Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
PROIECT DE LICEN
2008
CUPRINS
DATE INITIALE
Tabel 1.2.
Materii prime si auxiliare Cantitati pentru 100 kg produs
Faina alba tip 480 79,36
Apa 41,26
Drojdie comprimata 0,79
Sare 1,19
Extract de malt 0,55
Maia matura ( bas ) 11,90
CAPITOLUL 2.
OBIECTUL PROIECTULUI
2.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI PROIECTAT
Obiectivul proiectat este o sectie de preparare si prelucrare a aluatului, in cadrul
careia se realizeaza toate operatiile tehnologice necesare obtinerii painii albe tip franzela
de 0,250 kg la un nivel de calitate ridicat.
FRAMANTARE ALUAT
FERMENTARE ALUAT
REFRAMANTARE
PRELUCRARE ALUAT
COACERE
RACIRE
REFRAMANTARE ALUAT
DIVIZARE
PREMODELARE
REPAUS INTERMEDIAR
MODELARE FINALA
DOSPIRE FINALA
CONDITIONARE ALUAT
COACERE
RACIRE
Fig 3.1. Schema de operatii unitare in metoda bifazica de preparare a aluatului
Tabel 3.1.
RETETA DE FABRICATIE PENTRU PAINE TIP FRANZELA
Materii prime si auxiliare si regim U.M. Fazele aluatului Total
tehnologic Maia Aluat
Faina alba tip 480 Kg 50 50 79,36
Apa L 30 22 41,26
Drojdie comprimata Kg 1 - 0,79
Sare Kg - 1,5 1,19
Extract de malt Kg - 0,7 0,55
Maia matura ( bas ) Kg 15 - 11,90
Temperatura semifabricatelor C 28-31 29-31 -
Durata framantarii min 8-10 10-12 -
Durata fermentatiei min 120-180 20-30 -
Aciditate finala grade 3-3,5 2,5-3 -
Durata dospirii finale min - 20-50 -
Temperatura finala a bucatii de aluat C - 31-32 -
Aciditatea finala a bucatii de aluat grade - 3-3,5 -
Durata de coacere min - 20-25 -
Temperatura de coacere C - 250-260 -
Cel mai utilizat malaxor este malaxorul cu brat spiral. El are doua trepe de turatie:
prima treapta cu turatie mai mica cand se realizeaza amestecarea componentelor
aluatului, durata 2-4 minute, si a doua treapta cu turatie mai mare cand se formeaza
aluatul, durata 6-8 minute.
Metoda trifazica cuprinde trei faze tehnologice : prospatura-maia-aluat.
Prospatura se prepara din faina, apa drojdie. Se mai poate adauga la prepararea ei bas
1% fata de faina.
Se framant 6-7 minute la o temperatura de 27-28C si se fermenteaza un timp
indelungat 4-6 ore, in functie de extractia fainii (4 ore pentru fainurile albe si 6 ore pentru
fainurile negre).
Datorita acesei durate lungi de fermentare necesara pentru acumularea aciditatii si
pentru a proteja calitatea glutenului din faina introdusa in faza de prospatura, prospatura
se prepara cu o consistenta mare.
Prospatura fermentata reprezinta o cultura de drojdii si bacterii, ea asigura o mare
stabilitate pentru aluat.
Maiaua se prepara din prospatura fermentata la care se adauga o parte faina, o parte
apa si drojdie.
Aluatul se prepara din maia fermentata, faina, restul de apa si sare.
Framantarea intensiva si rapida consta dintr-o framantare a aluatului in conditii mult
mai energice decat in procesul clasic si intr-un timp mult mai scurt.
Astfel se realizeaza o dezvoltare mecanica a aluatului, adica aluatul este adus in
starea in care din punct de vedere tehnologic este considerat matur, stare care in
procedeul clasic se obtine prin fermentarea aluatului. Maturizarea aluatului este stran
legata de modficarile proprietatilor reologice ale coloizilor acestuia, in principal a
substantelor proteice.
In timpul framantarii, datorita actiunii ecanice, globulele de proteina aflate initial sub
forma impaturita, se deplieaza, in urma ruperii legaturilor ce conditioneaza aceasta
structura globulara. Deplierea globulelor proteice are loc cu atat mai mult cu cat creste
intensitatea framantarii. Grupurile reactive ajung astfel la suprafata moleculei, pot
interactiona cu cele ale moleculei vecine si se formeaza o retea bidimiensionala. Pentru
structura si caracteristicile aluatului sunt importante in mod special legaturile disulfidice
intermoleculare care se formeaza.
