i9, p.

TINUTUL CAPULUNGULUI
SUB STAPANIREA AUSTRIACA

Locuitori ai unui linut de margine, la granila cu Transilvania, de-a

lungul Evului Mediu, cdmpulungenii au avut misiunea sd facd de strajd la
hotar, sd informeze domnia de primejdiile ce ameninlau
lara Moldovei, ve_
nite de prin pdrlile ungure$ti, poloneze, austriece gi la nevoie, sd se
impotriveascd dugmanului p6nd la intervenlia ogtirii moldovene. Despre
indatorirea lor de pdzitori de granild, din timpuri indepdrtate, scria gi
Grigore Ion cdliman, domnul Moldovei in hrisovul sdu din )a iunie 1767.1
Linia de demarcalie dintre Transilvania gi Moldova nu a fost statorni_
citd prin nici un fel de act. in Evul Mediu, cdnd frontierele erau instabile
dato^ritd fdrdmifarii feudale, aceastd problemd nu a prezentat nici
o importan-
ta- In grabd,, intre dou6 rdzboaie, hotarele dintre ldri sau princiiate se
stabileau de reguld pe cursul unei ape sau pe cumpdna apeloi in regiunile
muntoase. Potrivit acestui sistem, hotarul dintre cele doud principate rom0-
negti despdrjite vremelnic de vecini mai puternici, se g6sea pe creasta
munfilor Suhard. Acolo il gtiau cdmpulungenii din mogi-strdmogi
,,Iara noi
gtim din bAtranii nogtri scriau ei bistrifenilor cd ne sdnt hotarale
-^ - impdrlite
de unde se scurg apele."2
AtAt timp c6t populafia a fost rard, in virtutea legdturilor tradifionale
cnezatele qi voievodatele romdnegti aflate de o parte gi de alta a Carpafilor,
acest hotar a avut o valoare orientativd. pe versantul estic al munlilor
suhardului gi in general pe pigunile munlilor Bistrilei Aurii gi-au pdscut
turmele atat ldranii cdmpulungeni c6t gi cei bistrifeni. La 1g septembrie
1687, sfatul din cdmpulung scria dregdtorilor oraqului Bistrifa cd pJvremuri
c6.t ,,au fost brtrdnii satului gi cu domnii cei bdtr0ni
[de la Bistrifa] au viat
bine gi au imblat dobitoacele din acea lard prin noastre qi ale noastre
pre locurile mrriilor voastre qi s-au voit bine".3^locurile
Numai satele s-au indesit qi
nevoia de pd$une a crescut, bistrifenii mai interesafi in sporirea numdrului de
vite pentru comer,t qi mai agresivi au ridicat chestiunea hotarului. Cu scopul
de a indepdrta pe campulungeni de pe pdqunile munfilor despdrfitori, uu pi"-
tins cd frontiera dintre Transilvania gi Modova se afld pe r6ul Bistrila gi nu
la cumpdna apelor, cum era in realitate. ln consecinld au inceput ia puna

