Agenda

MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA LIBER INTERNAIONAL DIN MOLDOVA
FACULTATEA BIOMEDICIN I ECOLOGIE

CATEDRA TEHNOLOGIA I ANALIZA PRODUSELOR
MEDICAMENTOASE I COSMETICE
AGEND
DE EVALUARE A STAGIULUI PRACTIC
CICLUL I LICEN
A STUDENTEI AN. IV TF BAJEREANU IULIAN
COORDONATOR DIDACTIC:
LECTOR UNIVERSITAR PURICE N.
COORDONATOR AL INSTUIEI
DE PRACTIC:
FARMACIST DIRIGINTE
_____________________
CHIINU 2016
CARBOLEMED SRL
21.03.2016 sapt.1
n corelaie cu farmacistul diriginte
Familiarizarea cu instituia partenerii de practic
M-am prezentat la locul efecturii stagiului practic.
Am fcut cunostin cu farmacistul diriginte care ne-a ndrumat referitor la

petrecerea stagiului practic precum i cu personalul care activeaz n instituie.
Am fost informai referitor la activitatea instituiei i procesului de desfurare a

tuturor manoperelor.
Am fost informai i despre stuctura organizaional a ntreprinderii.
Scopul organizrii de farmacii specializate n forme medicamentoase industriale

este mbuntira asistenei populaiei cu forme medicamentoase industriale.
Prioritile FSFI:
-Reducerea numrului de cadre farmaceutice
-scderea necesitilor n ncperi de producie
-decade necesitatea unei cantiti mari de aparataj i utilaje costisitoare
-se marete viteza de circulaie a mrfurilor
-se micoreaz cheltuielile depstrare a medicamentelor
Toate acestea duc la mrirea eficienei economice i rentabilitii farmaceutice.

Medicamentul poate fi elaborat de intreprinderi, institutii, organizatii, precum
si de catre persoane fizice.
CARBOLEMED SRL 22.03.2016 sapt.1

Adaptarea cu institutia gazd i personalul
n conformitate cu Legea Republici Moldova cu privire la activitatea farmaceutic

din numrul ntreprinderilor farmaceutice fac parte: uzinele chomico-farmaceutice,
laboratoarele de microproducie, depozitele farmaceutice, farmaciile, laboratoarele
de control al calitii medicamentelor.
Am facut cunotin cu toate ncperile i care sunt menirea lor.
Am vazut care este aparatura necesar pentru producerea formei medicamentoase

comprimate i capsule crbune activat
Intreprinderea Carbolemed SRL este o cldire structurat din mai multe ncperi
n care se desfoar diferite activiti ce in de producerea comprimatelor i
capsulelor de crbune activat. Astfel distingem:
-depozit pentru materia prim
-depozit pentru materiale ambalaj
-depozit produse finite
-depozit pentru pstrarea inventarului destinat igienizrii
-personal ethnic
-zon rebuturi
-carantin produse finite
-contabilitate
-ambalare secundar
CARBOLEMED SRL 23 03 2016 sapt1
Prepararea formelor medicamentoase industriale
SUBSTANE I FORME (PREPARATE MEDICAMENTOASE)
Definiia medicamentului orice compus chimic pur sau produs complex care
datorit aciunii exercitate asupra organismului poate fi folosit pentru diagnosticul,
prevenirea, tratamentul i ameliorarea bolilor.
Originea medicamentelor
a. vegetal diferite pri ale plantelor: folium, flores, radix, semen, cortex.
Exemple: morfina, atropina, digoxinul.
b. animal: hormoni (insulina porcin, bovin); enzime (tripsina, amilaza)
c. mineral: caolinul, bentonita
d. semisintetice: unele antibiotice (penicilina G)
e. sintetice: chimioterapicele, sulfamidele antibacteriene, etc.
Drogul este materia prim brut folosit pentru prepararea medicamentelor.

Conine una sau mai multe substane active care se pot extrage, izola sau reproduce
i materii balast.
Principiile active: substane medicamentoase chimic pure, cu efect

farmacodinamic. Se clasific n funcie de structura chimic, proprietile fizico-
chimice i efectele biologice n:
1. Alcaloizi compui organici cu azot, baze cuaternare de amoniu, au reacie

alcalin; srurile lor sunt hidrosolubile. Au efect farmacodinamic puternic. Ex.
morfina, atropina.
2. Glicozide au molecula format din 2 componente o parte neglucidic cu

structur steroidic, numit aglicon sau genin, responsabil de efectul
farmacodinamic i o parte glucidic, compus din una sau mai multe oze. Ex.
glicozidele tonicardiace, glicozidele antrachinonice.
3. Saponine au structur glicozidic, dar agliconul are structur steroidic sau
triterpenic. Au proprieti tensioactive, emulgatoare, producnd spum n contact
cu apa. Local au efect iritant, injectate intravascular produc hemoliz. Ex. infuzia
din rdcin de Primula, cu efect expectorant.
4. Materii tanante au structur chimic de derivai polifenolici condensai. Au

aciune astringent (de strngere) datorit precipitrii proteinelor extracelulare. Se
gsesc, de exemplu n fructele de afin, care sunt folosite pentru tratamentul
simptomatic al diareelor.
5. Uleiurile volatile (eterice) sunt compui liposolubili, volatili cu miros aromat.

Se obin din plante prin antrenare cu vapori de ap. Ex. uleiul de ment, de
cimbrior, de eucalipt. Au aciune antiseptic i spasmolitic.
6. Substanele mucilaginoase sunt compui cu structur polizaharidic, ce

formeaz cu apa soluii coloidale vscoase. Formeaz o pelicul protectoare la
suprafaa mucoaselor. Ex. infuzia de nalb.
Preparatele medicamentoase (forme medicamentoase) Sunt constituite din una sau

mai multe substane medicamentoase (substane chimic pure, produse de extracie,
droguri), asociate cu substane auxiliare.
Compoziia preparatelor medicamentoase
1. substana sau substanele active principale responsabile de efectul terapeutic.

2. substanele adjuvante - care au rolul de a intensifica efectul substanei active
principale sau de a contracara/atenua unele efecte nedorite ale acesteia.
3. substanele cu rol corectiv folosite pentru ameliorarea proprietilor

organoleptice necorespunztoare ale substanelor active principale i adjuvante (ex.
edulcorani pentru corectarea gustului, aromatizani pentru corectarea mirosului,
colorani).
4. excipientul o substan inert, cu rol de completare a cantitilor i de

nglobare a tuturor celorlalte ingrediente. n cazul preparatelor lichide se numete
vehicul
. 5. Substane ajuttoare tehnice: conservani, emulgatori, antiagregani,

stabilizani.
Clasificarea preparatelor medicamentoase
a) dup starea de agregare: - solide - semisolide i moi - lichide - gazoase

b) dup calea de administrare: - pentru uz extern care se aplic pe tegumentele i
mucoasele accesibile - pentru uz intern - care se administreaz prin nghiire sau
per os - pentru administrare parenteral sau injectabile: injeciile i perfuziile
Pentru a preveni unele erori, medicamentele preparate n farmacii se

eticheteaz diferit n funcie de calea de administrare. Etichetele preparatelor
pentru uz extern au chenar rou i 3 meniunea extern. Medicamentele
administrate per os au etichet cu chenar albastru i poart meniunea intern. Pe
soluiile injectabile se aplic etichete cu chenar galben, cu inscripia injectabil.
c) dup modul de prescriere i preparare
magistrale se prepar n farmacie dup prescripia medicului, avnd o

compoziie individualizat, indicat de reet.
oficinale - se prepar n farmacie dup modul de preparare prevzut de

farmacopee. Pot fi folosite ca atare sau intr n compoziia preparatelor magistrale.
tipizate (specialitile farmaceutice) se prepar n form finit pe scar
industrial n fabricile de medicamente, fiind eliberate bolnavilor n farmacii. Au
compoziie fix, aspectul exterior, ca form, culoare i ambalaj este constant.
d) dup intensitatea aciunii
toxice i stupefiante (stupefiantele sunt medicamente care pot determina

dependen de tipul toxicomaniilor). n Farmacopee se gsesc n tabelul cu
denumirea generic Venena. Trebuie pstrate n dulap special, cu ui duble, sub
cheie. Recipientele care le conin au etichete cu inscripie alb pe fond negru. Se
elibereaz cu semnul cap de mort sau meniunea otrav.
puternic active n doze mici au efecte terapeutice bine definite, dar n doze
mari determin intoxicaii primejdioase. Sunt enumerate n Farmacopee n tabelul
Separanda. n farmacie se pstreaz n dulap separat, recipientele avnd eticheta
cu inscripia roie pe fond alb.
anodine (obinuite) au efecte de intensitate mic, se pstreaz n farmacii n

recipiente etichetate cu inscripie neagr pe fond alb.
e) dup modul de calculare a dozelor prescrise
forme divizate se elibereaz n doze pariale (ex. comprimate, fiole,

supozitoare).
forme care se elibereaz nedivizat, dar se mpart n doze pariale la administrare

(ex. picturi pentru uz intern, poiuni).
forme care nu necesit divizare (ex. unguente, pudre, soluii pentru uz extern).
Denumirea medicamentelor
1.Denumirea chimic indic structura chimic a produsului. De multe ori este

complicat, fiind folosit numai pentru compuii cu structur simpl, de obicei
anorganici. Ex. sulfatul de magneziu.
2.Denumirea generic
Denumirea comun internaional (DCI) recomandat de OMS, deriv uneori

din denumirea chimic, este scurt i se folosete ca denumire tiinific a
substanelor medicamentoase. Ex. pornind de la denumirea chimic de
metilpropil-propandiol dicarbamat s-a stabilit denumirea comun internaional
de meprobamat
Denumirea oficinal este prevzut de Farmacopee n limba latin. Se folosete

pentru prescrierea reetelor magistrale. Uneori coincide cu DCI.
3.Denumirea comercial este nregistrat i patentat, stabilit de compania

farmaceutic productoare. Denumirile comerciale reprezint patente referitoare la
medicamentele n form finit (substana activ i forma farmaceutic). Ex.
Hipopresol , Enap .
Majoritatea medicamentelor se elibereaz pe baz de reet. Normele tehnice

privind eliberarea medicamentelor n farmaciile cu circuit deschis prevd 2
categorii de produse farmaceutice prescrise de medic: produse cu risc toxic care se
elibereaz pe baz de prescripie care se reine la farmacie i produse care se
elibereaz pe baz de reet care nu se reine, valabil 6 luni de la data emiterii.
O categorie special este reprezentat de medicamentele stupefiante substane

toxice cu potenial de dependen major - care se elibereaz pe baz de formulare
cu timbru sec, n condiii speciale prevzute de lege.
Un numr relativ mare de medicamente, aa numitele OTC over the counter

drugsse elibereaz la cerere, fr prescripie medical. Aceste preparate presupun o
automedicaie a unor afeciuni minore, fr implicarea medicului i cuprind
analgezice antipiretice i antiinflamatoare, vitamine, minerale, antitusive, remedii
gastrointestinale, etc.
CARBOLEMED SRL
24.03.2016 sapt.1
Tehnologia de producere a comprimatelor carbune activat
M-am familiarizat cu metodele practice n procesul tehnologic de preparare a

formei medicamentoase comprimate i capsule crbune activat i anumea m
implimentat n practic metoda de tabletate, blisterare trecerea prin sit, uscarea n
etuv a comprimatelor, cntrirea comprimatelor.
Ambalarea produsului finit

Am ambalat blisterele cu crbune activat a cte 10 n cutia individual nso ite de
instruciunea pentru administrare i am ambalat cutiile individuale n cutii
colective de cartona cte 210 cutii.
Controlul calitii blisterului nainte de ambalare in cutia individual
Am efectuat controlul calitii produsului finit referitor la integritatea

comprimatelor, prezena tuturor 10 comprimate n blister i lipsa degradarii
ambalajului blisterului.
Am imprentat la printerul cu banda electrica pe blister data producerii i data

expirrii precum i numrul seriei produsului.
CARBOLEMED SRL 30.03.2016 sapt2
Studierea documentaiei intreprinderii
Am fcut cunotin cu Regulamentul tehnologic de laborator a formei

medicamentoase industriale comprimate crbune activat 250 mg
REGULAMENT TEHNOLOGIC
DE PRODUCERE
Denumirea produsului farmaceutic
Crbune activat
capsule 150 mg, 200 mg i 260 mg
Denumirea produsului farmaceutic.

CRBUNE ACTIVAT, capsules, 150 mg, 200 mg, 260 mg
CRBUNE ACTIVAT, capsule, 150 mg, 200 mg, 260 mg
Descrierea produsului farmaceutic.

Preparatul prezint: Capsule operculate de form cilindric, cu capetele
emisferice, cu suprafaa neted i lucid-opac.
Culoarea corpului i capacului capsulei albastru- inchis sau neagr.
Aspectul coninutului capsulei: pulbere neagr, fin, uoar, fr miros i fr gust.
Termen de valabilitate 3 ani.
Compoziia pentru o capsula:
nr Denumirea Cantitatea, mg DAN

componentelor 150 150 mg 260 mg
mg
1 Crbune activat 150,0 200,0 260,0 Ph.Eur., USP
2 Stearat de 1,0 1,0 1,0 Ph.Eur.
magneziu
3 Total 151,0 201,0 261,0
Farmacoterapie: A07B A01 Adsorbante intestinale. Preparate pe baz de

crbune activat.
Mod de administrare: Fr prescripie medical.
Familiarizarea cu material prim i materialele folosite la prepararea formei

medicamentoase industrial crbune activat
Materia prim
nr Denumirea Cantitatea, mg DAN

componentelor 150 150 mg 260 mg
mg
1 Crbune activat 150,0 200,0 260,0 Ph.Eur., USP
2 Stearat de 1,0 1,0 1,0 Ph.Eur.
magneziu
3 Total 151,0 201,0 261,0
Materiale
nr Denumirea materialelor Standardul de referin

1 Capsule operculate Nr.1 si Nr. 0 Standardul productorului
(productor Jinan Wangda
Import &
Export Co., Ltd, China
sau Youlyy
Industrial Co., Ltd, China
sau Shanghai
Pharmaceuticals Import &
Export
China sau Zhejiang
Huaguang Capsule
Co. Ltd China)
2 Pelicula PVC Standardul productorului
Import &
sau Youlyy
sau Shanghai
Export
China sau Zhejiang
Huaguang Capsule
Co. Ltd China)
3 Folii de aluminiu Standardul productorului

Import &
sau Youlyy
sau Shanghai
Export
China sau Zhejiang
Huaguang Capsule
Co. Ltd China sau Espaco
SRL,
Moldova sau SANIN SRL
Moldova
4 Cutii de carton individuale GOST 7933-89
- marca Crom U 13-0281020-97-90
- marca Crom-erza
5 Citii de carton colective DAN ediie curent
Familiarizarea cu apratura i utilajul folosit

nr Denumirea aparatului Cantitate Caracteristici Specificaia
i a tehnice/ materialului
utilajului. Numrul buc. capaciti, ce
conform productivitate contactez cu
fluxului tehnologic etc. produsul
farmaceutic
1 Balane electronice Tip 1 Pn la 210 g Metal inox
Kern, Axis
2 Balan electronic Tip 1 Pn la 30 kg Metal inox
PV-
30
3 Vase, scafe 10 Diferite volume Metal inox
4 Malaxor W-300 1 60 kg/h Oel inox
5 Granulator FZ-150 1 130-150 kg/or Oel inox
6 Utilaj semi-automat 1 Capacitatea Oel inox
pentru 12000-14000
dozare si conditionare caps/ora
amestecului de pulberi
in
capsule operculate Nr.1
si
Nr.0 JTJ-IV
7 Linie automat de 1 Capacitatea
ambalare 4500-5000
a capsulelor in blister blistere/ora
(Blisterator) DPB-140
8 Mas pentru ambalarea 2 30010080 Mas plastic
manual sau
met. Inox
9 Masina de polizat CJY- 1 Capacitatea Oel inox

