INTRODUCERE:

Caria dentara este considerata ca fiind cea mai rspndita maladie, care afecteaz
populaia mondiala in procentaj de 90%.

Principala cauza a producerii cariei este placa bacteriana.

Caria dentara - o boala infectioasa provocata de bacterii din cavitatea bucala (in special
Str. Mutans si lactobacili) si produsele acestora care ajuta la formarea placii dentare
microbiene si actioneaza demineralizand si distrugand suprafata externa a dintelui -
smaltul.

***In anii 50, in tarile dezvoltate economic, prevalent bolii a atins valori epidemice(90-
95%) multi medici stabilind varsta unui copil mai mult dupa numarul de dinti cariati decat
dupa alte repere biologice avute la indemana.Dupa trei decenii s-a observant un declin
dramatic, 50% din copiii de 6 ani fiind indemni la carie, iar 80% din leziuni se intalneau
numai la 20% din indivizi.

ETIOLOGIA CARIEI DENTARE

n anul 1968, Keyes a elaborat o diagram care sintetizeaz teoria

etiopatogenic multifactorial, care st la baza oricrui model etiopatogenic actual al
cariei dentare, indiferent de complexitatea acestuia.

Teren
Diet

Carie
Diagrama lui
Plac bacterian
KEYES
Plac bacterian
 1. Terenul este reprezentat de caracteristicile organismului gazd ce modeleaz
susceptibilitatea la boala carioas (arcadele dentare, fluidul oral).

2. Dieta poate exercita un efect protectiv prin anumite componente, dar poate
contribui la declanarea bolii carioase, n primul rnd prin furnizarea suportului nutritiv
pentru placa bacterian acidogen. Rolul carioinductiv al dietei se exercit n etapa
preresorbtiv a digestiei i este determinat de hidrocarbonate.

3.Placa bacterian determin iniierea bolii carioase, prin bacteriile care au

capacitatea de a metaboliza hidrocarbonatele, formnd acizi care demineralizeaz esuturile
dentare dure.

!!!!!!!Bacteriile ncep s colonizeze suprafeele dentare dup formarea complet

a peliculei dobndite, dup cel puin 30-60 minute de la periaj.

Fiecare factor etiologic enunat n triad induce o susceptibilitate la carie,

constituind un factor de risc, dar nici unul dintre factori nu este el nsui suficient
pentru a determina caria dentar.
Doar coexistena tuturor celor trei factori (figurat n diagram prin intersecia
celor trei cercuri corespunztoare celor trei factori), poate determina caria dentara.
Diagrama lui Keyes

Teren
Diet

saliva
Carie

Saliva
Placa bacteriana
Plac bacterian

modificata
 SEMNE SI SIMPTOME IN CARIA DENTARA

Primul semn al viitoarei carii este reprezentat de aparitia pe suprafata smaltului

(primul strat al coroanei dintelui) a unei pete aspre, brun galbene.

Dupa ce strabate smaltul , caria netratata ataca al II-lea strat dur, dentina.In aceasta
etapa apare durerea usoara sau puternica, si o sensibiliate la cald sau rece , la alimente
dulci sau acre.

HALENA FETIDA

Mai mult de 90 de milioane de oameni sufera de halena fetida sau de respiratie urat
mirositoare.

In majoritatea cazurilor, isi are originea in cavitatea orala fiind cauzata de bacteriile
din cavitate care descompun produsele alimentare greu de digerat, precum si de degradarea
acestora.

***Tipul de bacterie care initiaza acest proces are nevoie de un mediu lipsit de oxigen de
aceea se gasesc in zone dificil de atins: buzunarele din jurul dintilor si fisurile din
limba.

Halitoza poate fi determinata de :

-alimente(usturoi, ceapa, alcool in exces, la fumatori )

-igiena orala redusa

-gingivite, parodontite

-gura uscata (xerostomia)

-foame, sete

-boli generale

-stres, dieta, sfoarit, varsta

 -si nu in ultimul rand un rol important in aparitia si prezenta halenei fetide o are caria
dentara.

Pentru a elimina respiratia urat mirositoare trebuie luate in vedere urmatoarele aspect:

-igiena corespunzatoare a cavitatii orale

-oprirea fumatului

-`consumul frecvent de apa

-consultul medicului stomatolog

PLACA BACTERIANA reprezinta acea parte a biofilmului oral care este adherent pe
structurile dentare sau pe structuri solide orale(restaurari), alcatuita din agregari bacteriene
extreme de variante ,celule de origine orala, si alte microorganisme inglobate intr-o
matrice de polimeri de origine bacteriana si salivara.

Placa bacteriana se poate forma oriunde pe structurile solide in gura daca sediul
este protejat de curatirea mecanica prin alimente, limba, obraz, buze

De aceea PB este prezenta de obicei in fisurile ocluzale si santuri si fosete, chiar si pe

fetele netede aproximale sub punctul de contact si laterale sub ecuator, pe restaurari si
microproteze de invelis in special incorect adaptate sau lustruite.

Placa bacteriana se poate localiza:

-supragingival ,prezentandu-se ca un un strat albicios sau galben situat la inceput de-a

lungul marginii libere a gingiei.

-subgingival

Microorganismele organizate la nivelul placii bacteriene sunt responsabile pentru

productia masiva si rapida de acizi care la randul lor sunt factorul determinant al
initierii cariei dentare.

