunind dect votul a 14 parlamentari, astfel cum
rezulta din Monitorul Oficial al Romniei, partea II-a, nr, 29 din 11
octombrie 1991.

Fcnd aplicarea dispoziiilor art.152 alin.2 din Constituie,

potrivit crora nicio revizuire nu poate fi fcuta daca are ca efect
suprimarea drepturilor fundamentale ale cetenilor sau a garaniilor
acestora, Curtea constata ca eliminarea tezei a II-a a art.44 alin.8 din
Constituie, potrivit creia Caracterul licit al dobndirii averii se
prezuma este neconstituionala, deoarece are ca efect suprimarea
unei garanii a dreptului de proprietate, incalcandu-se astfel limitele
revizuirii prevzute de art. 152 alin.2 din Constituie.

IMUNITATEA PARLAMENTARA . In redactarea proiectului legii de

revizuire a Constituiei, alin.1 al art. 72 se pstreaz, singura diferena
fiind nlocuirea denumirilor de deputai si senatori cu aceea de
parlamentari , alineatul 3 al aceluiai articol este eliminat, iar
alineatul 2 are urmtoarea redactare : Urmrirea si trimiterea in
judecata penala a parlamentarilor, pentru fapte care nu au legtura cu
voturile sau opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, se
pot face numai de ctre Parchetul de pe langa nalta Curte de Casaie
si Justiie. Competenta de judecata aparine naltei Curi de Casaie si
Justiie.

Din analiza comparativa a textelor menionate rezulta ca

modificarea propusa vizeaz eliminarea inviolabilitii parlamentare, ca
forma a imunitatii parlamentare. Astfel fiind, eliminarea oricreia
dintre aceste forme ale imunitatii parlamentare are ca efect direct
suprimarea unei garanii care privete att mandatul Camerelor, cat si
al fiecrui parlamentar in parte, cu consecine grave asupra ndeplinirii
de ctre Parlament a rolului sau Constitutional. In ceea ce privete
persoana care ocupa demnitatea publica de parlamentar, eliminarea
oricreia dintre aceste forme ale imunitatii parlamentare are ca efect
suprimarea garaniilor unor drepturi si libertati fundamentale,
respectiv libertatea individuala si libertatea de exprimare.
 Pentru aceste considerente, si vznd ca prin proiectul legii de
revizuire a Constituiei este eliminata inviolabilitatea parlamentarului,
adic acea imunitate de procedura care protejeaz parlamentarul
mpotriva urmririlor penale abuzive sau vexatorii, instituia imunitatii
parlamentare fiind astfel golita de coninut, Curtea constata ca
modificarea propusa sub acest aspect este neconstituionala, deoarece
are ca efect suprimarea unei garanii a unui drept fundamental al
persoanei care ocupa o demnitate publica, incalcandu-se astfel limitele
revizuirii prevzute de art.152 alin 2 din Constituie.

Referitor la modificarea art. 109 . Dispoziiile articolului 109 alin.

(2) si (3) ce se doreau a fi abrogate,respetiv modificate prevedeau:
(2) Numai Camera Deputailor, Senatul si Preedintele Romniei au
dreptul sa ceara urmrirea penala a membrilor Guvernului pentru
faptele savarsite in exerciiul funciei lor. Daca s-a cerut urmrirea
penala, Preedintele Romniei poate dispune suspendarea acestora
din funcie. Trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului atrage
suspendarea lui din funcie. Competenta de judecata aparine naltei
Curi de Casaie si Justiie.

(3) Cazurile de rspundere si pedepsele aplicabile membrilor

Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea
ministeriala .

Propunerea de modificare a alineatului (3) viza urmtorul cuprins:

(3) Reglementarea rspunderii penale a membrilor Guvernului, pentru

fapte savarsita in exerciiul funciei lor, se stabilete prin lege
organica. Urmrirea si trimiterea in judecata penala a membrilor
Guvernului se realizeaz numai de ctre Parchetul de pe langa nalta
Curte de Casaie si Justiie. Competenta de judecata aparine naltei
Curi de Casaie si Justiie.*

Cu privire la rspunderea penala a membrilor Guvernului,

Curtea Constituionala, prin Decizia nr.1.133 din 27 noiembrie 2007, a
constatat ca dispoziiile art. 109 alin.2 din Constituie instituie
necondiionat dreptul Camerei Deputailor, Senatului si Preedintelui
Romniei de a cere urmrire penala a membrilor Guvernului pentru
faptele savarsite in exerciiul funciei lor.
 In consecina, att cele doua Camere ale Parlamentului, cat si
Preedintele Romniei au libertatea de a stabili, fara alta reglementare
exterioara, aplicnd direct Constituia , modul de exercitare a acestui
drept.

Autoritilor prevzute la art. 109 alin. 2 nu li se poate impune,

fara sa se ncalce principiul separaiei puterilor in stat, prevzut de
art.1 alin.4 din Constituie, obligaia de a efectua cercetri proprii sau
de a ncredina unor structuri extrajudiciare verificarea faptelor penale,
cu care sunt sesizate de Ministerul Public, de alte organe ale statului
sau de ceteni. Asemenea cercetri au caracterul de acte de urmrire
penala sau de acte premergtoare urmririi penale si sunt cu totul
strine statutului juridic constituional, rolului si funciilor autoritatilor
publice menionate.