150 700.000 cap/ora
CARBOLEMED SRL 04 04.2016 sapt3
IV. ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC I CONTROLUL

INTERFAZIC AL CALITII
nr Operaii tehnologice Numrul Controlul

utilajului interfazic
(vezi. III.
Specificaie de
aparate i utilaj
1 Pregtirea spaului de
productie, utilajului
i personalului
2 Proceduri pentru pregtirea - Verificarea
personalului antrenat corectitudinei
echiparei
personalului si
starei de sntate
3 Proceduri de igienizare a - Verificarea
spaiilor de productie gradului de
curenie a
spaiilor de
producere
4 Proceduri pentru curatare si Verificarea
intretinere a echipamentului gradului de
tehnologic curenie
a echipamentului
tehnologic
5 Proceduri pentru curatare a Verificarea
echipamentului auxiliar gradului de
curenie
a echipamentului
auxiliar
6 Mrunirea, cernerea, cntrirea 1-3 Verificarea
materiei prime. gradului de cernere
Verificarea
exactitii cntririi
7 Amestecarea pulberilor 4-5 Verificarea
omogenitii
amestecului
de pulbere
8 Conditionarea amestecului de 6 Verificarea
pulberi exactitatii umplerii
in capsule operculate Nr.1 sau capsulelor.
Nr.0
9 Polizarea capsulelor 7 Verificarea
gradului de
polizare
10 Depozitarea produsului vrac carantin Controlul calitii
capsulelor conform
Monografiei
farmacopeice
11 Ambalarea n blistere 8 Verificarea calitii
materialelor
de ambalare.
Verificarea
integritii
blisterelor
12 Ambalarea colectiv n cutii de 9 Verificarea calitii
carton cutiilor de
carton (i a
etichetelor
collective,
dac sunt revzute)
Verificarea
numrului de
blistere
n cutie
13 Depozitarea produsului finit carantin Prelevarea probelor
pentru analize
de laborator
Implimentarea n practic a procedurilor fluxului tehnologic

Etapele fluxului tehnologic al comprimatelor de crbune activat sunt:
1.Pregtirea spaului de productie, utilajului i personalului

2.Pregtirea materiei prime decontaminarea ambalajlor cu materie prim
3. Mrunirea, cernerea
4. Cntrirea materiei prime
5. Amestecarea pulberilor,, Controlul interfazic (gradulde omogenizare, dozarea
principiului active.
6. Capsularea Controlul interfazic (masa medie, aspectul,rezistena mecanic)
7. Depozitarea produsului vrac (Carantin) Controlul calitii conform DAN
8. Ambalarea n blister
9.Ambalarea Secundar
10. Depozitare produs finit Depozitarea n Carantin Analize de laborator
(Controlul de Stat LCCM)
Recepionarea materiei prime
Recepionarea materiei prime se efectueaz de la depozitul materiei prime conform
PO PODPCC-1
Mrunirea i cernerea materiei prime
n caz de necesitate, materia prim, nainte de cntrire, se mrunete n moara
universal B30, apoi se cerne prin site inox cu mrimea ochiurilor de 0,8 mm.
Cntrirea materiei prime
Se cntrete materia prim (toate ingredientele) conform calculelor fcute
preventive pentru o serie. Se verific starea de igienizare a vaselor de cntrire,
care trebuie s fie curate i etichetate cu eticheta "Utilaj curat", exactitatea
funcionrii balanelor, dac e cazul, se fac coreciile necesare. Se verific
exactitatea cntririi. Pe fiecare recipient cu materia prim cntrit se fixeaz
eticheta "ACCEPTAT" cu semntura persoanei responsabile i data.
Amestecarea pulberilor
n malaxor se toarn crbune activat i stearat de magneziu. Amestecarea continu
pn la obinerea unui amestec omogen (25 30 minute). Dupa terminarea
omogenizarii se preleveaza proba pentru analiz de laborator conform Specificatiei
producatorului.
Capsularea
Se realizeaz cu ajutorul mainii de capsulare. Se verific mai nti gradul de
igienizare a mainii. Se verific starea tehnic, funcionarea. Se fac mai nti cteva
probe de capsulare. Se face controlul calitii (se verific masa medie a capsulelor,
alte analize de laborator, ce confirm calitatea capsulelor). Dac calitatea
capsulelor corespunde cerintelor monografiei farmacopeice atunci se trece la
producerea n mas. Operatorul verific masa medie a capsulelor
la interval de 30 min. Produsul vrac se depoziteaz n carantin. Se efectueaz
analiza de laborator conform Monografiei farmacopeice.
CARBOLEMED SRL
Ambalarea capsulelor
Ambalarea capsulelor n blister se efectueaz la automatul de ambalare n blister,
model DPB-140.
Ambalaj primar: cte 10 capsule n blister format din folie de contur cu fag din
pelicul de polivinilclorid conform SF (standardul de firm) (productor Jinan
Wangda Import & Export Co., Ltd, China sau Youlyy Industrial Co., Ltd, China
sau Shanghai Pharmaceuticals Import & Export China sau Zhejiang Huaguang
Capsule Co. Ltd China) i folie de aluminiu pentru tipar conform SF (productor
Jinan Wangda Import & Export Co., Ltd, China sau Youlyy Industrial Co., Ltd,
China sau Shanghai Pharmaceuticals Import & Export China sau Zhejiang
Huaguang
Capsule Co. Ltd China sau Espaco SRL, Moldova sau SANIN SRL Moldova).
Ambalaj secundar: cte 10 blistere nsoite de instruciunea de administrare se
plaseaz n cutia individual de carton din subgrupa Crom sau Crom-erza
conform GOST 7933-89 sau PROGUS SRL, Moldova sau IMPRIMART SRL,
Moldova.
Se admite ambalarea direct a blisterelor, mpreun cu numrul corespunztor de
instruciuni pentru administrare, n cutia colectiv, fr ambalarea n cutie
individual.
Ambalajul colectiv i de transport n conformitate cu GOST 17768-90.
6.2.7. Ambalarea colectiv in cutii de carton
Ambalajul colectiv i de transport n conformitate cu GOST 17768-90
CARBOLEMED SRL 05. 05.2016 sapt3
Familiarizarea cu pregtirea spaiilor de producie, utilajului i

echipamentului tehnologic din cadrul intreprinderii farmaceutice
Pregtirea spaiilor de producie, utilajului i personalului.

Proceduri pentru igienizare a spaiilor de producie.
1. Spaiile de producere trebuie s asigure:
protecia preparatului n timpul fabricrii.
prevenirea posibilitii contaminrii ncruciate.
protecia personalului care lucreaz cu substana.
condiii comfortabile de lucru, cum ar fi temperatura, umiditatea i nivelul de
zgomotul.
2. Spaiile de producere includ urmtoarele camere:
Camera de cntrire
Camera de Producere
Camera de ambalare primar
Cemera de ambalare secundar
Depozitul de carantin
Depozitul de produs finit
Pereii: de beton, finisai cu vopsea lavabil, se spal cu ap i spun lichid nainte
de producerea fiecrei serii de produs. Operaia se efectueaz de ctre personalul
ngrijitor.
Geamuri i ui: Se spal cu ap i detergeni ( Ajax cu amoniac i Ajax cu formol,
alternative nainte de producerea fiecrei serii de produs. Operaia se efectueaz de
ctre personalul ngrijitor.
Mese i rafturi:
Splare: se efectueaz dup terminarea fiecrei operaii, perie, ap i detergent
ecologic necoroziv (Axion, Salvamani, Pur i a. ). Se cltete cu ap pentru
nlturarea urmelor de detergent.
Dezinfecie: se dezinfecteaz cu soluie de peroxid de hidrogen 3% sau soluie de
peroxide de hidrogen 6%, sau solutie de clorhexidina de 1%, sau solutie de Surfax
sau solutie de Nica-Neodez 0,5%.
Operaiile sunt efectuate de ctre personalul ngrijitor.
CARBOLEMED SRL
Pardosele:
Splare: se spal cu ap i detergeni (Axion lichid, Rex, Pur i a. ) i se cltete
cu ap.
Dezinfecie: dup splare pardoselele se dezinfecteaz cu ap n care se introduc,
alternativ, soluii bactericide i fungicide (Ajax-clor, Bromocet sau a.).
Procedure de curare i ntreinere a echipamentului auxiliar:
vase i oale inox de diverse capaciti;
vesel (spatula, lingurie, lopei);
mensuri (emailate, din sticl);
furtunuri de aspirare i transfer;
site.
Dup terminarea fiecrei etape din fluxul tehnologic (cnd e cazul) sau dup
terminarea fiecrei serii de produs pentru vesel i recipieni obligatoriu se
efectueaz urmtoarele operaii de curare i ntreinere:
Splare: Echipamentul auxiliar (recipiente, vesel) se spal cu peria, detegeni
necorosivi (Axion, Salvamani, Pur, Deconex 12 PA .a.). Pentru ndeprtara
urmelor de detergent echipamentul se cltete sub get de ap. Operaia se
efectueaz de ctre personalul ngrijitor avizat.
Dezinfecie: Echipamentul auxiliar splat se dezinfecteaz cu o soluie de peroxid
de hidrogen 6 %. Pentru ndeprtara urmelor de dezinfectant se cltete sub get de
ap purificata. Operaia se efectueaz de ctre personalul ngrijitor avizat.
Uscarea: Se efectueaz n ncperi amenajate cu curent de aer cald sau etuve.
Etichetare: Echipamentul auxiliar, splat i uscat se eticheteaz cu etichete care
trebuie s conin semntura persoanei care a efectuat operaiile i specificarea
CURAT. Eticheta trebuie s fie semnat i de persoana care a verificat starea de
curenie.
Proceduri de curire i ntreinere a echipamentului tehnologic.
Malaxor universal;
Usctorie - granulator;
Omogenizator;
Maina de comprimat;
Blister - automat
Dup terminarea seriei de produs se efectueaz urmtoarele operaii de curare i
ntreinere:
Splarea: Echipamentul se spal cu ap i detergeni ( Surfax 0,5%; Surfax 1%),
prin agitare. Dup 10 minute se verific starea de curenie. Dac este necesar,
splarea continu. Se cltete de mai multe ori, pn cnd apele de cltire nu mai
conin urme de detergeni.
Dezinfecie: Interiorul vaselor i aparatelor se dezinfecteaz prin pulverizarea
unei soluii dezinfectante de Surfax 0,5% sau Surfax 1% sau soluie de peroxid de
hidrogen 6 %. Soluia se menine timp de 30 minute dup ce se cltete minuios
cu ap purificat.
Uscare: Vasele i aparatele se usuc deschis la temperatura camerei sau cu aer
nclzit.
Etichetare. Echipamentele curate, dezinfectate, uscate, i verificate tehnic (de
personalul mecanic de ntreinere), pregtite pentru un nou produs sau o nou serie,
se eticheteaz cu etichete care s conin urmtoarele specificaii: data, ora,
semnturile operatorului i a personalului tehnic de ntreinere i
meniunea:"CURAT-VERIFICAT".
Seria este schimbat de ctre farmacist, care aplic eticheta pe aparate, cu
urmtoarele specificaii:
DENUMIREA PRODUSULUI
Seria de fabricaie
Data Semntura
Familiarizarea cu regulile de pregtire a personalului care efectuiaz

prepararea comprimatelor crbune activat
Proceduri pentru pregtirea personalului antrenat n procesul de producere:
Personalul trebuie s respecte regulile de igien i s poarte echipament

corespunztor de producie dotat cu dispozitive de protecie. Procedurile se
efectueaz conform indicaiilor din
Reguli i normative sanitaro-epidemiologice privind amplasarea, dotarea i
exploatarea ntreprinderilor i instituiilor farmaceutice aprobate de MS i PS la
29 .09.2005, nr. 01.10.32.1-5.
Personalul antrenat la etapele de cntrire, preparare i condiionare trebuie s
fie echipat cu echipament steril de unica folosin.
Not: procedurile menionate n acest compartiment se efectueaz conform
indicaiilor din Reguli i normative sanitaro-epidemiologice privind amplasarea,
dotarea i exploatarea ntreprinderilor i instituiilor farmaceutice", aprobate de
MS i PS la 29.09.2005, nr. 01.10.32.1-5. i recomandrilor parvenite din practica
de activitate a productorilor de medicamente din industria farmaceutic.
CARBOLEMED SRL

Reguli generale privind prescrierea, prepararea i eliberarea

medicamentelor
Reeta (ordonana medical) este un act tiinific medical i oficial eliberat de

ctre medic. Reprezint ordinul scris al medicului ctre farmacist referitor la
prepararea i/sau eliberarea medicamentelor. Este un mijloc de legtur ntre
medic i farmacist. Este i un document medico-legal, care implic
responsabilitate juridic. Reprezint i un act de justificare i contabilizare a
medicamentelor (n cazul regimurilor speciale).
Forma reetei
- reeta este un formular tipizat sau o hrtie de form dreptunghiular cu

dimensiunile 20x10 cm. Se completeaz cite cu pix, cerneal sau creion chimic,
fr corecturi sau tersturi. Stupefiantele se prescriu pe reeta cu timbru sec. Dou
preparate scrise pe aceeai reet se separ ntre ele prin dublul semn al nmulirii
#. Dac prescripia continu pe verso se scrie n partea dreapt jos % VERTE!
(ntoarce !)!
- n modul de redactare al reetei trebuie s se in cont de unele cerine de ordin

psihologic - astfel aceasta trebuie scris n prezena bolnavului, ceea ce
demonstreaz c prescripia i este destinat i astfel va crete ncrederea lui n
medic i n posibilitile de vindecare. Trebuie scris fr ezitare, cu o oarecare
repeziciune, demonstrnd bolnavului competena profesional a medicului.
tersturile, corecturile, petele de cerneal, constituie greeli din punct de vedere
psihologic.
Un obicei bun este acela de a reciti reeta nainte de a o semna, deoarece se pot
strecura greeli, mai ales dac atenia medicului a fost distras de persoanele din
cabinet. Reprezint o greeal major obiceiul de a compune reete din timp 12
care s poat fi aplicate n diferite situaii clinice. Scrierea reetelor este dreptul i
obligaia medicului, care nu pot fi delegate personalului medical auxiliar. Nu este
admis ncredinarea unui cadru mediu a unei reete parafate n alb ce urmeaz s
fie completat dup nevoile acestuia.
Nu este recomandabil practica de a dicta reeta unui cadru mediu, doearece pot
interveni erori, iar bolnavul interpreteaz aceasta ca o lips de atenie a medicului
pentru persoana i boala sa.
Coninutul reetei Reeta are clasic 7 pri, din care 6 revin medicului, iar una este
completat de farmacist.
1.SUPERSCRIPTIO (ANTETUL) cuprinde date despre:
unitatea sanitar care elibereaz prescripia medical

bolnav nume, prenume, vrsta, adresa.
regimul (compensat, gratuit, etc).
numrul din registrul de consultaii sau al foii de observaie
diagnosticul (n concordan cu coninutul prescripiei)
2.INVOCATIO se reprezint prin Rp/ o prescurtare de la Recipe adic ia