In cazul procedeului clasic, in timpul framantarii are kloc o depliere incompleta a
globulei proteice si datorita acestui lucru se formeaza un numar insuficient de legaturi
intermoleculare, deci o retea tridimensionala incompleta, din care cauza aluatul trebuie
supus unui proces de fermentare. In timpul fermentari are loc incontinuu procesul de
depliere a globulei proteice si desavarsirea retelei tridimensionale, dar intr-un ritm mai
lent decat la framantare, procese ce duc in final la maturizarea aluatului. La framantarea
deplierea globulei proteice si formarea structurii tridimensionale este mult mai completa,
astfel ca prin aceasta framantare transformarile reologice structurale suferite de aluat la
fermentare sunt obtinute intr-un scurt timp de framantare, in felul acesta framantarea
intensiva inlocuieste, din acest punct de vedere (al transformarilor reologice, structurale),
fermentarea aluatului.
La framantarea intensiva are loc o hidratare a fainii mai intense, deoarece datorita
agitarii intensive energice, din masa aluatului, se pun in contact mai intim apa cu
particulele de faina, astfel incat umflarea glutenului se realizeaza intr-un timp scurt.
Cantitatea de apa absorbita creste cu cca 3,5%. Framantarea intensiva se realizeaza la
turatii mari ale bratelor. Consumul de energie la aceasta framantare este de 40 J/g aluat,
timp de 5 minute.
La oprirea malaxorului, dupa framantare, aluatul obtinut este usor umed, mai putin
elastic si mai extensibil fata de aluatul obtinut la malaxorul lent. Dupa cateva minute de
relaxare el isi mareste tenacitatea, are o elasticitate buna si o capacitate mare de retinere a
gazelor. Aceasta se datoreaza faptului ca in urma framantarii intensive nu are loc
formarea scheletului glutenic tridimensional, deci nu se termina faza a treia de formare a
aluatului. Formarea definitiva a scheletului glutenic are loc dupa evacuarea aluatului din
malaxor.
Un mare rol in obtinerea unui aluat calitativ la framantarea intensiva o are procesul
de oxidare, proces in care se oxideaza agentii reducatori ai aluatului. La acest proces
participa gruparile hidroxil din aluat, la fel si oxigenul inglobat in cantitate mare in aluat
si dispersat, datorita actiunii energice de framantare, in filme foarte subtiri, ceea ce
explica un contact optim cu componentii aluatului.
Datorita deplierii avansate a proteinelor in timpul framantarii intensive, trebuie
oxidat un numar mare de grupari SH pentru obtinerea aluaturilor cu calitati superioare,
din care cauza aluaturile de acest fel necesita adaosul de substante oxidante. Astfel de
substante sunt acid ascorbic si bromat de potasiu. Uneori se mai adauga grasimi, cu o
temperatura de topire mai mare decat a aluatului, ceea ce conduce la produse bine
dezvoltate.
Aluaturile obtinute prin framantare intensiva au toleranta mare la dospirea finala
ceea ce permite prelungirea acestei operatii si obtinerea unor produs bine dezvoltate.
Calitatea painii este superioara. Volumul creste cu 10...50%, culoarea miezului este mai
deschisa fata de painea obtinuta prin procedeul clasic. Aceasta se datoreaza faptului ca la
framantare se inglobeaza o mare cantitate de oxigen, deoarece are loc oxidarea
substantelor carotenoidice din faina. Painea se pastreaza proaspata un timp mai
indelungat.
Tabel 3.2.
Energia, Extensibilitatea, Inaltimea Aria,
[Wh/kg aluat] [mm] extensogramei [cm2]
4 144 52 57
7 126 56 55,5
10 121 59 58,4
13 122 64 60,7
22 113 72 56,7
Pentru obtinerea aluatului cu insusiri reologice optime este necesara oxidarea unui
numar mai mare de grupari sulfhidril fata de framantarea clasica, fapt pentru care este
necesar adaosul de agenti de oxidare.