6I
stdpnnire pe tofi munlii p0nd la apa Bistrifei, sd sileascd pe cdmpulungeni sd-
qi ietragd turmele, pe ldranii din partea locului s6-qi pdrdseasc6 agezdrile qi
iase stiamute. Dar spiritul agresiv nu a reuqit sd se impund. Populafia Cdm-
pulungului nu a cedat pretenliilor lor abuzive. Convins6 cd dreptul triumfE qi
credincioasd misiunii ei de pdzitoate de hotar, a alungat neintrerupt pe
bistrileni dincolo de cumplna apelor, le-a confiscat vitele in repetate rdn-
duri, le-a ddrdmat tdrlele qi casele. CAnd intdmpinau rezistenl[,
c6mpulungenii erau gata sA intervind cu intreg norodul. La3I mai 1751, Ni-
cotae Cogatniceanu, vornicul de Cdmpulung, scria locuitorilor din satul
ardelean Bilbur, care se aqezaser[ pe pdm0ntul finutului' s[ se retragd ,,pe
hotarul ldrii ungureqti", altfel fiind silit sd ridice tot Cdmpulungul impotriva
lor, s6-i risipeascd, sd le strice casele qi chiar sd spdnzure pe oricine s-ar
opune.o
Depaza hotarului s-au ingrijit 9i calugdrii din mdndstiri. Numeroase
documente atestd c5 egumenii mdndstirilor impreund cu soboarele lor cdlu-
gdregti de la vorone!, Moldovifa, Humor qi Sucevila au participat la
deteiminarea drepturilor de proprietate asupra unor munli din zona granilei
cu Transilvania, la stabilirea hotarului qi a pdcii la hotar. Cdlugdrii de la
Moldovila gi-au aplrat cu strdqnicie pdgunile de pe munJii Suhardului. O pe-
rioadd de timp au obligat pe ofilerii bistrileni sd le dea dijmd, cdte o oaie din
zece, dar gi din prima jumdtate a veacului al XV[I-lea au renunlat la acest
compromis silindu-i sd plece. in vara anului L746,le-au confiscat o turmb de
oi gisitd pdgundnd pe pioprietatea mdndstirii.s
- in vederea solufiondrii conflictului de hotar cu bistrifenii au intervenit
principii Moldovei, in special, Vasile Lupu, Nicolae Mavrocordat qi Grigore
bni"u, principii Transilvaniei, Gabriel Bathory qi Gheorghe Rakoczy. Nein-
lelegerea
'1775,
inceputd la finele secolului al XVI-lea nu a luat sfdrqit decdt in
cdnd linutul Cdmpulungului a cdzut sub austrieci iar hotarul in litigiu
a fost desfiinlat prin faptul cd gi Transilvania, prin tratatul de la Karlowitz,
din 1699, devenise un piincipar austriac.6
in aceastd perioadd, dregdtorii din Cdmpulung au furnizat domnitorilor
Moldovei qtiri cu privire la primejdiile care ameninlau !ara, spre apus, pri-
mite de la cdrmuitorii oraqului Bistrila in schimbul informafiilor pe care le
transmiteau acestora despre evenimentele din impdrdfia turceascd. Schimbu-
rile de qtiri erau mai intense in momentele de crizd politicb in Europa' a$a
cum s-a intdmplat in 1684 cdnd, dupd asediul Vienei, austriecii au inceput
ofensiva impotriva turcilor atacdnd Ungaria qi Transilvania, iar polonii,
Moldova. De la aceast6 datd au pornit qi ocupaliile strEine in linutul Cdmpu-
lungului.