(forma imperativ a verbului a lua), se adreseaz farmacistului i confer caracter
oficial reetei.
3.PRESCRIPTIO este prescripia propriu-zis. Ea poate cuprinde :
preparate magistrale
preparate oficinale
medicamente tipizate
a) n cazul preparatelor magistrale cuprinde enumerarea ingredientelor i
cantitile.
Denumirea substanele se scriu una sub alta, cu iniial majuscul, n
ordinea:
o substana activ principal
o substana (substanele) adjuvant
o substanele cu rol corectiv
o substanele stabilizatoare
o excipientul sau vehicolul (pentru formele lichide)
Pentru reetele magistrale se trece denumirea oficinal din Farmacopee n limba

latin, n cazul genitiv partitiv.
cazul Nominativ us
-a um
Ex. Aqua aquae. er

Ex. sirupus sirupi; acidum acidi.
- as -i
- ix
- ex -i
- o
-i
Ex. simplex simplicis; sulphas

sulphatis.
- is
- is
- is
- is
cazul Genitiv
ae.
Cantitile se trec n dreptul fiecrui ingredient n cifre arabe. Se exprim n

grame i se scriu n sistem zecimal.
Ex. 1,0 g, 10,0 g, 100,0 g, 0,10 g, 0,01 g, 0,001 g, etc.
Cnd trebuie scrise cantitile i n litere (n cazul stupefiantelor i toxicelor)

termenul pentru grame este n limba latin gramma (grma) la singular, iar la plural
grammata (grta).
Cnd cantitile se exprim n numr de picturi (pentru lichide) se folosesc

cifre romane, n cazul acuzativ. La singular guttam (gtt), iar la plural guttas (gtt).
b) preparatele oficinale se vor prescrie folosind numele din Farmacopee, n

cazul genitiv partitiv, iar n dreptul substanei cantitatea
c) medicamentele tipizate se pot prescrie pe reeta medical n 2 moduri:
- prin folosirea denumirii comerciale, atunci cnd medicul dorete ca
bolnavul s primeasc produsul unei anumite firme.
- prin folosirea denumirii comune internaionale (denumire generic) atunci
cnd acelai medicament este produs de mai multe firme farmaceutice, iar medicul
nu are o preferin pentru un anume preparat comercial.
n aceast situaie urmeaz ca farmacistul s 14 elibereze preparatul pe care l are
n stoc n acel moment sau care convine cel mai mult pacientului ca prezentare i
pre de cost. Dac medicamentul este condiionat n doze diferite la inscripie, pe
acelai rnd cu denumirea medicametului, se va indica i cantitatea de substan
activ din forma farmaceutic recomandat. Dac preparatul farmaceutic conine
un amestec de substane active cu un anumit nume comercial, atunci este
obligatoriu ca n reet s figureze cu acest nume.
Meniuni speciale privind cantitile:
aa - prescurtarea de la ana partes aequales (n pri egale) se folosete atunci
cnd 2 sau mai multe substane se prescriu n aceeai cantitate. Aceast prescurtare
se trece n dreptul ultimei substane prescrise, urmnd cantitatea respectiv.
q.s. prescurtarea de la quantum satis (att ct trebuie). Se refer la cantitatea de

excipient care este stabilit de farmacist.
ad - pn la (pentru completarea cantitii de excipient pn la cantitatea final).

Sic volo aa vreau. Se folosete pentru depirea dozelor terapeutice. Cantitatea
se va scrie n cifre i n litere.
SUBSCRIPTIO cuprinde forma farmaceutic, numrul de doze i ambalajul.

a) forma farmaceutic se exprim printr-un text convenional prescurtat M.f. de
la expresia n limba latin Misce fiat amestec s fie, dup care urmeaz
precizarea acestei forme (pulbere, pilule, supozitoare, etc).
b) Numrul dozelor se exprim prin 2 metode: metoda dispensatoare, cnd se scrie

Dentur tales doses Nr. (cifre romane) - n traducere d asemenea doze Nr.,
prescurtat D.tal.dos.Nr. i metoda de divizare (sau divizatoare), cnd se scrie
Dividetur in doses aequales Nr. - n traducere mparte n doze egale Nr,
prescurtat Div.in dos.aeq.Nr. Pentru substane toxice i stupefiante numrul de
doze se scrie n cifre i litere.
c) Ambalajul ex. sacculum (pung de hrtie), capsulas amylaceas (caete de
amidon), chartam cerata (cutie pergamentat), scatula (cutie), tubulus (tub), vitrum
guttatorium (sticl picurtoare), etc.
INSTRUCTIO (SIGNATURA) se adreseaz bolnavului, prin intermediul

farmacistului i cuprinde indicaia privind modul de administrare :
- calea (intern, extern, n sacul conjunctival, i.m, s.c., i.v., etc); - ritmul
administrrii (de 3 ori pe zi, de 2 ori pe zi, etc);
- cantitatea luat odat; 15
- timpul raportat la mesele principale (nainte de mese cu 30, ntre mese)
- durata administrrii
- indicaii speciale ( de ex. A se agita naite de administrare)
Se exprim prin D.S. prescurtare de la Dentur signetur (d i noteaz), dup
care urmeaz elementele menionate mai sus. Instrucia se scrie cite, detaliat, fr
prescurtri. Farmacistul copiaz instrucia pe eticheta medicamentului i-i explic
bolnavului modul de administrare. Aceste indicaii trebuie scrise pe etichet n
limba pe care bolnavul o cunoate cel mai bine. Este interzis a se folosi formule ca
dup aviz, dup sfat, etc. Se mai poate folosi la aceast rubric expresia Suo
nomine adic n numele su sau cu numele su (al medicului), cnd
medicamentul urmeaz s fie administrat bolnavului personal de ctre medic.
DATA, SEMNTURA I PARAFA MEDICULUI

Alte precizri care se pot face la sfritul reetei :
STATIM imediat (farmacistul ntrerupe orice activitate n farmacie i trece la
onorarea reetei respective).
CITO repede (prescripia trebuie onorat n termen de 24 de ore).
REPETETUR cnd prescripia se poate repeta.
NEREPETETUR cnd prescripia nu se mai poate repeta.
ADNOTATIO este formularul tiprit pe reversul formularului de prescripie

medical. Este completat de farmacist, cu informaii legate de costuri, date de
identificare a pacientului (serie act de identiatte, cod numeric personal), informaii
privind farmacia care elibereaz reeta, nlocuirea unui ingredient cu altul similar,
etc.
Reetele scrise confuz, indescifrabile cu tersturi i corecturi pot atrage dup
sine neexecutarea lor. Prescripiile necorespunztoare nu se execut dect dup
completarea de ctre medic a tuturor datelor i meniunilor legale. Toate cazurile
de reete greit formulate se predau conducerii unitii sanitare pentru luarea
msurilor corespunztoare, rspunderea revenind medicului care a formulat
prescrierea. Medicul are obligaia de a aduce la cunotina bolnavului termenul de
valabilitate a reetei.
Exemple de prescripii:
a) prescrierea preparatelor magistrale
Prescrierea unei pulberi divizate pentru uz intern care are urmtoarele
ingrediente, care au dozele unitare menionate mai jos:
Codeini phosphas DU 20 mg
Coffeinum DU 50 mg
Phenacetinum i Aminophenasonum, ambele n DU 250 mg
Rp/ Codeini phosphatis 0,02 g
Coffeini 0,05 g
Phenacetini
Aminophenasoni aa 0,25 g
Amyli tritici ad 1,0 g
M.f. pulvis D.tal.dos.Nr.XX in caps.amylac.
S. int. 3X1 caps. pe zi, dup mese.
b) prescrierea preparatelor tipizate
- dup invocatio, pe primul rnd la prescriptio se trece denumirea comercial

(din Nomenclatorul de Medicamente sau din Agenda Medical), urmeaz forma
farmaceutic, concentraia sau cantitatea per form. Pe rndul al doilea numrul de
forme sau numrul ambalajelor (n cifre romane). Pe rndul al treilea urmeaz
instrucia.
De exemplu, pentru a prescrie Diazepam, comprimate de 0,002 g :
Rp/ Diazepam, compr.0,002 g
Scat.orig.Nr.I
D.S. int. -- 1 compr. pe zi
n cazul antibioticelor nu se recomand prescrierea n ambalajul original, ci se

scrie exact numrul de forme (fiole, capsule, flacoane, etc), n funcie de durata
tratamentului. De exemplu, n cazul tetraciclinei:
Rp/ Tetraciclin, caps. 0,25 g
Nr. XXIV
D.S. int. 4X2 caps. pe zi, cu or nainte de mese
c) prescrierea preparatelor oficinale pe primul rnd se trece denumirea

oficinal, n limba latin din Farmacopeea Romn, cantitatea, iar pe rndul al
doilea instrucia sau signatura.
De exemplu, pentru prescrierea tincturii de Valeriana:
Rp/ Tincturae Valerianae 25,0 g
D.S. int. 3X20 pic. pe zi
n unitile spitaliceti medicamentele i materialele sanitare se pot prescrie astfel :

- pe condici pentru prescrierea medicamentelor zilnic
- pe condici de aparat (materiale sanitare vat, fei, seringi)
- pe condici pentru dulapul de urgen
- pe condici pentru stupefiante

NUMERALELE N LIMBA LATIN
1/2 semis 40 quadraginta XL
1 unus, una 50 qiunquaginta L
2 duo 60 sexaginta LX
3 tres 70 septuaginta
4 quattuor 80 octoginta 90 nonaginta XC
5 quinque V 100 centum C
6 sex 150 centum et quinquaginta
7 septem 200 ducenta
8 octo 300 trecenta
9 novem IX 400 quadringenta
10 decem X 500 quingenta D
15 quindecim XV 900 nonagenta
20 viginti CM 1000 mille M
30 triginta
Pulvis Efervescens Laxans
Pulbere laxativ efervescent
Sinonime: Pulvis aerophorus laxans
Pulbere laxativ efervescent
Preparare
I. Natrii sulfas anhydricus (R) (V) gta 2
Natrii hydrogenocarbonas (V) gta 6,5
II. Acidum tartaricum (V) gta 6
Sulfatul de sodiu anhidru i hidrogenocarbonatul de sodiu se amestec, se trec prin

sita V i se introduc ntr-o capsul de hrtie albastr.
Acidul tartric pulverizat i trecut prin sita V se introduce ntr-o capsul de hrtie
alb.
Aciune farmacologic i ntrebuinri: laxativ
Pulbere bronhodilatatoare pentru copii sub un 1 an
Preparare
Clorfeniraminum gmma 0,12
Diazepamum gmma 0,02
Aminophyllinum gta 2,00
Phenobarbitalum gmma 0,50
Saccharum gta 10,00
Misce fiat pulvis
Divides in doses equalis No. C
Dentur signetur intern: Dup avizul medicului

Substanele se cntresc i se pulverizeaz n ordinea crescnd a greutilor i
descrescnd a densitilor dup care se adaug comprimatele fin pulverizate i se
omogenizeaz. Apoi cantitatea de pulbere se mparte n 10 doze egale care la rndul
lor sunt divizate n 10 doze individuale care vor fi ambalate n capsule de hrtie, iar
capsulele de hrtie ntr-o pung de hrtie etichetat intern i cu indicaiile
corespunztoare referitor la modul de administrare.
Aciune farmacologic i ntrebuinri: bronhodilatator, sedativ.
Solutio Efervescens
Sinonime: Soluie efervescent
Limonad gazoas
Preparare:
Soluia I:
Natrii hydrogenocarbonas 4g
Sirupus simplex 15g
Aqua destillata g.s.ad. 100g
Soluia II
Acidum citricum 3,65g
Sirupus simplex 15g
Aqua destillata g.s.ad. 100g
Soluiile se prepar n dou recipiente separat i se amestec n timpul utilizrii.
Aciunea farmacologic i ntrebuinri: antiemetic.

Unguente aliaje. Prepararea unguentelor din grupa dat este alctuit din
urmtoarele operaii: topirea prilor componente i filtrarea aliajului cu scopul de
a nu supranclzi aliajul i a economisi energia, topirea se incepe cu
ingredientul greu fuzibil, dup ce se aduc prile componente rmase In
ordinea micorrii temperaturii de topire. Dup topirea componentelor ungu-
entul ca atare este gata. Fiind inc ln stare lichid,el se divizeaz In ambalajul
corespunztor. In acele cazuri, cind prile componente conin impuriti
insolubile la topire, ele se separ prin sedimentare i strecurarea ulterioar sau
prin filtrarea printr-o sit metalic fin. Dac.rcindu-se,unguentul formeaz
grunji, omogenizarea se atinge prin amestecarea continu in cazan pin la
rcirea complet sau, in caz de necesitate, trecInd unguentul rcit printr-un
omogenizator cu trei valuri.
Unguentul naftalan (Unguentum Naphthalani) aliaj alctuit din

70 pri de nafta-naftalan, 18 pri parafin i 12 pri petrolat.
Unguentul cetaceu (Unguentum Cetacei) aliajul 1
parte de cear 2 pri de spermacet i 7 pri ulei de piersic.
Unguente-soluii. Se prepar in modul urmtor: prepararea
excipientului; dizolvarea substanelor medicamentoase in excipient.
Cind este necesar, soluia gras se strecoar i se amestec pIn la
rcire.
Unguentul Boum-Benge (Unguentum Boum-Renge). Componena: mentol

3,9 (sau ulei de ment 7,8) pri, metilsalicilat 20,2 pri, vaselin 68,9
pri i parafin 7 pri. Mai intli se topesc vaselina cu parafina, aliajul se
rcete pin la 35C i se amestec cu ingredientele rmase. Dup aceasta
amestecarea pn la 35C i se amestec cu ingredientele rmase. Dup aceasta
amestecarea continu inc 3 ore.
Unguente-suspensii. Prepararea unguentelor din grupa dat este
alctuit din trei operaii: 1) prepararea excipientului; 2) prepararea
suspensiei substantelor solide n lichid vscos; 3) omogenizarea.
Substanele medicamentoase se Incorporeaz in poriuni mici fin
pulverizate In excipientul topit in care lucreaz continuu malaxorul.
Omogenizarea deplin se atinge prin trecerea amestecului prin moara
cu trei valuri.
CARBOLEMED SRL 12.04.2016 sapt 4
Prepararea suspensiilor
Conform F.R. X suspensiile se prepar n urmtorul mod:
Pulberile insolubile se aduc la gradul de dispersie dorit n funcie de modul de

administrare i scopul terapeutic urmrit. Dup o pulverizare adecvat faza intern
se disperseaz n faza extern completndu-se cu faza continu pn la masa
prevzut (m/m). Pentru obinerea suspensiilor se pot utiliza diferii auxiliari:
ageni de suspensie, edulcorani, aromatizani, colorani, conservani sau diferii
corectori de gust i miros. Pentru prepararea suspensiilor care conin substane
puternic active i substane toxice masa de pulbere suspendat n flacon nu trebuie
s depeasc doza maxim pentru 24 de ore (pentru evitarea fenomenelor toxice
datorate supradozrii). Suspensiile care vor fi aplicate pe plgi, pielea sugarului sau
pe arsuri se prepar i se conserv n condiii care s asigure sterilitatea produsului.
Pentru prepararea suspensiilor se folosesc dou metode mai importante:
A. Prepararea prin dispersare (oficinal n F.R. X). Conform acestei metode

substanele active sunt aduse la gradul de dispersie corespunztor dup care se
disperseaz n faza extern (faza lichid). Pentru dispersarea substanelor active
insolubile se pot utiliza metode mai simple ca: pulverizarea cu ajutorul mojarului i
pistilului sau metode mai complexe utiliznd diferite aparate (mixere acionate
electric, aparate cu ultrasunete etc.).
B. Prepararea prin condensare. Este mai puin utilizat n practica farmaceutic
dect metoda anterioar i presupune precipitarea unei substane solubile ntr-un
anumit mediu urmat de suspendarea precipitatului format.
n prima metod se pornete de la un grad de dispersie mai mare iar prin pulverizare
faza intern este adus la un grad de dispersie avansat. n aceast metod se pornete
de la un grad de dispersie foarte avansat (molecule, atomi) iar prin precipitare
rezult un grad de dispersie mai mic.
Aceast metod este utilizat pentru obinerea unor preparate retard (de exemplu:
obinerea suspensiilor injectabile de insulin) sau pentru rezolvarea unor
incompatibiliti farmaceutice, de exemplu: n prescripiile n care luminalul natric
este prescris alturi de Papaverin hidrocloric n soluie apoas. Pentru rezolvarea
incompatibilitii, Papaverina hidrocloric se precipit cu o cantitatea mic de
bicarbonat de sodiu iar precipitatul format este suspendat, n suspensia respectiv
dizolvndu-se fr probleme fenobarbitaul sodic.
Caractere i control. Conservare
Caractere i control. F.R. X prevede controlul urmtorilor parametrii la suspensii:
a) Aspectul: suspensiile sunt preparate fluide, opace, omogene dup agitare, avnd
culoarea, mirosul i gustul caracteristic componentelor;
b) Mrimea particulelor: acest parametru se determin prin examinare

microscopic a unei mase din preparat care conine 10 mg substan activ
suspendat. Suspensia care se va examina se etaleaz pe o lamel microscopic
citindu-se la microscop dimensiunea particulelor respective. n urma citirii se
consider corespunztoare suspensiile la care 90% din particulele examinate au un
diametru mai mic dect 50 m iar 10% din particule pot s aib un diametru de cel
mult 180 m.
c) Masa total pe recipient: se determin prin cntrirea individual a

coninutului din 10 recipiente. Fa de masa declarat pe recipient se admit
urmtoarele abateri procentuale:
Masa declarat pe Abatere admis

recipient
Pn la 25 g 5%
25 g pn la 50 g 3%
d) Stabilitatea. Suspensiile pot sedimenta n timp dar dup o agitare de 1-2 minute
trebuie s se redisperseze i s-i menin omogenitatea pe durata administrrii.
e) Identificarea se va face conform componentelor din monografia respectiv;
f) Dozarea. Se efectueaz conform prevederilor din monografia respectiv fiind

admise abaterile prevzute n tabelul 5.4. dac monografia nu prevede altfel.
Coninutul declarat de substan activ Abatere admis