In calitate de oxidant sunt folositi iodatul si bromatul de potasiu si acidul ascorbic.
Acestia se diferentieaza intre ei dupa viteza si mecanismul de reactie.
Iodatul de potasiu reactioneaza foarte rapid, reactia lui fiind terminata in timpul
dezvoltarii mecanice a aluatului. Acidul ascorbic reactioneaza mai lent. Reactia lui are loc
pe toata durata procesului tehnologic cu o viteza liniara. Bromatul de potasiu reactioneza
rapid la framantare si coacere si lent , aproape liniar, la fermentare.
Folositi in exces iodatul (peste 12 ppm) si bromatul (peste 90 ppm) dau efecte de
supraoxidare care influenteaza negativ calitatea painii. Spre deosebire de acestia, acidul
ascorbicnu da efectul de supraoxidare. Actiunea lui in timpul dezvoltarii mecanice a
aluatului determina formarea unei retele de gluten stabile. In plus, reactiile de oxidare
continua si in fazele de fermentare finala si coacere.
In dezvoltarea mecanica a aluatului, dozele de oxidant folosite sunt superioare celor
din framantarea clasica. Iodatul de potasiu are efect optim la doze de 6-8 ppm, bromatul
de potasiu la 60-75 ppm, iar acidul ascorbic la 25-75 ppm fata de masa fainii prelucrate.
Dintre oxidanti, cei mai folositi sunt bromatul de potasiu si acidul ascorbic, singuri sau in
amestec.
In multe tari, inclusiv in Romania folosirea oxidantilor cu efect rapid la fabricarea
painii este interzisa de legislatia sanitara si de asemenea sunt interzise cantitati mari de
bromat de potasiu. Acidul ascorbic prezinta avantajul ca nu este supus restrictiilor
sanitare.
Includerea aerului la framantare
Includerea aerului are loc si la framantarea clasica lenta, reprezentand unul din
procesele importante din aluat. Aerul inclus determina aparitia porilor in aluat, care stau
la originea porozitatii painii, dar joaca un rol important si in procesele de oxidare din
aluat.
Cantitatea de aer inglobata in aluat si gradul lui de dispersie depind de continutul de
lipide al fainii si de conditiisle de framantare. Cu cat continutul de lipide al fainii este mai
mare, cu atat cantitatea de aer inclusa in aluat este mai mare. Aluaturile preparate din
fainuri de extractie mare, mai bogate in lipide, absorb cantitati mai mari de aer decat
aluaturile preparate din fainuri de extractie mica, mai sarace in lipide. Framantarea
aluatului la turatii mari ale bratelor de framantare determina dispersarea mai fina a
aerului in aluat, insotita de un contact mai intim cu componentele aluatului si de procese
de oxidare mai intense. Are loc oxidarea gruparilor tiol si a pigmentilor carotenoidici.
Oxidarea gruparilor tiol de catre oxigenul inclus la framantare are loc direct sau prin
intermediul sistemului lipoxigenaza- acizi grasi polinesaturati. La aceasta concluzie s-a
ajuns in urma determinarii cantitatii de oxigeninglobat in aluat si a celui consumat in
reactia de oxidare a acizilor grasi polinesaturati, cand s-a constatat ca acesta din urma se
afla in cantitate mult mai mica decat cel inclus, si prin determinarea gruparilor tiol libere.
Reactia are loc si la framantarea lenta dar este mai puternica la framantarea intensiva,
unde framantarea energica determina dispersia aerului in filme mai subtiri decat la
framantarea lenta. Aerul inclus in aluat la framantare oxideaza si pigmentii carotenoidici
ai fainii. Influenta metodei de framantare a aluatului asupra pierderilor de caroteni este
prezentata in tabelul de mai jos:
Tabelul 3.4. Influenta timpului de framantare asupra pierderilor de caroteni
4 min 4
6 min 29
6 min 81
Clasica (lenta) 14
Intensiva 21
Prefermentul se obtine din urmatoarele materiale: drojdie, apa, sare, zahar, lapte praf,
saruri nutritive pentru drojdie. Acesta fermenteaza in rezervoare, unde sunt asigurate
temperaturi necesare pentru acest proces. La prepararea aluatului se adauga agenti
oxidanti (KBrO3 10 mg/kg ) . grasimea se topeste in recipientul special. Framantarea
dureaza 90 de secunde, cu o viteza a bratului malaxor de 80 rot/min.