62
 I Sa- A fost cotropit in 1686 de poloni cu prilejul unei incercdri a regelui
$l roan Sobieski de a supune Moldova. sub aceastd ocupafie a rdmas pani la
lncea de la Karlowttz'7 degi armata polond fusese alungatd din Moldova de
9l edtre Constantin Cantemir cu ajutor de la tdtari. D'Avril, un cdldtor strdin, a
pe gisit finutul, in 1689, tot sub ocupafie polond.s Printre oqtenii poloni slujeau
ran- qi c6liva romdni. in rdndurile ofiferilorse gdsea boierul moldovean Constan-
[4, tin Turcu sau Turcule!, distins. ^ cu titlu de noblefe in Polonia,e ca gi
, Ni- rventurierul Alexandru Davidel.lo Pe vremea aceea pactizau cu polonii gi
satul alfi boieri moldoveni in frunte cu cronicarul Miron Costin. Unii dintre ei se
':pe aflau in tabdra polond de la cetatea Neamlului. intre 1687 gi 1689, Miron
va Costin linea la curent pe poloni cu politica turceascd in Moldova.ll DupA
s-ar succesul de la viena, Ioan Sobieski, devenit rege al Poloniei, pentru tofi
acegti boieri se transformase intr-un sprijinitor in lupta de eliberare a Mol-
dovei de sub suzeranitatea turcescd." rar in urma dezastrului turcilor la
cdlu- viena, in sud-estul Europei a pdtruns puternic influenla austriaci, nu polond.
la Prin tratatul de la Karlowitz, din 1699 gi pacea de la satu Mare din
ilei 1711, coroana habsburgicd, inlSturdnd suzeranitatea turceascd, a transformat
la Tiansilvania intr-o provincie austriacd. Cu scopul de a-qi extinde mai depar-
pe- te stdpdnirea pdnd la Dundre, habsburgii gi-au indreptat privirile spre Jdrile
din Romdne, hotdrdfi sd profite de pe urma oricdrei imprejurdri favorabile. intr-
acest rm moment tulbure, de la retragerea in Rusia a lui Dimitrie cantemir, pdnd
de la numirea lui Nicolae Mavrocordat, noul domnitor, in 1711, austriecii qi-au
intins stdp0nirea pdnd peste partea de vest a linutului cdmpulungean insta-
l6nd gi o tabdrd militard la Vatra Dornei. De aici nu s-au retrasu dec6t in
17t2, dupd intervenfiile lui Mavrocordat pe l6ngd generalul Faber, coman-
dantul militar al rransilvaniei.l3 Nicolae vodd - se spune in cronica
Ghiculeqtilor - a scris generalului cd de nu vor pleca, va ingtiinla impdrdlia
tuceascd, iar palanca de la Dorna o va strica cu oamenii sai.la Dar nu a fost
nevoie de o intervenlie armatS. Austriecii s-au retras din finut pentru a nu
supdra prea mult pe Mavrocordat pe care voiau s6-l cdgtige de partea lor, cu
or scopul de a cotropi intreaga Moldovd. Dupd retragere au statornicit gi leg6-
pri- nri de amicilie gi colaborare cu principele moldovean.t5
le Dar nu a mai trecut mult gi lucrurile s-au schimbat. in decembrie
1715, Mavrocordat a fost mutat in scaunul de la Bucuregti, iar in locul sdu a
a$a venit Mihai Racovi1b, mai credincios turcilor decAt predecesorul s6u. ln no-
ua situafie, austriecii au atras de partea lor c6liva boieri moldoveni
nemullumifi de noua domnie gi au ocupat cu un corp de oaste, nordul Mol-
dovei cu linutul campulungului qi mdndstirea Sucevifa. Dar gi de aceasti
dati tentativa a e$uat. Mihai Racovild, cu o oaste de lard recrutatd de prin
satele de munte gi din parfile cdmpulungului gi cu un ajutor de la t6tari, a

63
=
= mdcel5rit iumata austriacd, a decapitat pe Frangois Barnaut, comandantul
= unui detaqament duqman,tu 4upd c&re aintreprins o expedilie de pedepsire la
:i Rodna qi Bistrila, inl7l7.t7 in amintirea acestei victorii Mihai Racovild a
3{ indllat un mic monument la Vama, existent 9i astdzi, cunoscut sub numele
--- de ,uStAlpul lui Vodd"l8, despre al c6rui istoric am pomenit:
=f