(%)
Pn la 0,1% 7,5%
0,1% pn la 0,5% 5%
0,5% i mai mult de 0,5% 3%
Ambalare i conservare. Suspensiile se ambaleaz n flacoane de capacitate mare

bine nchise cu meniunea pe etichet A se agita nainte de ntrebuinare. Pentru a
mpiedica nmulirea microorganismelor este recomandat utilizarea unor
conservani adecvai.
Mixtura agitanda
Preparare
Mentholum gmma 0,50
Alcoholum gta 5,00
Zinci oxydum gta 15,00
Glycerolum gta 15,00
Talcum gta 15,00
Aqua destillata q.s. ad gta 100,00

Mentolul se tritureaz cu cteva picturi de alcool, dup care se adaug oxidul de
zinc i se tritureaz pn la omogenizare. n continuare se adaug talcul continund
de asemenea cu omogenizarea. Dup obinerea unui amestec omogen de pulberi se
adaug treptat amestecul de solveni (glicerin + ap + alcool) pn la cantitatea
prevzut dup care se ambaleaz n recipiente de aproximativ 100 ml etichetndu-
se uz extern i cu eticheta adiional A se agita nainte de ntrebuinare.
ANALIZA MEDICAMENTULUI,CONTROLUL CALITII
Introducere
Din punct de vedere analitic, metodele analizei farmaceutice
sunt, in mod considerabil,mai putin complexe decat metodele de analiza
pentru droguri si metabolitii acestora, decelate
din probe biologice precum sange, plasma, par sau urina. Cu toate acestea, d
eterminarea uneisubstante active dintr-o formulare farmaceutica este la fel
de importanta ca determinarea acesteiadin matrice complexe, deoarece
calitatea produsului farmaceutic este direct legata
de sanatatea pacientului.
In dezvoltarea medicamentelor si in controlul farmaceutic,
analiza chimica joaca un rolc h e i e i n a s i g u r a r e a u n e i e f i c i e n t e
m a r i s i a s i g u r a n t e i p a c i e n t i l o r. D i n a c e s t m o t i v,
m e t o d e corespunzatoare de control al calitatii (analiza cantitativa si
calitativa, testarea puritatii, separareachirala, determinarea stoichiometrica
etc.) sunt de importanta cruciala in industria farmaceutica.
C e r c e t a r e a f a r ma c e u t i c a d e z v o l t a m o l e c u l e d i n c e i n c e m
a i c o mp l e x e s i f o r mu l a r i a v a n s a t e , f i e c a r e n o u t a t e i n m a t e r i e
d e t e h n i c i d e a n a l i z a f i i n d d e i n t e r e s . As t f e l ,
c o n t r o l u l calitatii medicamentului ar trebui sa asigure utilizarea
unor metode analitice corespunzatoare,dintre care se vor prefera
tehicile mai rapide si mai eficiente cu costuri reduse si un consum micde
solventi.
Datorita importantei metodelor utilizate in controlul calitatii si
datorita necesitatii detehnici precise si rapide, lucrarea de fata se va
concentra pe metodele moderne aplicate in
analizamedicamentului din trecut
si pana in prezent. Tehnicile prezentate includ spectrofotometria
UV/VIS, fluorimetria, titrimetria, tehnici electroanalitice, m
e t o d e c r o ma t o g r a f i c e , g a z - cromatografia si HLPC, electroforeza
capilara si spectroscopia vibrationala.
Controlul puritii substanelor medicamentoase prezint o etap
extrem de important n analiza medicamentelor. Prezena unor impuriti
poate influena proprietile fizice, chimice, precum i activitatea
farmacologic a medicamentelor, ce ar putea fi periculoas sntii umane.
Determinarea proprietilor fizico-chimice i dozarea substanei

medicamentoase nu demonstreaz puritatea ei, de aceea controlul asupra
coninutului de impuriti reprezint o parte necesar i important n analiza
calitii substanelor medicametoase.
Evaluarea limitelor de coninut ale diferitor impuriti n substane

medicamentoase este obligatorie n elaborarea documentelor analitice de
normare (DAN) pentru substane medicamentoase. Controlul coninutului de
impuriti permite constatarea, att a abaterilor de la regulamentul tehnologic
de producere a substanelor farmaceutice, ct i respectarea condiiilor de
pstrare i transportare.
METODA CU ETALON DE DETERMINARE A LIMITEI DE

IMPURITI TEHNOLOGICE TOTALE
Principiul acestei metode const n aceea c, soluia analizat cu

coninut de impuritate, ce este prezent n substana medicamentoas, se
prepar n aa mod ca, partea de mas (%) a impuritii care urmeaz a fi
stabilit s fie egal cu partea de mas (%) a acestei impuriti din soluia
etalon. Prin urmare, soluia analizat se pregtete n aa mod, nct s se
ndeplineasc condiia:
C0 = Cet ,
unde C0 partea de mas de impuritate presupus n soluia de analizat,
%; Cet - partea de mas a soluiei etalon de impuritatea dat, %.
Soluia etalon a impuritii date se numete soluie cu coninut exact de

impuritate, pregtit din proba standard de impuritate n conformitate cu
cerinele DAN (RF XI, RF X).
Limita normat a coninutului de impuritate C n pentru fiecare substan

medicamentoas are o valoare anumit, care este stabilit de ctre
productor.
Sub denumirea de soluie analizat la impuritate, se subnelege soluia

preparat din preparatul analizat n corespundere cu DAN (RF, MFP).
Cercetarea const n compararea gradului de tulbureal sau culoare, ce

apare n soluia etalon i cea analizat dup efectuarea prelucrrii standarde
cu reactivi.
Pentru fiecare medicament n DAN sunt nominalizate i indicate

limitele de impuriti, care nu prezint vre-o influen asupra proprietilor
fizice, chimice i fizico-chimice a medicamentului n cauz.
Gradul de puritate poate fi determinat prin metode fizice, chimice i

fizico-chimice. Cu ajutorul metodelor fizice (punctul de topire, punctul de
solidificare, determinarea densitii, transparena i gradul de puritate,
coloraia lichidelor, proprietatea de absorbie, dispersia) poate fi determinat
prezena impuritilor n general, dar nu i identitatea i cantitatea lor.
Identificarea i dozarea impuritilor poate fi efectuat prin metode chimice
i fizico-chimice.
Pentru determinarea impuritii prin metode chimice sunt utilizate

reacii specifice i sensibile.
Specifice sunt considerate reaciile ce permit depistarea ingredienilor

unul n prezena altuia ntr-un amestec.
Sensibilitatea unei reacii este caracterizat de cantitatea minim de

substan care poate fi determinat cu reagentul stabilit n anumite condiii.

Puritatea i limita admisibil de impuriti anorganice
Impuritile anorganice n proba de analizat pot proveni din materiile

prime, din procesul de fabricaie, dintr-o purificare incomplet, sau dintr-o
conservare necorespunztoare. Limitele admisibile pentru impuritile
anorganice n proba de analizat, exprimate n grame ( % m/m) , se apreciaz
prin compararea cu soluii - etalon, conform prevederilor din monografiile
respective. Coninutul substanei n soluiile etalon trebuie s fie aproape
sensibilitii reaciei folosite pentru depistarea impuritii. n caz contrar nu
se va putea compara intensitatea culorii sau opalescenei n etalon i soluie
cercetat.
Soluiile cercetate se prepar, conform indicaiilor monografiilor
particulare. Coninutul substanei analizate n aceste soluii se calculeaz
astfel, ca la prezena n ele a unei cantiti limitate permise de impuriti,
partea de mas a acesteia (%) n soluia cercetat i etalon va fi aproximativ
aceiai.
n general limita permis de impuriti (X) n 1ml soluie cercetat,
pregtit dup metodica MF particulare, se calculeaz dup formula:
Cm
X
100 V
, unde
X - limita permis de impuriti;
C - concentraia permis (dup FS X) de impuriti n substana
medicamentoas, %;
m - masa substanei medicamentoase, luate pentru cercetri, g;
V - volumul solventului, folosit la prepararea soluiei, ml;
La determinarea limitelor de impuriti anorganice trebuie respectate
urmtoarele condiii generale:
Apa i reactivii nu trebuie s conin ionii cercetai;
Eprubetele trebuie s fie identice i fr culoare;
Substana pentru prepararea soluiilor etalon se cntrete cu precizie pn la
0,001g;
Soluiile etalon B i C se prepar la nevoie;
Cercetarea tulburelei i a opalescenei se petrece pe fon ntunecat, iar a culorii -
pe fon alb la lumina zilei;
Adugarea reactivilor la soluia de cercetat i la etalon se petrece n acelai timp i
n aceleai cantiti;
Cnd pentru o anumit impuritate n monografie se prevede ..nu trebuie s dea
reacia..., se procedeaz astfel :
la soluia de analizat se adaug reactivii prevzui, cu excepia
reactivului principal care pune n eviden impuritatea respectiv. Soluia
se mparte n dou i unei pri i se adaug reactivul principal. Cele dou
soluii se compar ntre ele. Nu trebuie s se observe nici o diferen.
Determinarea puritii i a limitelor admisibile de impuriti anorganice
Controlul limitei de cloruri

Pregtirea soluiei etalon de ioni de clor.
Pentru aceasta 0,066 g (mas exact) clorur de sodiu calcinat se
dizolv ntr-un balon cotat de 100 ml i se aduce cu ap pn la cot (sol.A).
0,5 ml sol. A se pun ntr-un balon cotat de 100 ml i se aduce cu ap
pn la cot (sol. B). aceast soluie conine 0,002 mg ioni de clor ntr-un ml
(2 mcg/ml).
Cercetri la cloruri.
Se prepar soluia de substan medicamentoas aa, cum se indic n
MF particular. La 10 ml de soluie de analizat i paralel, la 10 ml soluie
etalon (sol. B) se adaug cte 0,5 ml acid azotic i cte 0,5 ml soluie azotat
de argint, se agit e peste 5 minute se compar intensitatea opalescenei
aprute n lumina trectoare pe fon ntunecat. Opalescena aprut n soluia
de analizat nu trebuie s fie mai intens dect opalescena probei etalon.
Cl- + Ag+ AgCl
Controlul limitei de sulfai

Pregtirea soluiei etalon de ion de sulfat.
Pentru aceasta 0,181 g (mas exact) de sulfat de potasiu, uscat la
100-1050C pn la mas constant se dizolv n ap ntr-un balon cotat de
100 ml i se aduce pn la cot (sol. A). 1 ml sol. A se diluiaz cu ap pn
la 100 ml (sol. B). Aceast soluie conine 0,01 mg ion sulfat n 1 ml (10
mcg/ml).
Cercetri la sulfai.
Se prepar soluia de substan medicamentoas aa cum se indic n
MF particular. La 10 ml soluie de analizat i paralel, la 10 ml soluie etalon
se adaog cte 0,5 ml acid clorhidric diluat i cte 1 ml soluie clorur de
bariu, se agit i peste 10 minute se compar opalescena ambelor soluii.
Soluia analizat nu trebuie s prezinte o tulbureal mai intens, dect
tulbureala probei etalon.
SO42- + Ba2+ BaSO4
Controlul limitei de de amoniu

Pregtirea soluiei etalon de ion de amoniu.
Pentru aceasta 0,063 g clorur de amoniu, uscate n exicator pe acid
sulfuric pn la mas constant se dizolv ntr-un balon cotat de 100 ml n
ap, se aduce pn la cot (sol. A). 1 ml sol. A se diluiaz cu ap pn la
100 ml (sol. B). Aceast soluie conine 0,002 g ion de amoniu n 1 ml (2
mcg/ml).
Cercetri la sruri de amoniu.
Se prepar soluia de substan medicamentoas aa cum este indicat
n MF particular. La 10 ml soluie cercetat i paralel, la 10 ml soluie
etalon se adaog cte 0,15 ml tetraiodmercurat de potasiu (r-vul Nesler), se
agit e peste 5 minute soluiile se compar. Soluia de analizat nu trebuie s
prezinte o tulbureal mai intens, dect tulbureala probei etalon. Observrile
se petrec n lumina reflectat pe un fon alb.
I - Hg -
2- NH2 I +
NH+
4
+ 2 [HgI4] + 2 OH I - Hg
5 I + 2 H2 O
Controlul limitei de de calciu

Pregtirea soluiei etalon de ion de calciu.
Pentru aceasta 0,749 g carbonat de calciu , uscat la 100-105 0C pn la
o mas constant se dizolv ntr-un balon cotat de 100 ml cu 10 ml ap, se
adaog cte puin acid clorhidric diluat pn la dispariia bulelor de gaz i se
aduce cu ap pn la cot (sol. A). 1 ml sol. A se diluiaz cu ap pn la 100
ml (sol. B). Aceast soluie conine 0,03 g ion de calciu n 1 ml (30
mcg/ml).
Cercetri la sruri de calciu n substanele medicamentoase anorganice.
Se prepar soluia de substan medicamentoas aa cum este indicat
n MF particular. La 10 ml soluie cercetat i paralel, la 10 ml soluie
etalon se adaog cte 1ml soluie clorur de amoniu, a 1 ml soluie amoniac,
1ml soluie oxalat de amoniu, se agit e peste 10 minute, soluiile se
compar. Soluia de analizat nu trebuie s prezinte o tulbureal mai intens,
dect tulbureala probei etalon.
COO - COO
Ca 2 + + Ca
COO - COO
Cercetri la prezena impuritilor srurilor de fier.