Fig 3.7. Schema instalatiei de preparare a aluatului prin procedeul Amflow
Acest procedeu se aplica in Franta la prepararea baghetelor frantuzesti si este foarte
apropiat de procedeul Do-Maker. Deosebirea esentiala consta in aceea ca prefermentul se
prepara cu 50% faina si fermentarea acestuia dureaza 2...2,5 ore, iar cantitatea de drojdie
utilizata este de 2,5% fata de faina. Ca agent oxidant se foloseste acidul ascorbic.
Prepararea aluatului dureaza 1,5 ore.
Receptia calitativa pentru faina se face pe loturi, in cantitati maxime de 15t care au
aceeasi data de macinare, acelasi grad de extractie si provin de la aceeasi moara. Lotului
fainii i se face un examen organoleptic asupra probelor partiale ( aspect, culoare, gust,
miros, prezenta impuritatilor metalice). Proba medie se obtine prin amestecarea probelor
partiale si prelucrarea din cantitatea obtinuta a unei cantitati necesare pentru metoda
patratului. Constatarea infestarii se face prin examinarea cu lupa a refuzului sitei de faina.
Se realizeaza un examen fizico-chimic si unul tehnologic prin intermediul probei medii,
determinarea umiditatii realizandu-se doar daca au fost constatate diferente in greutatea
sacilor de ambalare.
Examenul fizico-chimic consta in determinarea urmatorilor indici : umiditate, gluten
umed, deformare-extensibilitate, aciditate, capacitate de hidratare.
Examenul tehnologic presupune efectuarea unei probe de coacere.
De rezultatul acestor analize depinde acceptarea sau respingerea lotului de faina.
Apa
Pentru sare se realizeaza un examen senzorial sumar privind: culoare, gust, miros,
prezenta impuritatilor si granulozitate. Sarea trebuie sa aiba culoare alba, se admit nuante
cenusii si puncte de culoare inchisa. Granulozitate sarii trebuie sa fie de 4 mm si
umiditatea de 2%.
Extractul de malt
Depozitarea are drept scop crearea de stocuri tampon, care sa asigure continuitatea
productiei indiferent de conditiile de aprovizionare. Conditiile de depozitare sunt
specifice materiilor prime si auxiliare, astfel incat sa isi pastreze calitatea initiala.
Faina
Depozitarea fainii se face in dublu scop : sa asigure un stoc tampon pentru faina, care
sa garanteze continuitatea procesului tehnologic si sa asigure maturizarea fainii in cazul
in care aceasta nu a avut loc la moara furnizoare.
Depozitarea functioneaza numai ca stoc tampon, durata pentru care se calculeaza este
doar pentru conditiile locale de aprovizionare. In general depozitul tampon se proiecteaza
pentru o capacitate de productie de 6 zile. In cazul in care in depozit se realizeaza si
maturizarea fainii proiectarea acestuia se face pentru 14 zile.
Depozitarea se face in saci, asezati pe platforme de lemn cu picioare astfel incat
sacii sa fie izolati de pardoseala si sa fie permisa circulatia aerului. Pentru deplasarea
interoara a sacilor de faina depozitul trebuie sa fie prevazut cu spatii de trecere a caror
latime depinde de mijlocul de transport folosit.
De obicei cand depozitarea se face in saci, fabrica are un depozit mare si unul mai
mic, de zi. In cel mare se face transportul si depozitarea fainii, iar in cel de zi se face
conditionarea fainii. Cele doua depozite se deosebesc si prin regimul termic: in depozitul
mare temperatura fiind de 5-18C iar in cel de zi temperatura fiind de 15-25C. Existenta
depozitului de zi usureaza evidenta consumului de faina.
In timpul depozitarii fainii odata cu maturizarea ei au loc o serie de transformari:
Modificarea umiditatii fainii, are loc in functie de umiditatea mediului
ambiant din depozit, pana la stabilirea umiditatii de echilibru higrometric
Albirea fainii, procesul este mai lent, este evident dupa o durata mare de
depozitare
Cresterea aciditatii fainii, se constata in 2-5 saptamani de la depozitare, cand
cresterea este mai rapida. Ea se datoreza acizilor grasi liberi pusi in libertate
din lipidele fainii, sub actiunea enzimei lipaza.