Factorii care influenteaza formarea placii bacteriene:

-saliva

-microorganismele

-alimentatia bogate in zaharuri

-igiena !

Lipsa de igiena duce la formarea placii. Periajul corect, zilnic, intrerupe

ciclul biologic de formare a placii. Astfel se va restabili compozitia salivei, cantitatea
si calitatea florei orale , pH-ul. El nu elimina insa formarea placii in zonele retentive i
nu indeparteaza resturile alimentare din cariile deja existente.
 TERENUL = totalitatea caracteristicilor organismului gazd ce influeneaz
cariosusceptibilitatea.

Rolul factorului genetic n definirea terenului este extrem de controversat,

constituind subiectul a numeroase studii care au ncercat s stabileasc att factorii
cariogeni ce par s aib determinism genetic ct i ponderea fiecruia dintre acetia n
stabilirea riscului cariogen.

Genele ar putea controla:

- rezistena structurilor dentare, momentul i secvena erupiei dentare, morfologia

dentar, forma arcadei;
- rspunsul imun cu rol n clearence-ul bacterian;
- fluxul i compoziia salivei cu rol in clearence-ul bacterian, glucic, acidic; in
neutralizarea pH-ului si remineralizare;
- preferinele alimentare;
- metabolismul glucidic;
- disponibilitatea pentru igiena oral (Hassell i Harris, Shuler).

Greutatea mic la natere i malnutriia din copilrie pot fi asociate cu

hipoplazia smalului, hiposalivaie i capacitate tampon sczut, cantitati reduse de calciu
i proteine n saliva stimulat, factori de aglutinare i imunologici diminuai n saliva, care
ar putea determina colonizarea precoce cu microorganisme cariogene

Morfologia dentar influeneaz cariosusceptibilitatea n primul rnd prin modul n

care asigur un habitat propice acumulrii de microorganisme. Favorizarea creterii
biofilmului bacterian apare atunci cnd suprafaa dentar poate adposti i proteja speciile
colonizatoare de aciunea unor factori externi cum sunt fluxul salivar, prile moi, dinii
antagoniti, ageni mecanici sau chimici utilizai n igiena oral.

Vrsta poate modela cariosusceptibilitatea individual prin modificarea dinilor sau

fluidului oral

Senectutea, numeroase afeciuni generale ca i medicaia asociat determina

modificri cantitative i calitative salivare, care se rsfrng n mod evident asupra
proprietilor carioprotective ale acesteia.

Alinierea dinior pe arcad este corelat cu cariosusceptibilitatea deoarece

influeneaz expunerea unor suprafee la curirea i autocurirea oral. Incongruenele
cresc riscul cariogen datorit creterii zonelor retentive.

Suprafeele dentare cu risc din punct de vedere al cario-susceptibilitii:

anurile i fosetele molarilor,

 suprafetele aproximale ale molarilor i premolarilor (feele distale i apoi cele
meziale),

la indivizii cu risc cariogen mare, leziunile carioase apar i pe suprafeele aproximale

ale frontalilor, iniial maxilari i apoi mandibulari, ca i n treimea cervicala a tuturor
dinilor, n special pe faa vestibular.

Niveluri relativ mari de carii mai exist dar la grupuri populaionale cu risc foarte
nalt:
-Dizabiliti fizice,
-Retardai mintal,
-Emigrani,
-Persoane seropozitive cu HIV
-Grupuri cu un nivel socio-economic foarte sczut,
-Vrstnici instituionalizai.

n concluzie, terenul reprezentat prin fluidul oral i dini costituie unul dintre principalii
determinani ecologici ai biofilmului bacterian, contribuind astfel la modelarea compoziiei
i proprietilor acestuia

ALIMENTATIA = totalitatea alimentelor si bauturilor consumate de o persoana zilnic.

o alimentatie lacto-vegetariana, naturala, bogata n fibre si saraca n glucide rafinate si

faina este anticariogena;
exista o legatura mai strnsa ntre caria dentara si cantitatea de dulciuri si prajituri
mncate ntre prnzuri, dect ntre indicii de carie si cantitatea totala de zahar consumata
pe zi;
exista o corelatie semnificativa ntre frecventa aportului de glucide rafinate si mai putin
n ceea ce priveste cantitatea de glucide consumate si boala carioasa. Frecventa aportului
de zahar nu este un factor etiologic ci un factor de risc extern n aparitia cariilor pe
suprafetele dentare acoperite cu placa bacteriana;
efectul cariogenic al glucidelor este mai redus cnd alti determinanti ecologici (igiena
orala, fluorizari topice) sunt favorabili: un dinte curat nu se cariaza niciodata;
un alt factor important l reprezinta si forma fizica de prezentare care influenteaza
stagnarea prelungita si concentratiile mari de zaharuri n fluidele placii bacteriene;
efectul cel mai rapid si agresiv l are zaharoza; nlocuirea zaharozei cu xilitol a provocat
o scadere marcata a incidentei cariilor primare si a evolutiei celor deja existente.
Alimentele care reduc activ efectele zaharurilor alimentare i care putem considera
c au o aciune terapeutic (mai corect dect o aciune neutr, noncariogenic) pot aciona
fie prin inhibarea demineralizrii sau prin reducerea sau mpiedicarea formrii i/sau
acumulrii de acid n plac. Utilizarea gumei de mestecat cu xilitol reduce numarul de
microorganisme, stimuleaza remineralizarea si opreste evolutia cariilor incipiente