Pregtirea soluiei etalon de ion de fier (III).
La nceput se determin coninutul fierului n alaunii de fier
amoniacali..Pentru aceasta 0,5 g (mas exact ) de alauni se dizolv n 15
ml ap ntr-un balon cu dop rodat i se aduce cu ap pn la volum de 20 ml.
Apoi se adaog 10 ml acid clorhidric i 2 g iodur de potasiu, amestecul se
agit i se las la ntuneric pe 30 minute, dup ce se adaog 50ml ap i se
titreaz cu soluie 0,1 mol/l tiosulfat de sodiu (indicator - amidonul), 1ml sol
0,1 mol/l tiosulfat de sodiu corespunde 0,005585 g ioni de fier (III).
Coninutul fierului n masa luat m se calculeaz dup formula:
V K T V1
X
V2
, n care:
V - volumul soluiei tiosulfat de sodiu, cheltuit la titrare, ml;
K - coeficientul de corecie;
T - titrul fierului dup tiosulfat de sodiu;
V1 volumul balonului cotat, ml;
V2 volumul soluiei, luate pentru analiz, ml.
Cantitatea de alauni de fier amoniacali m 1, necesar pentru pregtirea
100 ml sol.0,1% de ioni de fier (III), se calculeaz dup formula:
m 0,1
X
m1
.
Se prepar sol. 0,1% de ion de fier (III), dizolvnd n ap masa
calculat de alauni ntr-un balon cotat de 100 ml. Soluia se aciduleaz cu
1ml acid clorhidric i se aduce cu ap pn la cot (sol. A). 3 ml sol. A se
aduce pn la 100ml cu ap (sol. B). 10 ml sol. B se aduce cu ap pn la
100 ml (sol. C).
Cercetri la sruri de fier.
Se prepar soluia substanei medicamentoase aa, cum este indicat n
MF particular. La 10 ml soluie cercetat i paralel la 10ml soluie-etalon se
adaog cte 2 ml soluie acid sulfosalicilic i cte 1 ml soluie amoniac i
peste 5 minute soluiile se compar. Soluia cercetat nu trebuie s prezinte o
opalescen mai mare, dect soluia etalon. Observrile se petrec n lumina
reflectat pe un fon alb.
- 3-
+ +
O Fe O- O-
+
O O- O-
C C C
Fe Fe
O O O
SO3H SO3H SO3H

2 3
Determinarea srurilor de fier n substanele medicamentoase.

Rezidiul obinut dup arderea masei exacte de substan cu acid
sulfuric concentrat se trateaz cu 2ml acid clorhidric concentrat la nclzire
pe baia de ap, apoi se adaog 2 ml de ap.
Coninutul creuzetului se filtreaz ( dac este necesar), creuzetul se
spal cu 3 ml ap. Soluia se neutralizeaz cu soluie de amoniac i se aduce
cu ap pn la 10 ml. Mai departe se procedeaz dup cum este indicat mai
sus.
Controlul limitei de metale grele

Pregtirea soluiei etalon de sruri a metalelor grele.
Pentru aceasta 0,091 g de acetat de plumb proaspt recristalizat se
dizolv n ap ntr-un balon cotat de 100 ml, se aduce cu ap pn la cot
(sol. A). 1ml sol. A se diluiaz cu ap pn la 100 ml (sol. B). Aceast
soluie conine 0,005 mg ion de plumb n 1ml (5 mcg/ml). Soluia B poate fi
folosit numai n ziua n care a fost pregtit.
Cercetri la sruri de metale grele.
Se pregtete soluia de substan medicamentoas aa, cum este
indicat n MF particular. La 10 ml soluie cercetat i paralel la 10 ml
soluie-etalon se adaog cte 1 ml acid acetic diluat, cte 2 picturi de
soluie sulfur de sodiu se amestec i peste 1 minut soluiile se compar.
Observrile se petrec dup axa eprubetelor, situate pe un fon alb. Culoarea
soluiei cercetate nu trebuie s fie mai intensiv, dect culoarea soluiei
etalon.
Pb2+ + S2- PbS
Controlul limitei de zinc.

Pregtirea soluiei etalon de ion de zinc.
Pentru aceasta 0,125 g oxid de zinc, calcinat n prealabil pn la mas
constant, se dizolv n 2 ml acid azotic, se pun ntr-un balon cotat de 100
ml, i se aduce cu ap pn la cot (sol. A). 0,5 ml sol.A se aciduleaz cu 2
picturi de acid azotic i se aduce cu ap pn la 100 ml (sol. B). Aceast
soluie conine 0,005 mg ion de zinc n 1 ml (5 mcg/ml).
Cercetri la sruri de zinc.

Se pregtete soluia de substan medicamentoas aa, cum este indicat
n MF particular. La 10 ml soluie cercetat i paralel la 10 ml soluie-
etalon se adaog cte 2 ml acid clorhidric, cte 5 picturi soluie
hexacianoferat (II) de potasiu, i peste 10 minute soluiile se compar.
Soluia cercetat nu trebuie s prezinte o opalescen mai intens dect
soluia etalon.
Zn2+ + 2K+ + [Fe(CN)6]4- K2Zn [Fe(CN)6]
Controlul limitei de arsen (FS XI).

Pregtirea reactivilor pentru determinare (metoda 1).
Zincul metalic se trateaz cu acid clorhidric, se spal i se pstreaz
sub ap. Hrtia de filtru se ud cu soluie alcoolic de diclorur de mercur.
Dup evaporarea alcoolului procesul se repet de 4-5 ori. Hrtia de filtru
mbibat se usuc la temperatura camerei i se pstreaz ntr-un borcan
nchis. Vata higroscopic se mbib cu acetat de plumb i se usuc la
temperatura camerei. Se pstreaz ntr-un borcan nchis.
Pregtirea substanei medicamentoase pentru cercetri.
Substana medicamentoas se pregtete aa, cum este indicat n MF
particular.
Pregtirea utilajului pentru cercetri. (FS XI, p.173, figura 16).
n tubul de sticl (2) se introduce vat, mbibat cu acetat de plumb i
aceasta se pune n balonul cu substan analizat. n tubul ngust de sticl se
pune o fie de hrtie, mbibat cu diclorur de mercur i se introduce n
tubul (2).
Cercetri la arsen.
Metoda 1. Metoda se bazeaz pe reducerea cu praf de zinc a
arseniului pn la arsin (arsinul este eliberat de posibilele impuriti de
plumb), care cu biclorura de mercur formeaz compui colorai n oranj sau
galben (reacia Zangher-Blak).
As2S3 + 6Zn + 12HCl 2AsH3 + 6ZnCl2 + 3H2O
Pb(CH3COO)2 + H2S PbS + CH3COOH
AsH3 + HgCl2 AsH2(HgCl) + HCl
AsH3 + 2HgCl2 AsH(HgCl)2 + 2HCl
AsH3 + 3HgCl2 As(HgCl)3 + 3HCl
AsH3 + As(HgCl)3 As2Hg3 + 3HCl
2AsH3 + 6HgCl2 2As + 3Hg2Cl2 + 6HCl
Cercetrile se petrec n aparatul, indicat n FS XI, pag.173, ntruct
zincul curat reacioneaz ncet cu acizii, prezeni n balon, acolo la nceput
se adaog 10-12 picturi de soluie diclorur de staniu pentru
activarea zincului, apoi 10-12 bucele de zinc (~ 2g). Balonul se
nchide cu dop, se unete cu partea de sus a aparatului, se agit atent
i se las pe 1 or. Temperatura n amestec nu trebuie s fie mai mare de
400C.
Paralel se petrece proba - control cu soluie - etalon (0,5 ml, ce conin
0,001mcg/ml). Dup 1 or fiile de hrtie din proba de baz i proba de
control se scot din tubul [4] i se pun pentru 10 minute n soluie de iodur
de potasiu. Se spal cu ap i se usuc cu hrtie de filtru. Se compar
culoarea fiilor de hrtie cu culoarea hrtiei din aparatul cu soluie
analizat, care nu trebuie s fie mai intensiv dect culoarea celei din proba-
control.
Hg2Cl2 + 2KI Hg2I2 + 2KCl
Hg2I2+ 2KI K2HgI4 + Hg
Metoda 2. Aceast metod poate fi folosit pentru determinarea
impuritilor de arseniu (culoarea brun), ct i pentru determinarea
impuritilor de telur (culoarea neagr) i selen (culoarea roie).
Aceast metod poate fi utilizat i n prezena compuilor Sb, P, Hg,
Ag, S. Esena metodei este aceia, c la nclzirea cu acid fosforic n mediu
acid compuii arseniului se reduc pn la arseniu elementar i n dependen
de cantitatea de impuriti de arseniu apare o coloraie brun (reacia Bugo-
Tile).
NaH2PO2+ HCl NaCl + H3PO2
As2O3 + 3H3PO2 2As + 3H3PO3
As2O5 + 5H3PO2 2As + 5H3PO3
Rezultatele cercetrilor la impuriti de cationi i anioni anorganici se
nscriu conform schemei urmtoare:
Denumirea substanei medicamentoase (romn, latin, raional), formula de
structur.
Metoda determinrii impuritilor respective.
Chimismul reaciei.
Rezultatele cercetrii
Limita permis de impuriti n substane respectiv, % (dup DAN).
Corespunderea cerinelor DAN.
Determinarea limitei de carbonai

Aceasta se determin pe baza reaciei ionului carbonat cu cel de bariu,
din care rezult (n funcie de concentraie) un precipitat alb de carbonar de
bariu, greu solubil n ap i solubil n acizi minerali:
Pregtirea soluiei etalon
Se prepar mai nti o soluie de baz dizolvnd 1,766 g Na2CO3
anhidru n 100 ml ap i se completeaz cu ap pn la 1000 ml n balon
cotat. Apoi se prepar o soluie etalon de ioni carbonat, lund 10 ml de
soluie de baz i dilund cu ap la 100 ml n balon cotat. Soluia etalon
conine 0,1 mg/l CO32-.
Cercetri la ioni carbonat
n MF particular. La 10 ml soluie cercetat i paralel la 10ml soluie-etalon
se adaog cte 5 ml soluie Ba(OH)2, se agit i se compar dup 10 min,
soluia de analizat nu trebuie s aib o tulbureal mai intens dect aceea a
probei etalon; pentru aceast determinare se utilizeaz eprubete cu dop
rodat.
Determinarea limitei de fosfai (FR X, p.1012 ).

Aceasta se determin pe baza reaciei ionului fosfat cu molibdatul de
amoniu n mediu de acid azotic, din care rezult fosfomolibdatul de amoniu,
precipitat galben, greu solubil; la concentraii mici de ion fosfat se obine o
tulbureal galben:
H3PO4 + 12(NH4)2MoO4 + 21HNO3 (NH4)3H4[P(Mo2O7)6] +
21NH4NO3 + 10H2O
Pregtirea soluiei etalon
Se dizolv 0,1433 g dihidrogenofosfat de potasiu n 100 ml ap i se
completeaz cu ap pn la 1000 ml n balon cotat. Soluia etalon conine
0,1 mg/l PO43-.
Cercetri la ioni fosfat
n MF particular. La 10 ml soluie cercetat i paralel la 10ml soluie-etalon
se adaog cte 1 ml HNO3 i cte 5 ml solui molibdat de amoniu n acid
azotic, se agit i se compar dup 10 min, soluia de analizat nu trebuie s
aib o opalescen mai intens dect aceea a probei etalon.
2. Cercetri la impuriti specifice.

Impuritile specifice sunt raportate doar unui medicament anume i
care pot fi rezultate din produsele iniiale sau intermediare de sintez,
produse de degradare, compui biologic activi nrudii (alcaloizi, hormoni,
proteine, polisaharide). Aceste impuriti pot afecta aciunea farmacologic a
medicamentului sau toxicitatea acestuia. Pentru astfel de impuriti DAN
preconizeaz tehnici individuale de determinare prin utilizarea diverselor
metode chimice sau fizico-chimice (spectrofotometria, polarografia, CSS,
HPLC, GC i altele).

Caractere i control
La capsule se controleaz urmtorii parametrii:
Descriere (aspect). Capsulele trebuie s prezinte urmtoarele caracteristici legate

de aspect n funcie de tipul de capsule dup cum urmeaz:
- capsule gelatinoase tari (capsule operculate) sunt preparate din gelatin, avnd
form de cilindri alungii rotunjii la capete care se nchid prin suprapunere i
conin de obicei amestecuri de substane sub form de pulberi sau granulat;
- capsule gelatinoase moi (perle) sunt formate dintr-un nveli continuu i moale de
gelatin, avnd form sferic sau oval. Aceste capsule conin substane active
lichide sub form de past sau substane solide n soluie;
- capsule amilacee (caete) sunt preparate din amidon, au form de cilindri plai a
cror diametre difer puin ca mrime permind nchiderea acestora prin
suprapunere i uoar apsare. Aceste capsule conin substane sau amestecuri de
substane sub form de pulberi.
Dezagregarea (F.R. X). Conform F.R.X dezagregarea capsulelor trebuie s aib loc
n urmtorul mod:
- capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie s se dezagrege n cel mult 30 de

minute dac monografia nu prevede altfel;
- capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie s se dezagrege n soluie de

pepsin acid timp de 120 de minute dar trebuie s se dezagrege n cel mult 60 de
minute n soluie bazic de pancreatin;
- capsulele amilacee trebuie s se transforme n prezena apeintr-o mas moale n 30 de

secunde.
Uniformitatea masei. Pentru determinarea acestui parametru se iau n lucru 20 de

capsule dup care se cntrete o capsul intact care apoi se deschide, se
ndeprteaz coninutul i se cntrete nveliul capsulei. n cazul capsulelor
gelatinoase moi dup ndeprtarea coninutului nveliul se spal n prealabil n
eter sau cu un alt solvent potrivit, se usuc pn nu se mai percepe mirosul de
solvent apoi se cntrete. Diferena dintre cele dou cntriri reprezint masa
coninutului. Determinarea se repet pe nc 19 capsule i se calculeaz masa
medie a capsulelor. Fa de masa medie calculat masa individual a coninutului
unei capsule poate prezenta abaterile procentuale prevzute n coloanele A din
tabelul 2.1. sau pentru cel mult 2 capsule se admit abaterile procentuale prevzute
n coloanele B:
Abatere admis
Masa medie a coninutului
Capsule gelatinoase Capsule amilacee
capsulei
A B A B
Pn la 300 mg 10% 20% 15% 30%
300 mg i mai mult de 300 7% 15% 12% 24%
mg
Dozare. Determinarea coninutului de substan activ se realizeaz n urmtorul

mod: se cntrete pulberea coninut n 20 de capsule crora li s-a determinat n
prealabil masa medie. Coninutul n substan activ se determin conform
prevederilor din monografia respectiv. Fa de coninutul declarat n substan
activ
Se admit abaterile procentuale prevzut n tabelul de mai jos
Coninutul declarat n substan activ pe

Abatere admis
capsul
Pn la 10 mg 10%
10 mg pn la 100 mg 7%
100 mg i mai mult de 100 mg 5%
Identificarea. Determinarea se face conform indicaiilor din monografia respectiv.
Pentru pulberi, F.R. X prevede controlul urmtorilor parametrii:

a) Omogenitatea. Pulberile trebuie s prezinte un aspect uniform: ntinse n
strat subire pe o lamel de sticl i examinate cu lupa (4,5x) nu trebuie s prezinte
aglomerri de particule;
b) Gradul de finee. La pulberi, la care masa depete 20 g cernerea final

este obligatorie. Gradul de finee a pulberilor se determin cu sitele standardizate
oficinale n F.R. X. Uniformitatea fineii pulberii se determin astfel: 20 g pulberi
se introduc n sita prevzut cu capac i utiliznd un recipient specificat n
monografia respectiv dup care se agit, dac nu se prevede altfel, timp de 20
minute. Reziduul de la cernere obinut cu sita specificat nu trebuie s fie mai mare
de 5% i nu trebuie s fie mai mic de 60% cu sita imediat superioar dac
monografia nu prevede altfel.
Observaie. La sitele cu o dimensiune a particulelor mai mic dect dimensiunea

sitei IX sau pentru cele la care se prevede o anumit form cristalin se pot folosi
i alte metode de control prevzute n monografia respectiv;
b) Masa total pe recipient. Se efectueaz la pulberile nedivizate i se

procedeaz n felul urmtor: se cntresc individual 10 recipiente. Fa de
masa declarat pe recipient se admit abaterile prevzute n urtorul tabel:
Masa total pe recipient Abatere admis

Pn la 10 g 5%
De la 10 g pn la 50 g 3%
50 g i pn 100 g 2%
100 g i mai mult de 100 1%
g
d) Uniformitatea masei. Acest parametru se determin la pulberile divizate. Se

cntresc 20 pulberi individuale i se calculeaz masa medie. Fa de masa medie
se admit abaterile prevzute n tabelul urmtor:
Masa medie Abateri admise