Modificarea cantitatii si calitatii proteinelor, cantitatea totala de proteina nu
se modifica. Are loc o oarecare scadere a cantitatii de gluten umed care se
formeaza datorita reducerii in timpul maturizarii a capacitatii de hidratare a
proteinelor glutenice.
Din punct de vedre al calitatii, in timpul depozitarii are loc o imbunatatire a
proprietatilor reologice ale glutenului. Este principala modificare care are loc
la maturizarea fainii si reprezinta esenta procesului de maturizare. Puterea
fainii creste, scazand continutul de enzime proteolitice si cel de substante
reducatoare din faina. Se imbunatatesc si insusirile tehnologice ale aluatului
si ale painii.
Imbunatatirea calitatii painii: in urma maturizarii fainii se imbunatateste
inaltimea si diametrul painii coapte pe vatra. Imbunatatirea calitatii depinde
de calitatea initiala a fainii.
Sarea
Depozitarea sarii se realizeaza in saci, asezati pe gratare de lemn astfel incat sa
permita circulatia aerului. Deoarece sarea este puternic higroscopica depozitarea ei se va
face in incaperi cu umiditate relativa scazuta, sub 65%.
Extractul de malt
Pregatirea materiilor prime si auxiliare are drept scop aducerea lor sub forma fizica
optima pentru folosirea la prepararea aluatului.
Faina
Pregatirea apei consta in incalzirea sau racirea ei. Apa se amesteca pentru aducerea ei
la temperatura necesara aluatului. Amestecarea apei calde si a apei reci se face in utilaje
speciale care asigura de regula si dozarea. Incalzirea apei tehnologice se poate realiza pe
doua tipuri de instalatii: instalatii de incalzire la care caldura se produce prin arderea unui
combustibil lichid, gazos sau solid si instalatii de incalzire prin recuperarea gazelor arse.
Drojdia
FRAMANTAREA MAIALEI
Apoi se adauga drojdia si o parte din apa folosita la prepararea aluatului, aceasta
depinzand de calitatea fainii.
FERMENTARE MAIA
Maiaua obtinuta la framantare este supusa unei operatii de fermentare a carei durata
este de 3-4 ori mai mare decat fermentatia aluatului.
Fermentarea maialei are drept scop atat inmultirea celulelor de drojdie care sa
afaneze in mod corespunzator aluatul, cat si obtinerea unor produse secundare de
fermentatie, in special acid lactic, care imbunatateste elastcitatea aluatului si aroma
painii. Durata de fermentare a maialei pentru obtinerea painii tip franzela este de 140
minute.
FRAMANTAREA ALUATULUI
FERMENTAREA ALUATULUI
Aluatul bine fermentat este neted, se intinde in fibre paralele, este elastic si plastic.
Nelipicios sa are miros placut de alcool. Structura lui in taietura este poroasa, uniforma si
cu aspect uscat. Durata fermentarii este de 20-25 minute.
CAPITOLUL 4.
CALCULUL CAPACITATII DE PRODUCTIE
Sectia proiectata are o capacitate de 20 t/zi, lucrandu-se intr-un an 265 zile, a cate
24h/zi.
Capacitatea reala a sectiei este data de capacitatea cuptorului ( cuptor multivatra).
Capacitatea cuptorului
Unde:
Su = suprafata utila de coacere, m2
q1 = incarcarea specifica, kg produs/ m2
c = timpul de coacere, min
= coeficient de utilizare a cuptorului( 0,9 0,98 kg/m2)
4cm Su = Lu lu , m2
Unde :
Lu = 1 m (lungime utila
4cm
vatra)
lu = 1 m ( latimea utila
vatra)
1m
lu
1m
Lu
Calculul incarcarii specifice
Unde :
n1 = numar de paini pe lungimea vetrei, buc
n2 = numar de paini pe latimea vetrei, buc
m = masa painii (0,250 kg)
Lp = lungimea painii (23 cm)
lp = latimea painii (7 cm)
a = distanta intre paini (4 cm)
Conform retetei timpul de coacere c are valori cuprinse intre 2025 minute.