Referitor la completarea art.126 alin. 6:

Propunerea de revizuire viza adugarea politicilor fiscale si bugetare

ale Guvernului ca o a treia excepie absoluta de la controlul judectoresc
al actelor administrative.

(6) controlul judectoresc al actelor administrative ale autoritatilor

publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu
excepia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, a actelor de
comandament cu caracter militar, precum si a celor care privesc
politicile fiscale si bugetare ale Guvernului, in condiiile legii
contenciosului administrativ

Instanele de contencios administrativ sunt competente sa

soluioneze cererile persoanelor vatamate prin ordonane sau, dup
caz,prin dispoziii din ordonane declarate neconstituionale. In urma
revizuirii Constituiei din anul 2003, la articolul 126 a fost introdus un
nou alineat, alin.6, care stabilete ca instanele judectoreti, pe calea
contenciosului administrativ, exercita controlul judectoresc al actelor
administrative ale autoritatilor publice, control care este garantat si de
la care fac excepie in mod absolut numai doua categorii de acte cele
de comandament cu caracter militar si cele care privesc raporturile cu
 Parlamentul care, prin natura lor, nu sunt supuse sub nicio forma
controlului judectoresc. Din punct de vedere Constitutional, art. 126,
alin (6) este singurul sediu al materiei cu privire la actele
administrative exceptate de la controlul judectoresc, norma fiind de
stricta interpretare, intrucat constituie o derogare de la principiul
liberului acces la justiie. Date fiind argumentele expuse in prealabil,
actul administrativ care privete politicile fiscale si bugetare ale
Guvernului il poate constitui in exclusivitate o ordonana a Guvernului.
O interpretare contrara este de natura a incalca prevederile art. 137
alin.(1) si art.139 alin. (1) din Constituie.

Referitor la modificarea art. 133, alin.(2),(3),(4),(5) si (6)

Propunerea de modificare viza urmtorul coninut :

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alctuit din 19 membri, din

care :

10 sunt alei in adunrile generale ale magistrailor si validai de

Parlament; acetia fac parte din doua secii, una pentru judectori si
una pentru procurori; prima secie este compusa din 5 judectori, iar
cea de-a doua din 5 procurori;

6 reprezentani ai societatii civile, care se bucura de nalta reputaie

profesionala si morala: 3 numii de Parlament si 3 de ctre
Preedintele Romniei;

Preedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales dintre

membrii prevzui la alineatul (2) literele a). si b)., pentru un mandat
de un an, ce poate fi nnoit o singura data. Mandatul acestuia nu poate
fi prelungit.

Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este

de 6 ani si nu poate fi prelungit sau nnoit.

Hotrrile Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi luate prin vot

secret si se motiveaz.

Modificarea esenial privete alin.(2) referitor la structura Consiliului

Superior al Magistraturii, n sensul c, dei se pstreaz numrul total de 19
membri, se mrete (de la 2 la 6) numrul membrilor reprezentai ai societii
civile i se micoreaz proporional (de la 14 la 10), numrul membrilor care
au calitatea de judectori i procurori. Sporirea numrului de membri
reprezentani ai societii civile este coroborat cu propunerea de numire a
celor 6, dup cum urmeaz: 3 de ctre Parlament i 3 de ctre Preedintele
Romniei. Totodata, textul propus modifica si alin (3) al art. 133, prevznd
ca preedintele Consiliului Superior al Magistraturii poate fi ales att dintre
membrii judectori sau procurori, cat si dintre membrii reprezentai ai
societatii civile. Pentru argumentele expuse anterior, Curtea retine ca si
aceasta modificare este de natura a aduce atingere garaniei constituionale
care consacra independenta justiiei.

OPINIA SEPARATA :

In dezacord cu opinia Curii Constituionale exprimata prin decizia de

mai sus, Judectorul prof. univ. dr. Iulia Antoanella Motoc considera ca
propunerea de modificare viznd eliminarea tezei a doua din alin.(8) al art.
44 din Constituie potrivit creia << caracterul licit al dobndirii se
prezuma>> nu reprezint o incalcare a dreptului de proprietate sau a
garaniilor acestuia. Propunerea de revizuire a art. 44 alin (8) teza a doua din
Constituie nu numai ca nu aduce nicio atingere dreptului de proprietate, ci a
fost fcuta pentru respectarea tratatelor internaionale anterior menionate si
a dreptului comunitar, in sensul art. 148 alin. 94) din Legea Fundamentala.

In concluzie apreciem ca respingerea de ctre Curtea Constituionala a

propunerii de modificare viznd eliminarea tezei a doua din alin.(8) al art. 44
din Constituie poate atrage rspunderea statului roman pentru
nerespectarea obligaiilor pe care acesta si le-a asumat prin tratatele la care
este parte.