Pentru cel puin 18 doze Pentru cel mult 2 doze
Pn la 300 mg 10% 15%
300 mg pn la 1g 7,5% 11,25%
1 g pn la 10 g 5% 7,5%
10 g pn la 50 g 3% 4,5%
e) Controlul sterilitii. Se execut la pulberile care se aplic pe plgi, arsuri sau

pielea sugarilor. Controlul se realizeaz conform F.R. X i trebuie s corespund
prevederilor de la monografia Controlul sterilitii.
f) Dozarea. Pentru pulberile nedivizate se admit abaterile prevzute n tabelul 6.4.

pentru coninutul de substan activ fa de valoarea declarat dac monografia
respectiv nu prevede altfel:
Coninutul declarat n substan Abatere

activ (%) admis
Pn la 0,1% 7,5%
De la 0,1% pn la 0,5% 5%
0,5% i mai mult de 0,5% 3%
Pentru pulberile compuse divizate se admit urmtoarele abateri procentuale fa de

valoarea declarat dac monografia nu prevede altfel:
Coninutul declarat n substan

Abatere admis
activ
Pn la 10 mg 10%
10 mg pn la 100 mg 7,5%
Pentru granule F.R. X prevede controlul urmtorilor parametrii:
Aspect. Granulatele se prezint sub form de fragmente vermiculare, cilindrice

sau sferice, uniforme cu gustul, mirosul i culoarea componentelor. Granulatele
acoperite trebuie s aib un nveli uniform i continuu,
Mrimea particulelor. Se examineaz coninutul unui recipient sau pe 20 g

granulat care se aduc pe o sit cu latura ochiului de 0,8 mm (sita nr. 4). Se agit
uor i se cntrete din nou. Diferena ntre cntriri poate fi maxim 10% raportat
la masa luat n lucru.
Dezagregarea. Se determin pe 3 g granulat.
Zaharurile granulate trebuie s se dezagrege n ap n cel mult 15 minute.
Zaharurile efervescente n maxim 5 minute.
Zaharurile acoperite n cel mult 1 or.
Granulele acoperite enterosolubile trebuie s reziste cel puin 2 ore ntr-o soluie
acid de pepsin i s se dezagrege n maxim 1 or ntr-o soluie bazic de
pancreatin.
Masa total pe recipient. Se stabilete prin cntrirea individual a coninutului

din 10 recipiente. Fa de greutatea declarat pe recipient se permit urmtoarele
abateri:
Masa declarat pe Abatere admis

recipient
Pn la 10 g 5%
10 g pn la 50 g 3%
50 g pn la 100 g 2%
100 g i mai mult de 100 1%
g
Dozarea. Coninutul n substan activ se determin conform monografiei

folosind amestecul obinut prin omogenizarea coninutului din cel puin 3
recipiente. Fa de cantitatea de substan activ declarat se admit urmtoarele
abateri:
Coninut declarat n substan Abatere admis

activ
Pn la 0,1% 10%
0,1% pn la 0,5% 7,5%
0,5% i mai mult de 0,5% 5%
Pentru preparatele perfuzabile F.R. X prevede controlul urmtorilor parametrii:
Aspectul
Soluiile perfuzabile trebuie s fie limpezi, practic lipsite de particule n suspensie.

Determinarea se face pe 10 recipiente (flacoane de sticl, flacoane din material
plastic sau saci din material plastic). n cazul flacoanelor sau sacilor din material
plastic coninutul se transvazeaz n prealabil n flacoane din sticl
corespunztoare, apoi se procedeaz conform prevederilor din monografia
Injectabilia.
. Emulsiile perfuzabile dup agitare trebuie s aib aspect omogen i nu trebuie s

prezinte mici un semn de separare a fazelor. Diametrul particulelor fazei dispersate,
determinat la microscop trebuie s fie de cel mult 5m.
Culoarea soluiile perfuzabile trebuie s fie incolore. O eventual colorare s nu

depeasc coloraia etalonului de culoare prevzut n monografia respectiv.
pH-ul se determin poteniometric.
Uniformitatea volumului. Volumul de lichid perfuzabil din recipiente trebuie s

fie cel puin egal cu cel declarat pe etichet. Volumul de lichid se verific pen 10
recipiente prin transvazarea n cilindri gradai.
Impuriti pirogene preparatele perfuzabile trebuie s corespund testului

pentru impuriti pirogene.
Sterilitate. Preparatele perfuzabile trebuie s fie sterile. Controlul sterilitii se

face conform prevederilor F.R. X.
Dozarea. Determinarea cantitii de substan activ se face conform prevederilor

din monografia respectiv. Fa de valorile declarate se admite o abatere de 5%
dac monografia nu prevede altfel.
Soluiile perfuzabile se conserv n recipiente nchise etan.
Condiii de calitate cerute de F.R. X pentru comprimatele acoperite sunt

urmtoarele:
Descriere (aspect). Comprimatele acoperite au form de discuri (sau alte forme) cu

suprafaa plan sau convex, continu, lucioas, intact fr fisuri vizibile albe sau
colorate, aspect uniform, fr pete i pot prezenta pe una sau pe ambele fee
diferite inscripionri.
Dezagregarea. Operaia se realizeaz n soluie acidulat coninnd pepsin pentru
comprimatele acoperite neenterice. n urma determinrii comprimatele neeterice,
trebuie s se dezagrege n cel mult o or n aceast soluie dac monografia nu
prevede altfel.
Comprimatele acoperite enterosolubile nu trebuie s se dezagrege n soluie acid

de pepsin timp de dou ore dar trebuie s se dezagrege, n soluie alcalin de
pancreatin n cel mult o or dac monografia nu prevede altfel.
Uniformitatea masei. Pentru determinarea acestui parametru se cntresc 20 de

comprimate crora li se face masa medie. Aceleai comprimate sunt cntrite i
individual iar masele individuale pot prezenta abaterile procentuale prevzute n
tabelul urmtor.
Pentru 20 comprimate acoperite sunt permise abaterile din coloana A iar pentru cel
mult 2 comprimate sunt admise abaterile din coloana B.
Masa medie a Abatere admis

comprimatului
A B
Pn la 150 mg 1
0% 15%
150 mg pn la 300 mg
7,5% 11%
300 mg i mai mult de 300
mg 5% 7,5%
Dozarea. Pentru determinarea acestui parametru se procedeaz n acelai mod ca i

la comprimatele neacoperite iar coninutul de substan activ pe drajeu poate
prezenta fa de valoarea declarat abaterile procentuale prevzute n urmtorul
tabel:
Coninutul declarat n substan activ pe Abatere admis

comprimat
Pn la 10 mg 10%
10 mg i pn la 100 mg 7,5%
Introducere n Management.
Farmacistul conducator de farmacie adesea are de rezolvat activitati

manageriale precum probleme si crize de zi cu zi. In farmacia tipica activitatile de
management constau preponderent in activitati administrative de rutina care pot fi
incredintate personalului farmaciei. Inbunatatirea serviciilor profesionale catre
public ar reflecta un management mai eficient. De exemplu o decizie manageriala
de a transfera unele functii de executie din cadrul departamentului de prescriptie la
personal cu pregatire medie sau cel auxiliar permite o mai buna utilizare a
specialistilor in farmacie, acestia avand indeajuns timp de a se ocupa de ascultarea
si consilierea pacientilor.
1. Activitati ale managementului in domeniul farmaceutic
Managementului ii revine rolul esential in activitatea oricarei firme. Din cele

mai multe puncte de vedere o farmacie functioneaza pe baza unor reguli
asemanatoare cu cele dintr-o firma obisnuita, astfel ca rolurile managementului
intr-o unitate farmaceutica sunt aproape identice cu cele din orice alta unitate.
Astfel, managementului farmaceutic ii revin urmatoarele roluri:
Stabilirea obiectivelor si scopurilor, astfel incat managerul sa aiba deja o baza

pentru ai fi de ajutor in stabilirea politicii si luarea deciziilor. Managementul
farmaciei publice poate defini doua tipuri de obiective: un set de obiective de baza,
care sunt mai degraba filozofice, cum ar fi de exemplu daca farmacia va oferi
servicii coplete sau va practica preturi scazute, etc; al doilea set este cel al
obiectivelor specifice, cum ar fi atingerea unui anumit volum al vanzarilor pentru o
perioada stabilita. Managerul trebuie sa reevalueze si sa actualizeze obiectivele in
continuu, deoarece acestea, aflandu-se in viitor, pot suferi anumite schimbari care
provin din modificari tehnologice, economice, sociale sau de alta natura.
Resursele materiale si umane, a caror tip si nivel depinde in mare masura de

natura obiectivelor. Deoarece in cele mai multe cazuri aceeasi persoana
indeplineste ambele functii intr-o farmacie tipica, nu este nici posibil si nici practic
sa desparta achizitia de capital de aplicatiile sale in management. Managementul
are rolul de a asigura structurile organizatorice si de a coordona resursele atfel
incat ele sa fie valorificate, presupunand ca au fost deja adunate.
Planificarea si controlul operatiunilor din prezent si viitor. Desi o mare parte a
timpului managerul si-o dedica controlului operatiunilor de zi cu zi, controlul
acestor operatiuni curente nu trebuie sa afecteze timpul dedicat planificarii
operatiunilor viitoare. Activitatile de rutina trebuie delegate, pentru ca managerilor
sa le ramana timp indelungat pentru planificare.
Orice manager, dar in special cel care conduce o farmacie, trebuie sa studieze si
sa ia in considerare stiintele comportamentului uman si cele sociale, deoarece aici
deciziile manageriale nu numai ca sunt luate de catre om si se refera la oameni, dar
mai mult, se si adreseaza oamenilor. Scopul acestor decizii este de a asigura o
functionare eficienta atat a colectivului condus cat si a serviciilor farmaceutice
catre pacient. In farmacia de circuit deschis, dimensiunea umana a
managementului este foarte importanta, deoarece in astfel de farmacii managerul
este in permanenta in relatii apropiate cu angajatii, furnizorii si patronii, asta
ducand uneori la situatii in care ii este greu sa ia decizii obiective. Acest rol dublu
de manager si farmacist poate crea situatii de conflict intre deciziile manageriale si
responsabilitatile profesionale de farmacist. Farmacistul manager trebuie deci sa
fie mai flexibil decat managerii din alte domenii, dar totusi fara a micsora
importanta managementului eficient in farmacia publica.
In climatul socio-economic actual, functiile managementului primesc o

semnificatie din ce in ce mai mare din cauza cresterii operatiilor si a presiunii
permanente de a reduce costurile ingrijirii sanatatii.
Managementul farmaceutic are in competenta urmatoarele probleme de

organizare interna:
asigurarea spatiilor si dotarea tehnica a unitatilor in functie de volumul

activitatilor si de specificul muncii in fiecare compartiment;
aprovizionarea unitatii farmaceutice cu medicamente si alte produse specifice
prevazute in Nomenclatorul de medicamente pentru utilizare terapeutica;
organizarea ergonomica a locurilor de munca;
organizarea controlului si a supravegherii produselor farmaceutice la intrarea
lor in unitate si la eliberarea catre public;
depozitatrea si conservarea corespunzatoare a medicamentelor si a altor produse
farmaceutice;
gestionarea si administrarea corecta a bazei materiale a unitatii;
tinerea evidentei contabile a actiunii desfasurate in unitate;
organizarea activitatii in timpul efectuarii controlului financiar-contabil de catre
organele de specialitate, in timpul inventarierii.
MANAGEMENTUL FARMACIEI
Cuprinde:
1. Managementul financiar
2. Managementul resurselor umane
3. Managementul aprovizionarii
4. Managementul activitatii de marketing
5. Managementul tehnic si administrativ
6. Managementul prepararii si eliberarii medicamentelor din farmacie
(asigurarea calitatii actului farmaceutic)
1. Managementul financiar
Managementul financiar poate fi definit prin ansamblul principiilor,
metodelor, instrumentelor si obiectivelor specifice care au drept scop
optimizarea constituirii si utilizarii resurselor economico-financiare.
Principalele aspecte de care se ocupa managementul financiar sunt:
bugetul de venituri si cheltuieli;
bilantul;
pragul de rentabilitate;
fluxul de numerar;
investitii;
plati;
credite;
managementul stocurilor;
dividende.
Bugetul este instrumentul de baza al managementului financiar si
reprezinta alocarea resurselor financiare disponibile pentru realizarea
obiectivelor farmaciei, in conditii de maximizare a profitului. Bugetul se
intocmeste la sfarsitul anului, pentru anul urmator. La orice buget exista o
parte de venituri si una de cheltuieli. La urmarirea executiei bugetului
trebuie sa se verifice daca veniturile au fost realizate, iar cheltuielile nu
au fost depasite. Ca o regula generala, cheltuielile firmei nu trebuie sa
depaseasca veniturile. Pentru orice eventualitate este bine ca in orice buget
sa apara si cheltuieli neprevazute. In construirea bugetului este nevoie de o
estimare realista a volumului vanzarilor, a incasarilor si a platilor efective
ale firmei.
Bilantul. Fiecare societate comerciala este obligata, prin lege, sa
intocmeasca periodic bilantul. Bilantul are doua parti importante: Activul
(care cuprinde mijloacele economice ale firmei) si Pasivul (sursele de
formare ale mijloacelor economice si datoriile firmei). Intre activ si pasiv
trebuie sa fie un echilibru. Bilantul este important pentru ca include contul
de profit si pierderi, din care putem vedea situatia economica a firmei:
profitul realizat.
Pragul de rentabilitate este aspectul cel mai important al
managementului financiar, pentru ca reprezinta acel nivel al vanzarilor
farmaciei la care cheltuielile sunt egale cu incasarile din vanzari. In
conditiile unui beneficiu prestabilit, se poate calcula valoarea vanzarilor care
trebuie realizate pentru a obtine profitul respectiv. Pragul de rentabilitate se
calculeaza pe baza formulei:
x100
in care: CF = cheltuieli fixe totale;

c = cota medie de adaos comercial practicat;
nv = nivelul cheltuielilor variabile ale firmei.
Managementul resurselor umane

Managementul resurselor umane cuprinde acele activitati prin care se
optimizeaza performanta oamenilor dintr-o organizatie, precum si relatiile
dintre acestia.
Domeniile importante ale managementului resurselor umane sunt:
planificarea necesarului de resurse umane;
recrutarea si selectia;
integrarea noilor angajati;
pregatirea si perfectionarea personalului;
evaluarea performantelor angajatilor;
stimularea materiala si morala;
administrarea relatiilor de munca.
Oamenii sunt bunul cel mai de pret al unei organizatii. Succesul
organizatiei este determinat, in primul rand, de calitatea resurselor umane. In
timp, resursele umane supuse unui management corect, cresc in valoare, spre
deosebire de celelalte tipuri de resurse.
1. Planificarea resurselor umane se refera la evaluarea resurselor
existente, prognozarea cerintelor viitoare si elaborarea planului de actiune.
In majoritatea farmaciilor exista o mare fluctuatie de cadre. Legat de
fluctuatia fortei de munca datorita plecarilor de personal prin demisie, se
constata urmatoarele:
- numarul plecarilor scade odata cu cresterea duratei de angajare;
- numarul plecarilor scade odata cu cresterea nivelului de calificare;
- numarul plecarilor scade odata cu cresterea varstei medii a angajatilor.
Recrutarea si selectia personalului cuprinde:

anuntarea postului liber, cu informatii despre post si cerintele postului;
trierea preliminara (dupa examenul medical, curriculum vitae, investigarea
referintelor);
interviul;
selectia finala.
In selectia finala se recomanda sa se tina cont de clasificarea in cinci puncte
a lui Munro Fraser:
1. impactul asupra celorlalti: atributele fizice, stilul vestimentar, modul de
exprimare, manierele, reactiile la stimulii exteriori. Se recomanda sa privim
persoana in cauza cat mai obiectiv.
2. cunostinte sau aptitudini deosebite: studiile, experienta profesionala si
instruirea.
3. inteligenta nativa (cap limpede): capacitatea individului de a-si folosi
inteligenta intr-o gama diversa de situatii si care se aplica mai ales in cazul
in care candidatul respectiv poseda mai putine certificari oficiale de
competenta; aspectul care trebuie sa ne intereseze cel mai mult este
potentialul individului.
4. motivatia: care ii sunt ambitiile si dorintele personale.
5. capacitatea de adaptare: calitatile emotionale ale individului sub aspectul
stabilitatii afective, al maturitatii si al capacitatii de a face fata stresului;
capacitatea de adaptare reprezinta modul in care fiecare individ reactioneaza
la factorii de presiune.
Integrarea noilor angajati