= O noud incdlcare austriacd s-a petrecut in 1737 . In plind expansiune,

au hotdr0t sd profite de pe urma slSbiciunii turceqti gi au ocupat Moldova.
=t I
Pe la sfdrqitul lunii iunie 1737, generalul Wallis, comandantul militar al
Transilvaniei a cerut lui Grigore II Ghica, domnul Moldovei, sd se supuni
impdratului qi sd pdrdseascd tronul.le Cdmpulungul a fost ocupat de un deta-
$ament de 700 de oameni sub comanda generalului Bodany, timp de peste
doud luni,2o p0nd in momentul cdnd a fost alungat de o armatd rusd.
Dupd atdtea incercdri, linutul Cimpulungului a fost inglobat Imperiu-
lui austriac in 1775, impreund cu tot nord-vestul Moldovei, pentru o
perioadd de aproape 144 de ani. Anexarea la impdrdfia austriacd nu a fost
decdt un fapt obignuit pentru Coroana imperialS, care folosindu-se de rivali-
tatea dintre celelalte doud mari imperii, Rusia qi Turcia, a ocupat teritoriile
din jur ftrd nici un drept qi de multe ori, fdrd sd tragd nici un foc de armd.
Nord-vestul Moldovei cuprinzind qi Cdmpulungul, denumit de austrieci Bu'
covina, a fost rdqluit imediat dupd rdzboiul ruso-turc incheiat cu pacea de la
Kuciuk-Kainargi, din iulie 1774, prin convenlia turco-austriacd din 7 mai
1775, curectifiidrile din 12 mai 1776.2r
La scurtd vreme dupd ocupare, austriecii au trecut la inrobirea sociald
qi nalionald, dar nu inainte de a constr0nge pe cdmpulungeni sd depund ju-
rdmdntul de credinld, la 12 octombrie 1777, fa!6 de Maria Teteza,
tmpdrdteasa Austriei gi coregentul sdu, Iosif al Il-lea. in aceeagi zi, la Iaqi,
era asasinat miqeleqte de turci, Grigore III Ghica, domnul Moldovei, pentru
protestele sale impotriva rdpirii Bucovinei.22 Ocol.ul Cdmpulungului, cu pri-
vilegiile qi autonomia seculard, a dispdrut. In locul sdu a luat fiinld
Domeniul cameral de stat al Cdmpulungului. Vechea cdrmuire obqteascd a
fost inlocuitd cu o conducere strdini qi despoticd, exercitatd in mod arbitrar
de un apalat politico-administrativ avid de putere qi corupt. S-au introdus
legi noi, cu multe lacune qi un aparat judecdtoresc nepregdtit; care aplica
legile dupd bunul plac, in funcfie de interesele monarhiei, de starea sociald qi
nalionald a impricinafilor.
in t783, Ocolul CAmpulungului, ca gi domeniul mdnistiresc, a incetat
sd mai existe. Ocolul a fost transfOrmat, aga cum spuneam in domeniu de
stat, iar domeniul mindstiresc a trecut in proprietatea fondului bisericesc
special constituit, ?n urma secularizdrii numeroaselor moqii cu care voievozii
Moldovei inzestraserd mdndstirile de-a lungul a mai multor veacuri. O co-
64
;

:
I

htut misie militard, avandu-l in frunte pe colonelul Metzeger, a delimitat pdmdn-

bru urrile domeniale gi a organizat la cdmpulung, oficiul Administiativ al
hp' u Domeniului, dirijat de un administrator, geful Domeniului, in colaborare cu
hele un mandatar pentru zonaYatra Dornei. pe ldngd acegtia, oficiul dispunea de
I c0liva controlori, secretari gi personal pentru intrefinerea qipazapidurilor.23
;.
llne, $eful reprezenta puterea. Avea atribulii politice, administrative-, fiscale gi
bva. judecdtoregti gi c6rmuia in numele impdratului.
kal Jdranii au pierdut dreptul de folosinld liberd a fostei proprietdli de-
vilmaqe, devenitd posesiune de stat. La inceputul anului ri.gT,li s-a luat qi
Fna
leta- libertatea personald fiind transformati in iobagie ai Domeniului cameral qi ai
leste Fondului bisericesc.24
'
t cum populalia eru rar6, pentru punerea in exploatare a bogdfiilor natu-
btiu- rale ale linutului, noua administralie a adlls megte$-rlgari, pricepufi in minerit
ho pi metalurgie, germani din wtirtemberg25 gizipa26, au iormat colonii
lrort putemice la Iacobeni,in r784,la carlibaba,in 1789. "-" Colonizarea a continu-
lrali- at apoi in prima decadd a veacului al XIX-lea. Astfel s-au constituit
1"...
Flle coloniile de la Frasin, in 1804, Louisenthal la pojordta, in 1g05, Eisenau la
i-a. Prisaca Dornei in 1807, urmate de cele de la Bucqoaia gi Stulpicani, in 1g0g
lsu- qi Freudenthal la Moldovila, in 1809. cdteva decenii mai tdriiu, in 1g37, a
Fru luat fiinld colonia schwerzthal, de la Negrileasa, pe valea raului Suha.27 pe
!mai aceastd vale, la Gemenea, au fost colonizali ruteni. Tofi acegtia au fost aduqi
t ohcial. Dar pe l6ngd ei au mai invadat gi alfii, evrei qi ruteni din Galifia,
biald atraqi de bogdfia linutului, de cAgtiguri uqoare qi imediate. Colonizarea ofici-
t Ju- ald ca gi cea neoficiald a jucat un rol important in dezvoltarea economicd a
hza, cimpulungului, dar a contribuit gi la intensificarea exploatdrii muncii gi
[u$i, avuliei ldranului romdn bdgtinag. Din rdndurile colonigtilor s-a ridicat o bur-
ht* ghezie, care va acapara comerful, industria, finanfele gi creditul in paguba
hpri- populaliei autohtone.
F-g Agadar, stdpanirea austriacd qi-a creat toate premizele pentru punerea
fca a in valoare a tuturor bogdliilor finutului, transformarea lui intr-o sursd de ve-
ht*
I
nituri pentru visteria imperiald qi intr-un domeniu austriac, cu etnii cdt mai
Fut diferite, peste care avea sd se impund nafia germand qi puterea habsburgicd.
[tica
lu ri
tat
de
SC

'oztt
co-

65
 Note
l.Teodor B6lan, Din istoricul Cdmpulungului Moldovenesc, p'303-304,
anexaT '
mai liber[' Docu-
Documentul este publicat gi de T.v.$tefanelli intr-o transcriere
mente dinvechiul Ocol al Chmpulungului, p'91, doc'73'
1899,
2.N. Iorga, Documente RomdneSii din irhivele Bistrilei, vol.I, Bucureqti,
p.18.
3.Teodor B[lan, CAtuva documente bistrilene, p'32-34'
4.lbidem, P. 46.
5.lbidem,P.43-44.
Moldova Si Trans-
6.Teodor B[l an, Controversa pentru regiunea Dornei dintre
ilv ania, in,,Muzeul Suceava. Studii 9i materiale*, IIl, I97 3' p'I7 4'
Adriana
T'C.ronicaGhiculestilor,edifeingrijitddeNestorCamariano
Camariano, Bucureqti, 1965, P- 7 .
8.N. Iorga, Istoria romAnilor prin cdldtori, p'271'
g.Simeon Reli, lnceputurile catolicismului austriac din Bucovina, in ,,Codrul
Cosminului", anii IV 9i V, 1927 S\ 1928,parteaI-a,p'26'
(1688-1821), edi{ie
10.N. Iorga, Istoria literaturii romhne tn sec. al XWil-lea
ingrijitd de B-arbu Teodorescu, Bucureqti, 1969' p'273
ll.Ibidem, P.252.
!2. I s t o ri a Ro mhni e i, III, B ucureq ti, 19 64, p'2O4'
13.Teodor Bdlan, Chteva documente bistrilene, p'35-39'
14.lbidem, P.147.
15.Teodor B[lan, oP.cit. P.39-40.
I6.Istoria RomAniei, vol. III. p.464-465'
l7 .Cronica Ghiculestilor, P.22I.
cu ilustra-
1S.Iorgu Toma, Monume:niul Stdlput tui Vodd din Vama. Monografie
liuni, Cemduti,1923.
lg.Cronica GhiculeStilor, p. 399 -403'
20.IonNeculce,Cronica,ed-Al.Procopovici,Craiova'1932'p'439
21.M. Kog6lniceanu, Rdpirea Bucovinei, edilia a II-a
(dup[ cea din 1875), Bu-
cure$ti, 1910.
22Joan I. Nistor, Grigore vodd Ghica, Ia aniversarea de
150 de ani de la
1928) Cernduti' 1929'
moarteasa, in ,,Codrul Clsminului", anul IV 9i V, (1927 Si
p.413.
23.Teodor B ilan, D in istoricul C Ampulun gului' p'I36-139'
1775 Si ]848, in
24.Nicolae Gr[mad6, Sdtenii Si stipAnii din Bucovina, tntre
(1943-1944),p' 4|-42'
,,Anuarul Muzeului Bucovinei", anii I-II,
25.Monica Barcan, Adalbert Millitz, Nalionalitatea germand din
Romania,
Bucuregti, 1977, P.38.
26.Johann Polek, Die Ungarn und Slowacken, in,,Die Bukowtnt,
Czemowttz,
1899, p.316.
27.I Nistor, Istoria Nordului bisericesc din Bucovina, Cernduli,
t92l'p'32-34'

66