Am ales c = 25 minute
Unde:
i = indicele de incarcare intensive
q1 = incarcarea specifica, kg produs/ m2
c = timpul de coacere, min
Unde:
G0 = capacitatea orara a cuptorului
nore = nr de ore de functionare a sectiei
Numarul de cuptoare
Pentru ca procesul tehnologic sa fie mai efficient vom imparti valoarea suprafetei
utile a cuptorului la 3 si vom obtine o suprafata utila cu o valoare de 13,5 m 2. In acest
caz se va modifica valoarea capacitatii orare si zilnice a cuptorului astfel:
Unde:
Cs = capacitatea sectiei, kg/h
Gzi = capacitatea zilnica a cuptorului, kg/24h
CAPITOLUL 5.
CALCULUL BILANTULUI DE MATERIALE SI A
CONSUMURILOR SPECIFICE
5.1. CALCULUL BILANTULUI DE MATERIALE
Schema bilantului de materiale
FM WM D
Framantare maia PeFrM
B M0
Fermentare maia PeFeM
Fal Wal M1 S EM
Al0
Al1
Al2
Al3
Coacere Pec
Pc
Racire Per
Pr
Pierderi care intervin in timpul procesului de fabricare a painii albe tip franzela
Pierderi Pierderi totale Pierderi in subs. Pierderi de umiditate
uscata
Simbol Valoare % Simbol Valoare % Simbol Valoare %
Framantare maia PeFrM 0,1 - - - -
Fermentare maia PeFeM 1,6 PeFeM-su 0,37 PeFeM-u 0,2
Framantare aluat PeFrAl 0,1 - - - -
Fermentare aluat PeFeAl 0,5 PeFeAl-su 0,11 PeFeAl-u 0,16
Divizare - PeDM 0,055 - - - -
Modelare
Dospire finala PeDf 0,4 PeDf-su 0,02 PeDf-u 0,24
Coacere Pec 9,5 11,5 Pec-su 0,4 Pec-u 9,6
Racire Per 2,5 - 3 Per-su 0,2 - 0,3 Per-u 2,5 2,7
PeFrM
Framantare maia
MO
M0
PeFeM
Fermentare maia
M1
M0 = maia framantata, kg
M1 = maia framantata, kg
PeFeM = pierderi la fermentare maia, %
PeFeM-su = pierderi in substanta uscata la fermentare maia, %
SUM0 = substanta uscata maia framantata, %
SUM1 = substanta uscata maia fermentata, %
UM1 = umiditate maia fermentata, %
M0 = 80,95 kg
PeFeM = 0,57 %
PeFeM-su = 0,37 %
SUM0 = 53,45 %
3. Framantare aluat
WAl FAl S EM M1
Al0
Al1
5. Divizare Modelare
Al1
PeDM
Divizare Modelare
Al2
6. Dospire finala
Al2
Al3
Pec
Coacere aluat
PaC
Mf = miez fierbinte, kg
MasaMf = masa miez fierbinte, kg
Cf = coaja fierbinte, kg
MasaCf = masa coaja fierbinte, kg
Pw = pierderi de apa la coacere, %
SU Mf = substanta uscata miez fierbinte, %
SU Cf = substanta uscata coaja fierbinte, %
8. Racire paine
PaC
Per
Racire paine
PaR
Tabel nr.
Nr. crt Materii prime si auxiliare Zile de depozitare
1 Fin 14
2 Drojdie 7
3 Sare 15
4 Extract de malt 30
Stoc de faina
Stoc de drojdie
Stoc de sare
Fd= kg
Sd= kg
CAPITOLUL 6.
BILANTUL TERMIC
6.1. CALCULUL BILANTULUI TERMIC AL CAMEREI DE
COACERE
q1
q3
q4
q5
q6
q7
q8
qcc
Unde :
Unde:
volumul sacului de faina, dm3
lungimea sacului de faina, dm
grosimea sacului de faina, dm
inaltimea sacului de faina, dm
Necesarul de platforme
Suprafata platformei
Depozitul de sare
Necesarul de platforme
Suprafata platformei
Depozit de drojdie
Unde :
Vn = volumul necesar depozitarii drojdiei, m3
Md = stocul de drojdie, kg
q = incarcarea specifica, kg/m3
Unde :
Vn = volumul necesar depozitarii extractului de malt, m3
Md = stocul de extractului de malt, kg
q = incarcarea specifica, kg/m3
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate