Sunteți pe pagina 1din 11

Drept international public. Subiecte posibile partial. Fise.

1. Definii i explicai rolul dreptului internaional public n cadrul relaiilor


internaionale
2. Comparai dreptul internaional cu dreptul intern i explicai relaiile
dintre cele dou ansambluri normative.
3. Analizai art. 38 din Statutul Curii Internaionale de Justiie i explicai
semnificaia acestuia
4. Definii cutuma i explicai rolul su n reglementarea relaiilor
internaionale
5. Definii tratatul i explicai rolul su n reglementarea relaiilor
internaionale
1. Explicai noiunile de principii generale ale dreptului, doctrina celor mai
reputai juriti i echitate i rolul acestora n soluionarea litigiilor
dintre state
7. Enumerai principiile fundamentale ale dreptului constituional i
explicai coninutul juridic al principiului egalitii suverane a statelor
8. Enumerai principiile fundamentale ale dreptului constituional i
explicai coninutul juridic al principiilor non-agresiunii isoluionrii pe
cale panic a diferendelor dintre state
9. Enumerai principiile fundamentale ale dreptului constituional i
explicai coninutul juridic al principiilor non-interveniei i
al cooperrii internaionale
10. Enumerai principiile fundamentale ale dreptului constituional i
explicai coninutul juridic al principiilor pacta sunt servanda i
al autodeterminrii popoarelor
11. Explicai de ce statul este considerat principalul subiect de drept
internaional public
12. Explicai semnificaia recunoaterii statelor i a guvernelor
13. Expunei principalele probleme pe care le pune succesiunea
statelor i modul general de soluionare a acestora
14. Explicai condiiile i limitele n care beligeranii i micrile de
eliberare naional sunt subiecte de drept internaional
15. Explicai rolul i limitele organizaiilor internaionale ca subiecte
de drept internaional
16. Explicai rolul persoanei fizice n dreptul internaional
17. Definii cetenia i modurile generale de dobndire i de
pierdere a acesteia. Explicai sursele i efectele dublei cettenii i
ale apatridiei
18. Expuneti elementele esentiale privind regimul juridic alstrinilor
19. Expunei noiunile de drept de azil, refugiai i persoane
strmutate artnd sursa drepturilor acestora
20. Explicai noiunile de extrdare si expulzare, evideniind
diferenele dintre cele dou
21. Descriei sistemul ONU de protecie a drepturilor omului
22. Descriei sistemul Consiliului Europei de protecie a drepturilor
omului
23. Explicai raportul dintre drepturile minoritilor naionale
drepturile omului i drepturile popoarelor
1.Definiti si explicati rolul dreptului international public in cadrul relatiilor
internationale.

Potrivit doctrinei sintagma de drept international a fost utilizata pentru prima


data de Jeremy Bentham in 1789 inlocuind astfel sintagma de drept al
gintilor. Dip ar putea fi definit ca ansambulul normelor juridice ce
reglementeaza relatiile dintre state precum si raporturile dintre acestea si
alte subiecte de drept international, norme a caror respectare este asigurata
prin liber consimtamant sau constrangere exercitata individual sau colectiv
de catre state.

Rolul dip este unul fundamanental in relatiile dintre state asa cum si def
subliniaza toate acordurile, pactele, tratatele se fac sub legislatiile dreptului
international public. Respectarea acestora se face prin liber consimtamant si
chiar dintr-o obligatie morala, insa exista si metode de constrangere cum ar
fi excluderea din organizatii sau prin alte metode de natura comerciala.

2.Comparati dreptul international cu dreptul intern si explicati relatiile dintre


cele doua ansambluri interne.

Exista deosebiri intre cele doua sisteme, dreptul intern acare ca obiect de
reglementare relatiile sociale intre persoanele ce formeaza populatia unui
stat, pe cand dreptul international are ca obiect de reglementare relatiile
dintre state sau alte persoane de drept international.

Cu toate ca aceasta deosebire ar duce la concluzia ca sunt cu totul separate,


exista intre ele o relatie de influentare si interconditionare. De exemplu : in
privinta tratatelor statele care se angajeaza, acest angajamente are influente
pe plan intern schimbarea legislatiilor, aparitia unor noi legi de
reglementare sau in unele cazuri chiar reivuzirea Constitutiei.

In doctrina, s-au elaborat doua teorii cu privire la relatia intre dreptul intern si
dreptul international public.
Teoria dualista prin Trippen si Anzioltii, teorie care exprima ideea ca cele
doua actioneaza independent. Cealalta teorie, teoria monista afirma ca cele
doua constituie o structura unitara formand o singura ordine juridica.

Monismul cu primatul dreptul international sustinut de Scoala de la Viena


(prin Kelsen) suprematia dreptului international care stabileste
competentele si limitele acestora in dreptul internt.

Monismul cu primatul dreptul intern sustinut de Scoala de la Bonn (prin


Kaufmann) suveranitatea si independenta statelor nu pot fi decat raporturi
de forta, iar dreptul international nu ar fi decat o prelungire a dreptului intern
in relatiile internationale.

Unii doctrinari au respins ambele teorii in timp ce altii au dat credit prioritatii
dreptului international. Unii considera ca nu este necesar o asemenea
delimitare.

3.Analizati art. 38 din statutul CIJ si explicati semnificatia acestuia.

Art.38 stipuleaza atributiile Curtii, Curtea solutioneaza litigiile dintre state,


apeland la :
a)Conventiile internationale, generale sau particulare

b)Cutuma internationala

c)Principiile generale ale dreptului

d)Deciziile celor mai inalti calificati publicisti.

Curtea internationala de Justitie, are ca rol solutionarea litigiilor dintre state,


care ii sunt adresate, in conformitate cu dreptul international. Astfel,
principul acesta expune modul prin care Curtea va solutiona diferendele intre
state. Potrivit articolului Curtea va aplica :

a)Conventiile internationale Curtea va incerca sa rezolve conflictul ivit prin


prisma conventiei internationale, generala sau particulara la care statele
respective sunt parte. Astfel, se incearca sa se rezolve conflictul prin regulile
express recunoscute de state.
b)Cutuma internationala Daca nu exista o norma care sa rezolve conflictul
respectiv, se poate apela si la cutuma internationala. Cutuma este
considerata a fi cel mai vechi izor al dreptului international si de aceea are
un rol important in rezolvarea conflictelor.

Cutuma reprezinta o practica generala, indelungata, acceptata ca drept.

c)Principiile generale ale dreptului Din nou metoda clasica de rezolvare a


diferendelor si anume apeland la princiiple generale ale dreptului :
asigurarea bazelor legale de functionare a statului, principiul libertatii,
principiul egalitatii, principiul responsabilitatii, principiul justitiei, principiul
echitatii.

d)Deciziile celor mai inalti calificati publicisiti E unanim admis ca orice


legiuitor nu poate reglementa absolut totul, de aceea, exista doctrina care sa
faca studii de profunzime si sa incerce sa umple lacunele. Se apeleaza la
aceasta elita de juristi pentru calificare de care au dat dovada, pentru mintile
luminate care intr-adevar reusesc sa judece drept.

4.Definiti cutuma si explicati rolul sau in reglementarea relatiilor


internationale

Cutuma este considerata a fi cel mai vechi izvor al dreptului international


fiind prezenta si in alin (2) al art 38 din Statutul CIJ care o definieste ca fiind
dovada unei practici generale acceptate ca drept. Procesul de formare al
cutumei necesita o perioada destul de lunga de timp si poate fi rezultatul
relatiilor diplomatice intre state (declaratii) practici ale organizatiilor
internatinationale. Cu toate acestea, implica doua elemente esentiale

1.material (consuetudo) consta in conduita subiectului de drept, trebuie sa


fie repetata, continua si indelungata si sa capete recunoastere din partea
celorlalte state. In ceea ce priveste intinderea in timp, se aprecia inainte ca
ar fi necesar cel putin un secol. Astazi, se poate considera o cutuma si la mai
putin timp trecut, dar asta nu inseamna ca putem fi in prezenta unei cutume
imediate.

2.psihologic consta dupa cum reiese si din Statutul CIJ ca acceptarea


cutumei ca drept. Statele trebuind sa isi formeze convingerea ca respectiva
practica, cutuma este o obligatie juridica. Putem face aici diferentierea intre
cutuma care are forta juridica si uzul sau uzantele care nu au forta juridica.
5.Definiti tratatul si explicati rolul sau in relatiile internationale

Tratatul reprezinta conventii, acorduri de vointa a doua sau mai multe


subiecte de DIP cu scopul de a-si reglementa interesele folosind reguli /
norme internationale

Exprimarea acordului de vointa al statelor prin tratat este preferata datorita


avantajelor. In primul rand vointa este exprimata clar, concis, neechivoc
astfel statele stiu clar care le sunt drepturile si care le sunt obligatiile. Alt
avantaj, este forma scrisa, care este obligatorie iar in caz de litigiu se
foloseste ca mijloc de proba. De asemenea, spre deosebire de cutuma,
tratatul se inchie mult mai repede. Merita mentionata ca exista mai multe
tipuri de tratate :

a) dupa nr statelor : multitalaterale, bilaterale

b) dupa scop : licit / ilicit

6.Explicati notiunile de principii generale ale dreptului, doctrina celor mai


reputati juristi si echitate si rolul acestora in solutionarea litigiile dintre state

Prezentele notiuni fac parte din art 38. al statului CIJ. Astfel, principiile
generale ale dreptului se aplica in solutionarea litigiile . De facut o remarca si
anume ca nu trebuie sa se confunde principiile generale ale dreptului cu
principiile generale ale dreptului international. Pentru o solutionare cat mai
obiectiva si mai justa se apeleaza la aceste principii :

a) Principiul egalitatii

b) Principiul libertatii

c) Principiul responsabilitatii

d) Principiul justitiei

e) Principiul echitatii

f) Principiul responsabilitatii

g) Principiul asigurarii bazelor legale ale functionarii statului


Doctrina celor mai importantati juristi vezi la subiectul nr 3. punctul d.

Echitatea este un termen ce exista inca din dreptul roman. Echitatea se


refera la un proces echitabil, just, in care judecatorul este nepartinitor,
impartial si obiectiv si decide corect.

Rolul acestor notiun in rezolvarea litigiile intre state este fundamental pentru
ca impreuna, toate aceste notiuni, fac rezolvarea unui conflict, mai usor dar
cat mai corect si just.

7. Enumerati principiile fundamentale ale dreptului constitutional si explicati


continutul juridic al principiul egalitatii suverane a statelor

13. Expuneti principalele probleme pe care le pune succesiunea statelor si


modul general de solutionare a acestora.

Problema succesiunii statelor apare atunci cand un stat este inlocuit de un


altul pe acelasi teritoriu si trebuiesc transmise drepturile si obligatiile de la
unul la celalat. Ar putea fi definita ca o substituire de suveranitate a unui
stat, de catre alt stat. Aparitia de noi state se poate face prin : reunirea mai
multor state (de exemplu RFG si RDG), dezmembrare (URSS), secesiune
(Pakistan de India) si transferul teritoriului.

Problemele apar in mai multe privinte. De exemplu in cazul succesiunii la


tratate se analizeaza in functie de natura mutatiei teritoriale care s-a
produs. Astfel, daca o parte teritoriului a statului predecesor trece la statul
succesor, tratatele incheiate de statul predecesor isi termina aplicabilitatea
dar, tratatele incheiate de statul succesor isi gasesc aplicabilitatea si pe
teritoriul nou.

a)Succesiunea la organizatiile internationale. O situatie de aplicare a regulii


privind succesiune la tratatele multilaterle. Un exemplu pt a intelege mai
bine succesiunea la organizatiile internationale este in cazul Uniunii Sovietice
la ONU. Problema nu s-a pus ca Rusia sa fie membra in Adunarea Generala,
ci ca sa fie membra in Consiliul de Securitate, datorita fortei militare si
nucleare. Problema s-a pus pentru restul statelor, exceptie facand Ucraina si
Belarus, care trebuiau sa faca noi cereri pentru a intra in ONU.

b)Succesiunea la bunurile de stat. Regula generala, conventia din 1983,


prevede trecerea tuturor bunurilor mobile sau imobile care au apartinut
statului predecesor catre statele succesor fara despagubiri si tratata. Daca
se pune problema transferului unei parti din teritoriu, atunci bunurile se vor
face prin tratat.

c)Succesiunea la arhivele de stat. Prin arhive de stat toate documentele


indiferent de data sau categorie. Se face prin intermediul acordurilor dintre
state, iar daca un stat si-a capatat independenta i se vor asigura arhivele de
stat pentru teritoriul respectiv.

d)Succesiunea statelor la datorii. Prin datorii se intelege orice obligatie


fincanciara a statului predecesor fata de un stat, organizatie internationala
sau alt subiect de dip. Daca un nou stat apare, ca urmare a transferului unui
teritoriu, daca nu se inchie un tratat datoriile statului predecesor trece intr-o
proportie echilibrata statului succesor.

15. Explicati rolul si limitele organizatiilor internationale ca subiecte de drept


international

Organizatiile internationale au rol foarte important in cadrul relatiilor


internationale, influenta lor variind in functie de domeniul de activitate.

Dupa sfarsitul primului razboi mondial s-a creat Societate Natiunilor cu


scopul de a preveni si rezolva diferendele pe cale pasnica. A esuat, incepand
cel de-al doilea razboi mondial insa s-a creat un model de cooperare si a
aparut ONU : statele fiind acum obligate sa isi justifice actiunile

S-a ajuns la un triplu rol al organizatiilor internationale : instrument al politicii


nationale, de modelare al componentelor statelor si de subiecte ale
dreptului internationale. Legat de subiectele de drept international trebuie
precizat ca statele sunt subiectele originare iar organizatiile sunt subiecte
derivate, create de state prin acord intre ele.

Din Conventia de la Viena 1969 adoptata in 1975 prin organizatie se intelege


asociere de state constitutia prin tratat avand un act constitutiv avand
personalitate juridica distincta de cea a statelor membre care o compuna.
Rezulta de aici ca trebuie sa fie creata de state, sa-si desfasoare activitatea
in temeiul actului constitutiv, sa dispuna de o structura institutionala proprie
si sa aiba personalitate juridica.

16. Explicati rolul persoanei fizice in dreptul international.


S-a pus vehement problema implicarii persoanei fizice in cadrul dreptului
international. Pornind de la defintia dreptului international, s-ar respinge
aceasta idee. Totusi, din ce in ce mai frecvent doctrina aduce aceasta idee la
lumina. Spre exemplu, G.Scelle vede statul ca pe o abstractiune, actele
acestuia provenind de la adevaratele subiecte de dip si anume oamenii. De
aici reiese ca un rol important in dreptul international il au oamenii, persoana
fizica. Alt exemplu ar fi de la Tribunalul Militar de la Nurenberg si Tokio, care ii
incrimineaza pe cei ce au savarsit crimele de razboi, si nu pe state. Rezulta
ca se confera astfel drepturi si obligatii persoanelor.

17. Definii cetenia i modurile generale de dobndire i de pierdere a


acesteia. Explicai sursele i efectele dublei cettenii i ale apatridiei
Prin cetatenie se intelege apartenenta unei persoane la un stat. Ca moduri
de dobandire ale cetateniei ar fi : prin nastere si prin naturalizare.

In privinta nasterii, aceasta se acorda prin doua principii si anume : jus


sangvinius si jus soli. Unele state acorda prin ambele principii, altele se
raliaza doar la un singur principiu.

Prin naturalizare se intelege dobandirea cetateniei la cererea persoanei. De


exemplu, cel mai frecvent prin casatorie si prin sederea indelungata pe un
teritoriul unui stat.

Pierderea cetateniei poate fi rezultatul ruperii legaturii unei persoane de


statul respectiv, din cauza faptului ca a dobandit cetatenia unui alt stat care
nu permite dubla cetatenie sau renuntarea la cetatenie sau din cauza
faptului ca statul i-a retras cetatenia.

18.Expuneti elementele esentiale privind regimul juridic al strainilor

Strainii sunt considerati persoanele care au cetatenia altui stat sau nu au


cetatenie si se afla pe teritoriul altui stat. Statele prin legislatie pot hotara
conditiile de intrare dar si drepturile si obligatiile acestora.

Elementele esentiale privind regimul juridic al strainilor sunt date de


Conventiile internationale si sunt urmatoarele

a) regimul national strainii au aceleasi drepturi si obligatii ca si cetatenii


acelui stat
b) regimul special decurgand din continutul unor conventii la care sunt
parti.

c) regimul clauzei natiunii celei mai favorizate strainii se bucura de


regimul favorabil acordat oricaror persoane apartinand unui stat tert.

19.Expuneti notiunile de drept de azil, refugiati si persoanele stramutate


aratand sursa drepturilor a acestora.

Dreptul de azil poate fi acordat strainilor care sunt supusi unor persecutii
grave, de regula politice, pe teritoriul lor. De mentionat ca azilul se acorda
doar pentru aceasta cauza si nu pentru infractiuni de drept comun.

Statele sunt cele care decid acordarea unui azil. Acordarea azilului inseamna
acordarea protectiei persoanelor aziliate si refuzul extradarii acestora. Prin
urmare putem vorbi de un drept al statului de a decide daca acorda azil dar
si de un drept al persoanei de a cere si primi azil

Conventiile care reglementeaza sursa acestui drept se regaseste in


Declaratia ONU. La nivel regional statele Americane au adoptat Conventia de
la Havana si Montevideo.

Refugiatii sunt cei ca urmare a unor miscari fortate au fost termintate sa


paraseasca teritoriul fara a pierde cetatenia sau li se impune chiar
renuntarea la cetatenie.

Persoanele stramutate sunt victime ale nazismului in special. Sunt persoane


care au fost deportate si duse in alte state. Se incearca repatrierea lor de
catre organizatiile internationale.

Sistemul de protectie a refugiatilor este fundamentat pe dispozitiile


Conventiei provind statul refugiatilor din 1951 si Protocolul Aditional de la
New York 1967.

20.Explicati notiunile de extradare si expluzare, evidentiind diferentele intre


cele doua.

Extradarea reprezinta un mod prin care se incheie sederea unui strain pe


teritoriul unui stat, in conditiile in care acestia se fac vinovati de savarsirea
unor infractiuni. Este definita ca un act de asistenta judiciara prin care un
stat pune la dispozitia altui stat o persoana condamnata. De regula, nu se
poate extrada proprii cetateni, autorii infractiunilor politice si strainii care au
azil politic.

Extradarea poate fi ceruta de statul prejudiciat, sau de statul de care


apartine infractorul.

Statele trebuie sa respecte niste reguli si anume : regula dublei incriminari


care prevede ca infractiunea sa fie prevazuta in ambele state si regula
specializarii care prevede ca persoana va fi judecata doar pentru faptele
pentru care a fost extradata.

Expulzarea reprezinta posibilitatea unui stat de a pune capat sederii


strainilor, interzicand-ule sa nu mai revina. Decurge din suveranitate si se
aplica doar strainilor si apatrizilor, exceptie SUA si U.K. Expulzarea se ia in
prin act administrativ si nu trebuie motivata. Daca exista temeri sau
informatii ca statul practica tortura sau alte tratamente inumane expulzarea
nu este permisa.

Diferentele intre cele doua ar fi scopul extradarea se preda un infractor,


expulzarea se face unui cetatean nevinovat etc

21.Descrieti sistemul ONU de protectie a drepturilor omului

ONU a insarcinat unele organe cu scopul de protectie a drepturilor omului.


Comisia pentru Drepturile Omului infiintata in 1946 de Catre Consiliul
Economic si Social, care este competenta in orice problema legata de
drepturile omului, poate sa initieze proiecte, sa faca recomandari si sa
monitorizeze drepturile oului.
Comisia este formata din 53 de state de exemplu 15 membri din Africa, 12
Asia, 10 Europa occidentala, etc.
Comisia se intruneste in sesiune timp de sase saptamani pe ani. De regula se
discuta despre violari ale drepturilor omului comise in orice parte a lumii,
probleme de dreptul popoarelor la autodeterminare. Se discuta si solutiile ce
urmeaza a fi date. La sesiune, pot participa atat reprezentantii unor
organizatii non guvernamentale cat si reprezentatii ai organizatiilor
guvernamentale. Exista situatii in care comisia se intruneste in grupuri de
lucru specializat pe anumite probleme. De asemenea Comisia a numit un
numar de raportori sociali in problemele tinand de tortura, intolerenta
religioasa sau drepturile copilului.

S-ar putea să vă placă și