Noul angajat este prezentat colectivului. Este dat in grija unui cadru cu
experienta, care se va ocupa de initierea sa, si de instalarea pe post. Evolutia
noului angajat va fi urmarita cu mare atentie, iar angajatul va fi tinut la
curent cu progresele pe care le inregistreaza in activitate. La inceput va fi
angajat temporar, pe o perioada de proba. Va fi rotit in diverse posturi din
unitate pentru a se vedea cum se descurca si in ce masura se incadreaza in
colectiv si manifesta spirit de echipa. Este important sa i se descifreze
caracterul. Daca rezultatele integrarii sunt bune, se va face angajarea
permanenta, dupa care intra in programul obisnuit de instruire si evaluare.
Managementul aprovizionarii
Aprovizionarea farmaciei este o activitate extrem de importanta. In

farmacie trebuie sa existe stocuri curente (pentru vanzarile zilnice) si
stocuri de siguranta.
Valoarea stocului de medicamente al farmaciei trebuie sa se incadreze in
anumite limite pentru ca farmacia sa fie rentabila: 1 1,5 ori valoarea
desfacerii lunare. Stocul poate creste pentru unitatile izolate sau in perioada
de iarna, cand aprovizionarea este mai dificila. M.S. a elaborat o lista de
medicamente esentiale care trebuie sa se gaseasca obligatoriu in fiecare
farmacie. Pentru aprovizionarea farmaciei se vor cere oferte de la toti
furnizorii, urmand ca, in final, sa-i alegem pe cei care ne livreaza
medicamentele cel mai rapid si cu pretul cel mai convenabil. Aprovizionarea
cu medicamente se va face numai de la depozite autorizate de M.S.
Gestionarea stocurilor se poate face, foarte simplu, prin metoda
Pareto (20/80).
S-a constatat ca aproximativ 20% dintre medicamente reprezinta 80% din
vanzarile farmaciei. Aceste medicamente au fost trecute in lista A.
Aproximativ 30% din medicamente dau 10% din valoarea vanzarilor.
Acestea au fost trecute in lista B. Restul de 50% din medicamente au o
pondere de doar 10% din totalul vanzarilor. Au fost trecute in lista C. La
alcatuirea stocurilor se va acorda cea mai mare atentie listei A, apoi listei B
si in final listei C. In gestionarea stocurilor se va tine cont si de:
cererile constante;
cererile variabile.
Nu sunt de neglijat nici ofertele promotionale ale diferitelor depozite.
Se va tine cont si de starea de sanatate a populatiei, de epidemiile care apar
etc.
In masura in care e posibil, aprovizionarea se va face zilnic.
Intotdeauna se va consulta caietul de defectura.
O mare atentie se va acorda si termenului de valabilitate.
Medicamentele care au o perioada de valabilitate mica vor fi comandate in
cantitate mica, la nevoie. Eliberarea medicamentelor din farmacie se va face
dupa principiul: primul venit, primul plecat. Nu se va neglija nici
receptia produselor care este o operatiune obligatorie. Depozitarea
medicamentelor se va face conform indicatiilor F.R. sau celor de pe
ambalajul produsului, respectandu-se incadrarea la Separanda sau Venena.
Managementul activitatii de marketing

In farmacie se practica un marketing relational care pleaca de la
urmatoarele aspecte :
1. identificarea cerintelor clientilor pentru satisfacerea lor;
2. studiul ofertei de medicamente si produse de sanatate oferite de depozitele
farmaceutice;
3. studiul concurentei (serviciile oferite de celelalte farmacii, calitatea si
preturile la produsele nefarmaceutice etc.);
4. identificarea produselor celor mai solicitate pentru a le acorda atentia
cuvenita;
5. analiza reclamatiilor si sesizarilor pacientilor;
6. crearea de noi servicii farmaceutice in folosul pacientilor.
Activitatea de marketing in farmacie are ca obiective prioritare:
imaginea farmaciei ( o imagine face cat o mie de cuvinte );
imaginea personalului farmaciei;
fidelizarea pacientilor prin oferirea de servicii mai multe si mai bune ;
cresterea satisfactiei pacientilor prin cresterea calitatii serviciilor
oferite;
motivarea angajatilor farmaciei pentru fidelizarea acestora si cresterea
calitatii serviciilor oferite pacientilor.
Managementul tehnic si administrativ

Sefului farmaciei ii revin o serie de sarcini administrative:
a. asigurarea securitatii farmaciei (gratii, sistem de alarma etc);
b. respectarea normelor de protectia muncii si dotarea cu materiale de protectie;
c. respectarea normelor PSI si dotarea farmaciei cu materiale PSI (stingatoare);
d. respectarea prevederilor Codului muncii;
e. verificarea periodica a aparatelor de masura (balante), a instalatiei de gaz, a
centralei termice, a aparaturii IT, a stingatoarelor de incendiu, a aparaturii de
climatizare, a autoturismului farmaciei etc.;
f. aprovizionarea cu rechizite si formulare necesare activitatii din farmacie (role de
casa, cartus imprimanta, hartie, pixuri etc.);
g. indepartarea deseurilor din farmacie prin firme autorizate;
h. plata facturilor pentru utilitati (chirie, lumina , gaz, apa, salubritate, telefon,
firma etc);
i. plata facturilor furnizorului;
j. plata salariilor;
k. realizarea investitiilor planificate;
l. clasarea documentelor pe categorii;
m. arhivarea documentelor;
n. rezolvarea corespondentei;
o. comunicarea unor informatii de interes general.
Managementul prepararii si eliberarii medicamentelor din farmacie (asigurarea

calitatii actului farmaceutic)
Medicamentele trebuie sa fie sigure, eficiente si de calitate. La fel si
activitatea din farmacie. In orice activitate pot aparea erori, greseli. Erorile se pot
datora sistemului sau individului.
Sistemul poate fi definit ca un grup de procese interdependente cu un scop
comun. In cazul medicamentului, sistemul de medicatie cuprinde patru etape:
prescrierea medicamentului de catre medic, prepararea in farmacie, daca e o
formula magistrala, eliberarea lui si administrarea de catre bolnav. In fiecare dintre
aceste etape poate aparea o eroare. Studii, efectuate la un spital din SUA, au aratat
erori la prescriere de catre medic (39%), erori la eliberarea din farmacie (11%) si
erori la administrarea de catre asistente (38%) [Leape]. Erorile umane datorate
individului, respectiv farmacistului, intr-un studiu efectuat de Baker si Mondt arata
astfel:
- medicament gresit (49,3%);
- concentratie gresita (24,9%);
- sfaturi de administrare gresite (7,7%);
- erori intelectuale (17,1%) datorate necitirii prospectului si consiliere gresita.
Un studiu american arata ca in spitale, greselile cele mai frecvente se fac la
utilizarea insulinelor, heparinei, clorurii de potasiu si morfinei, iar cele mai
frecvente erori ale farmacistilor sunt legate de anticoagulante, corticosteroizi si
antidiabetice.
Erorile umane se pot elimina prin:
- reducerea increderii in memorie (se va lucra doar dupa un material scris);
- documentarea prealabila, atunci cand e necesar, inaintea prepararii sau
eliberarii unei prescriptii medicale;
- utilizarea unor proceduri verificate in timp:
controlul dozelor pentru toate preparatele care se administreaza intern;
aplicarea principiul citirii etichetei borcanului cu substanta farmaceutica de
trei ori, iar a specialitatii farmaceutice de doua ori;
scrierea neprescurtata a denumirii substantei pe eticheta borcanului sau in
prescriptie;
atentie marita ori de cate ori se lucreaza cu substante sau produse de la
Separanda si Venena (culorile etichetelor trebuie sa reprezinte semnale de
avertizare);
prepararea odata a unei singure prescriptii;
stabilirea unei anumite ordini de preparare si respectarea acesteia;
luarea din raft a unui singur borcan, cand se face cantarirea;
eliminarea factorilor perturbatori si concentrarea la prepararea sau eliberarea
medicamentului;
repetarea din memorie, la terminarea prescriptiei, a substantelor si
cantitatilor utilizate si confruntarea cu materialul scris;
notarea operatiei la care s-a ajuns, cand intervine o intrerupere in procesul de
preparare;
controlarea muncii asistentului de farmacie: felul in care face cantarirea,
amestecarea, divizarea, ambalarea, etichetarea;
verificarea finala a preparatului inainte de eliberare;
verificarea punctului zero al balantei la fiecare cantarire;
mentinerea in stare buna si verificarea periodica a mijloacelor de cantarire;
asigurarea temperaturii optime si luminii corespunzatoare pentru activitatea
din farmacie.
Erorile de sistem se pot reduce prin respectarea unor reguli de buna practica
farmaceutica recomandate si aprobate de Ministerul Sanatatii prin Ordinul nr.
1552/2004.
REGULI DE BUNA PRACTICA FARMACEUTICA

Prezentele reguli de buna practica farmaceutica sunt aplicabile in farmacia
cu circuit deschis (comunitara) si farmacia cu circuit inchis (de spital).
Aceste reguli, elaborate prin adaptare la conditiile Republicii Moldova, au
fost intocmite pe baza:
- Regulilor de buna practica farmaceutica, intocmite de Grupul farmaceutic
al Comisiei Europene/1996, elaborate, la randul lor, prin adaptarea Ghidului
Federatiei Internationale Farmaceutice pentru tarile din Europa, in special pentru
tarile membre U.E.;
- Ghidului Organizatiei Mondiale a Sanatatii/1996 privind Regulile de buna
practica farmaceutica in farmacia comunitara si de spital.
PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE REGULILOR DE BUNA PRACTICA

FARMACEUTICA
Practica farmaceutica are drept scop prepararea si eliberarea
medicamentelor, oferirea altor produse si servicii pentru ingrijirea sanatatii,
sprijinirea persoanelor si a societatii in ansamblu pentru a le utiliza cat mai judicios
in vederea obtinerii efectului terapeutic maxim si a evitarii efectelor secundare.
In exercitarea profesiunii lor toti farmacistii trebuie sa asigure servicii
farmaceutice de inalta calitate. Un serviciu farmaceutic complet inseamna
implicarea activa a farmacistului in activitatile de promovare a sanatatii si de
prevenire a imbolnavirilor.
In acelasi timp, toti farmacistii practicieni au obligatia profesionala si morala
de a se asigura ca serviciile pe care le furnizeaza fiecarui pacient sunt de calitate
adecvata. Respectarea Regulilor de buna practica farmaceutica reprezinta un mijloc
de a indeplini aceasta obligatie.
Farmacistul trebuie sa fie constient de responsabilitatea pe care o are, alaturi
de ceilalti profesionisti din sanatate si de pacient, in obtinerea rezultatului unui
tratament.
CERINTELE REGULILOR DE BUNA PRACTICA FARMACEUTICA

Regulile de buna practica farmaceutica impun urmatoarele:
- farmacistul trebuie sa-si indrepte intreaga atentie atat spre binele bolnavului,
oricare ar fi cadrul in care acesta este tratat, cat si al populatiei in general;
- activitatea farmaceutica trebuie sa fie focalizata pe eliberarea medicamentelor si
a altor produse pentru sanatate, cu o informare si consiliere adecvate pentru pacient
si o urmarire atenta a efectelor utilizarii acestora;
- o parte integranta a rolului profesional al farmacistului este de a milita pentru o
prescriere rationala si economica, precum si pentru promovarea utilizarii
corespunzatoare a medicamentelor;
- fiecare act al exercitarii profesiunii trebuie sa aiba un obiectiv pertinent pentru
bolnav, sa fie clar definit, transmis in mod eficace tuturor partilor implicate si
acceptat de catre acestea.
Pentru indeplinirea acestor cerinte:
- este necesara incurajarea unei relatii permanente cu ceilalti profesionisti din
sanatate, in special cu medicii. Aceasta relatie trebuie sa fie considerata ca un
parteneriat terapeutic ce implica o incredere mutuala in orice are legatura cu
tratamentul medicamentos;
- intre farmacisti trebuie sa existe relatii de colegialitate si nu de concurenta,
fiecare trebuind sa incerce prin orice mijloace etice sa imbunatateasca serviciul
farmaceutic;
- farmacistul trebuie sa isi exercite profesia intr-un spirit cu un caracter
profesional predominant fata de cel comercial;
- in farmaciile in care lucreaza un grup de farmacisti, farmacistul-sef va trebui sa-
si asume o parte din sarcinile privind definirea, evaluarea si imbunatatirea calitatii
serviciului farmaceutic;
- farmacistul trebuie sa contribuie la toate nivelurile la promovarea unei politici
in favoarea utilizarii rationale a medicamentelor;
- relatiile farmaciei cu organismele platitoare pentru serviciile prestate trebuie sa
fie, de asemenea, bazate pe incredere mutuala, lasandu-i farmacistului suficienta
libertate de decizie, astfel incat sa nu fie ingradita in nici un fel libera exercitare a
profesiei;
- farmacistul trebuie sa fie la curent cu informatia farmaceutica esentiala si, cu
asentimentul pacientului, cu informatia terapeutica a fiecarei persoane care
beneficiaza de serviciile sale; cunoasterea acestor informatii este mult mai usoara
daca pacientul alege sa se adreseze aceleiasi farmacii pentru toate nevoile sale
farmaceutice;
- farmacistul are nevoie de o informare independenta, completa, obiectiva si
actuala asupra terapeuticii si medicamentelor aflate in circulatie;
- in diversele moduri de exercitare a profesiei, farmacistii trebuie sa considere ca
au responsabilitatea personala de a-si actualiza si autoevalua competenta
profesionala pe toata durata activitatii lor profesionale;
- curriculele de formare initiala si continua a farmacistilor trebuie sa trateze intr-o
maniera potrivita aspectele actuale ale exercitarii profesiei de farmacist si ale
schimbarilor ei previzibile;
- toti farmacistii trebuie sa se conformeze Regulilor de buna practica
farmaceutica.
REGULI DE BUNA PRACTICA PRIVIND INFORMAREA PACIENTULUI

Informarea pacientilor are o importanta deosebita pentru o utilizare adecvata
a medicamentelor. O informare inexacta sau o intelegere gresita a unor aspecte
poate conduce la un esec al tratamentului si, in consecinta, la o crestere a costurilor
pentru sanatate.
Informarea pacientilor trebuie sa respecte libera lor decizie, sa conduca la
ameliorarea starii lor de sanatate si la optimizarea rezultatului tratamentului aplicat.
O informare corecta ii va permite pacientului sa ia decizii juste asupra
tratamentului medicamentos, facilitand o comunicare efectiva intre pacient si
farmacist sau alti profesionisti din sanatate, ajutandu-l si incurajandu-l pentru o
utilizare eficace a medicamentului. Pacientul trebuie sa aiba acces si la alte
informatii utile pentru nevoile personale legate de starea sa de sanatate.
Informatia trebuie formulata si prezentata potrivit gradului de intelegere al
fiecarui pacient si, de asemenea, trebuie prezentate intr-un mod echilibrat
beneficiile si riscurile medicamentelor. Informarea trebuie sa fie simpla si usor de
inteles.
Farmacistii, ca si ceilalti profesionisti din sanatate, trebuie sa faca eforturi
continue pentru a-i convinge pe pacienti cat este de important sa citeasca
informatiile despre medicamentul pe care il vor lua si pentru a-i incuraja sa puna
toate intrebarile utile in legatura cu acesta. Farmacistul trebuie sa fie intotdeauna
disponibil sa ii ajute cu sfatul lui referitor la tot ceea ce trebuie sa faca pacientii
pornind de la informatia data.
Farmacistii trebuie sa ii sfatuiasca pe pacienti sa isi intocmeasca si sa
pastreze o lista completa a tuturor medicamentelor pe care le utilizeaza (prescrise
sau prin automedicatie), pe care sa o puna la dispozitie medicului curant, dar si
farmacistului.
REGULI DE BUNA PRACTICA PRIVIND ELIBERAREA

MEDICAMENTELOR PE BAZA DE PRESCRIPTIE MEDICALA
Primirea prescriptiei medicale si verificarea autenticitatii continutului sau
Fiecare farmacie trebuie sa aiba o procedura bine definita pentru activitatea
de primire a prescriptiilor medicale.
In cadrul acestei proceduri vor fi prevazute resursele umane si materiale
necesare pentru a se asigura ca prescriptiile medicale sunt eliberate cu eficienta si
in securitate si, daca este necesar, intr-o colaborare eficienta si permanenta cu
pacientul.
O procedura adecvata trebuie sa permita farmacistului:
sa identifice pacientul, medicul care o prescrie, organismul emitent,
organismul platitor;
sa verifice autenticitatea prescriptiei medicale;
in cazul in care prescriptia medicala nu poate fi onorata, sa ajute pacientul
sa rezolve problema in cauza;
sa identifice medicamentul, sa verifice forma farmaceutica, concentratia,
dozele, posologia, modul de prezentare, calea de administrare si durata
tratamentului.
Evaluarea prescriptiei medicale de catre farmacist
Farmacistul trebuie sa utilizeze toata experienta sa profesionala pentru
evaluarea prescriptiei medicale in ceea ce priveste:
toate aspectele terapeutice (farmaceutice si farmacologice);
adaptarea sa la persoana in cauza;
contraindicatiile si interactiunile medicamentelor continute;
unele aspecte sociale, de reglementare si, de asemenea, unele aspecte
economice.
Dupa efectuarea acestui control, farmacistul trebuie sa stabileasca o legatura

cu medicul care a emis prescriptia medicala, pentru orice problema ivita.
Aceasta analiza poate fi facuta de farmacist prin utilizarea urmatoarelor
mijloace de informare:
intrebari lamuritoare adresate pacientului sau persoanei care se ocupa de
el;
intrebari adresate medicului in caz de nelamuriri sau ori de cate ori este
nevoie de informatii suplimentare;
utilizarea materialelor, manualelor stiintifice existente in biblioteca
farmaciei, a reglementarilor in vigoare etc.;
informatii provenind de la centrele de farmacovigilenta, autoritatile
competente sau de la producatorii de medicamente.
Este de dorit ca fiecare farmacie sa dezvolte o baza de date pentru fiecare
pacient, mentionandu-se medicamentele luate; este de preferat ca aceasta baza de
date sa fie pastrata si pe suport magnetic.
Bazele de date trebuie sa fie pastrate cu acordul prealabil si explicit al
pacientului, pentru toti pacientii sau numai pentru anumite categorii bine
determinate.
Farmacistul trebuie insa sa asigure un sistem care sa garanteze
confidentialitatea datelor individuale ale pacientilor.
Pregatirea si eliberarea medicamentelor prescrise:

In cazurile in care substitutia este permisa sau cand exista acceptul
medicului pentru ca un medicament alternativ sa fie eliberat, farmacistul isi va
utiliza toata competenta profesionala pentru a selectiona medicamentele similare
celor prescrise, intelegandu-se prin aceasta aceeasi compozitie calitativa si
cantitativa in principii active, aceeasi forma farmaceutica, aceeasi concentratie si
daca bioechivalenta este demonstrata prin studii corespunzatoare.
In consecinta, farmacistul trebuie sa dispuna de o informare precisa si
pertinenta asupra calitatii si bioechivalentei medicamentelor.
Inainte de a efectua o substitutie, daca sunt indeplinite prevederile prevazute
anterior, farmacistul va informa pacientul.
Este recomandabil ca intre medici si farmacisti sa se incheie protocoale prin
intermediul carora sa se poata transmite informatii utile de la farmacisti la medici.
In cazuri de urgenta, cand farmacistul nu are in stoc medicamentul prescris
si estimeaza ca este in interesul pacientului sa ii elibereze un medicament
alternativ, iar medicul care l-a prescris nu poate fi contactat inainte de eliberare,
atunci farmacistul il va informa pe medic cat mai rapid posibil asupra actiunii pe
care a intreprins-o si asupra ratiunilor potrivit carora a actionat astfel.
Surse de aprovizionare cu medicamente si cu alte produse de sanatate

Toate aspectele legate de aprovizionarea farmaciei cu medicamente,
substante farmaceutice si cu materiale de ambalaj sunt in responsabilitatea
farmacistului.
Farmacistul trebuie sa isi cunoasca furnizorii si sa ii aleaga utilizand diverse
criterii de calitate, in acord cu Regulile de buna practica de distributie en gros.
.Prepararea si asigurarea calitatii medicamentelor magistrale si oficinale
Fiecare farmacie trebuie sa dispuna de echipamente adecvate pentru
prepararea prescriptiilor magistrale si a medicamentelor oficinale (galenice).
Prepararea medicamentelor la nivelul farmaciei va respecta urmatoarele
conditii:
metoda de preparare aleasa trebuie sa fie bine documentata;
sa se respecte regulile de buna practica de preparare;
sa se elaboreze proceduri in vederea asigurarii calitatii, sigurantei si
eficacitatii produsului;
sa se stabileasca, pentru fiecare produs preparat, o durata de conservare.
3.4. Conditiile de eliberare a medicamentelor catre pacienti

La eliberarea medicamentelor, farmacistul trebuie sa utilizeze toate
cunostintele in domeniu asupra stabilitatii (fizico-chimice si microbiologice) a
preparatelor astfel incat sa fie garantata conservarea acestora pe toata durata
stabilita. Se vor verifica data de expirare si integritatea ambalajelor.
Farmacistul trebuie sa garanteze calitatea medicamentelor la data eliberarii
lor din farmacie.
Consilierea pacientului sau a reprezentantului sau

Consilierea pacientului sau a reprezentantului sau are ca scop asigurarea ca
acesta primeste si intelege o informatie scrisa si orala suficienta pentru obtinerea
beneficiului maxim al tratamentului prescris.
Farmacistul, in calitatea sa de membru al echipei de profesionisti in sanatate,
trebuie sa depuna toate eforturile pentru a se asigura ca informatia furnizata
pacientilor corespunde cu cea data de alti profesionisti din sanatate, implicati in
ingrijirea pacientului.
Farmacistul va da toate informatiile necesare pentru o utilizare sigura,
corecta si eficace a medicamentului, intr-o forma potrivita necesitatilor fiecarui
pacient.
In afara comunicarii orale, informatia sau sfatul farmacistului poate fi si sub
forma scrisa sau prin intermediul altor mijloace adecvate.
Contraindicatiile, interactiunile medicamentoase, eventualele efecte
secundare, mentionate in prospectul de informare a pacientului, trebuie repetate
si accentuate, daca va fi necesar pentru pacient, inainte de eliberarea
medicamentului.
Farmacistul trebuie sa se asigure ca pacientul sau persoana in grija
caruia se afla este in totalitate edificata asupra urmatoarelor aspecte: actiunea
medicamentului, modul de administrare (cum, cand si cat), durata
tratamentului, eventualele efecte nedorite, interactiuni si precautii de
respectat.
Urmarirea tratamentului prescris

Farmacistii trebuie indemnati sa participe alaturi de medici la evaluarea unui
tratament aplicat unui pacient sau unui grup de pacienti prin incheierea in acest
scop a unui protocol intre medic si farmacist. In aceste cazuri, acordul pacientilor
este esential atat in ceea ce priveste metoda folosita, cat si in ceea ce priveste
pastrarea confidentialitatii.
Daca pe durata tratamentului sunt inregistrate efecte adverse, acestea se
declara fie de medic, fie de farmacist, prin completarea unui formular pus la
dispozitie de Agentia Nationala a Medicamentului, numai in cadrul activitatii
nationale de farmacovigilenta.
Inregistrarea activitatilor profesionale
Farmacistul trebuie sa pastreze evidentele activitatii desfasurate astfel incat
sa se poata efectua orice verificare ulterioara.
Este necesar sa se pastreze la zi toate prescriptiile de medicamente
psihotrope, stupefiante sau alte medicamente, in conformitate cu
reglementarile in vigoare privind aceste categorii de medicamente.
In orice moment, la nivelul farmaciei trebuie sa se poata identifica sursa de
provenienta a oricarui medicament.
Toate atentionarile cu privire la un medicament sau la legislatia
farmaceutica, transmise de autoritatile competente din Romania, trebuie
inregistrate si puse in aplicare imediat sau, dupa caz, la termenul precizat.
La nivelul fiecarei farmacii trebuie sa existe o modalitate de inregistrare si,
dupa caz, de rezolvare a reclamatiilor primite asupra serviciilor farmaceutice pe
care le asigura.

Farmacognozia
Uscarea produselor vegetale.
Problema uscrii plantelor medicinale impune o abordare difereniat n funcie de:
- organele (prile) de plant folosite, textura i coninutul n ap al acestora;
- natura principiilor active i a echipamentului enzimatic din organele supuse
deshidratrii.
Uscarea reprezint veriga final n obinerea unui produs de calitate,
nelegnd prin aceasta nu numai aspectul comercial al produsului, ci n
mod deosebit pstrarea neschimbat a coninutului i a compoziiei chimice a
acestuia. Ea ncepe n momentul recoltrii plantei. Pentru a nu fi expuse alterrii i
pentru meninerea aspectului i coninutului n principii active majoritatea
produselor uscate din plantele medicinale i aromatice nu trebuie s conin mai
mult de 14% ap.
Uscarea corect a diferitelor pri de plant recoltate necesit cunoaterea structurii

chimice a principiilor active. Cu toate c nu se cunoate n detalitate esena
proceselor biochimice ce se produc n timpul uscrii, practica ndelungat a stabilit
c pentru uscarea plantelor ce conin uleiuri volatile temperatura maxim nu
trebuie s depeasc 30-35oC, iar pentru cele cu heterozide i alcaloizi este
cuprins ntre 50 i 80oC corespunztor.
Uscarea plantelor medicinale se poate realiza pe dou ci, i anume:

natural, la soare sau la umbr, i artificial.
Uscarea la soare. Aceasta este cea mai simpl i mai economic metod,
fiind utilizat numai pentru anumite pri ale plantei ca: rdcini, rizomi, scoare,
muguri, fructe sau semine, al cror coninut este mult mai stabil, razele
solare neputnd deprecia aspectul comercial al produsului. Direct n brazde se pot
usca i herba sau chiar frunzele unor specii, dar acestea numai n zone calde lipsite
de precipitaii i rou. n orice caz uscarea direct n cmp este ntotdeauna nsoit
de multe pierderi nerecuperabile. De aceea se practic uscarea pe platforme special
amenajate. n vederea utilizrii raionale a acestora produsele supuse uscrii se vor
aeza pe rame suprapuse. Pentru evitarea pierderilor att ramele, ct i platformele
de uscare vor fi acoperite cu prelate, rogojini sau coli de hrtie. Locurile de
uscare vor fi neaprat protejate de cureni de aer. n timpul uscrii produsele vor fi
permanent supravegheate i ntoarse pentru grbirea i uniformizarea deshidratrii.
Prin uscarea la soare foarte multe pri ale plantei se decoloreaz, deoarece razele
solare distrug repede clorofila din prile verzi i pigmenii galbeni din flori.
Uscarea la umbr. Metoda este cea mai rspndit n zonele cu condiii climaterice
instabile i mai ales n regiunile deluroase i montane. Pentru uscarea la umbr se
vor folosi podurile caselor, colilor, orice ncperi goale, oproane, uri, magazii,
etc. Aceste spaii vor fi n prealabil dezinfectate, vruite, curite, reparate etc. i n
special se vor crea posibiliti de aerisire continu. Se recomand ca ntr-o
ncpere s se usuce un singur produs pentru a se evita amestecul i mprumutarea
reciproc a mirosului.
Uscarea artificial. Aceast metod s-a impus ca urmare a extinderii i
concentrrii culturilor de plante medicinale i aromatice, a necesitii
scurtrii duratei de uscare i a sporirii garaniei obinerii unor materii prime de
calitate corespunztoare. Se cunosc usctoare cu aer rece i cu aer cald.
Prin uscare, produsul sufer o serie de modificri. Datorit pierderii apei, volumul
su scade, din care cauz i modific aspectul, mai ales la suprafa. Numai prile
tari i schimb puin forma (scoarele, seminele, rdcinile), n timp ce frunzele,
fructele, florile i prile aeriene se zbrcesc. Culoarea produsului vegetal uscat
trebuie s rmn ns neschimbat. Frunzele rmn verzi, florile i pstreaz
culoarea natural. Culoarea arat dac uscarea a fost fcut sau nu n mod
corespunztor. Produsul uscat trebuie mnuit ct mai puin posibil, pentru c se
sfrm la cea mai mic atingere, uneori pierzndu-i complet valoarea.

Aducerea produsului vegetal n stare finit.
Produsele vegetale ajunse la depozitele centrale sunt recepionate calitativ i
cantitativ. Uneori, produsele sosite au acumulat umezeal n timpul transportrii.
Ele nu pot fi depozitate i nici prelucrate n asemenea condiii, deoarece prin
pstrare vor mucegi sau nnegri, depreciindu-se calitativ. De asemenea, mainile
nu le vor putea prelucra n condiii optime dac au o umiditate peste norm. n
aceste cazuri se face imediat o uscare suplimentar. nainte ca produsele vegetale
s fie livrate beneficiarilor interni (industria chimico-farmaceutic, farmacii etc.)
sau la export, sunt controlate cu atenie la masa de prelucrare. Operaia se face
manual la flori, frunze, pri aeriene, rdcini. La alte plante ns sau pus la
punct diverse procedee mecanice, cu ajutorul crora se cur seminele, unele flori
i chiar unele frunze. Prin aceste operaii se ndeprteaz mai cu seam praful,
pmntul fin i nisipul.
Dup aceasta urmeaz operaiunea de transformare a produselor vegetale n
fragmente de anumite dimensiuni uniforme, aa cum sunt cerute de industrie,
farmacii sau la prepararea speciilor medicinale. Pentru aceasta se folosesc maini
speciale, site i anumite mori.
Ambalarea i marcarea produselor vegetale.

Produsele vegetale trebuie pstrate n pungi de hrtie dubl, pergaminate,
n cutii de lemn sau de carton n conformitate cu cerinele documentaiei
tehnice de normare. Marcarea produsului vegetal nseamn inscripiile efectuate pe
ambalaj.
Se arat denumirea asociaiei ce a efectuat recoltarea produsului
vegetal, denumirea produsului vegetal, greutatea neto i mpreun cu
ambalajul, luna i anul recoltrii, numrul partidei, inscripiile DTN la
produsul vegetal corespunztor.
n fiecare ambalaj se introduce foaia de ambalare cu inscripiile: denumirea
asociaiei care a efectuat colectarea produsului vegetal, denumirea produsului
vegetal, numrul partidei, numele sau numrul rspunztorului de ambalare.
Conservarea produselor vegetale.

Dup ambalare, n cazul cnd nu pot fi expediate imediat, produsele vegetale
trebuiesc depozitate n camere corespunztoare, deoarece numai astfel se poate
asigura o bun pstrare a lor. De obicei ns, indiferent de msurile luate, dup un
timp ndelungat, activitatea lor este mult diminuat pn dispare complet. Din
aceast cauz este bine ca produsele vegetale s fie prelucrate ct mai repede dup
obinerea lor sau stocul din depozite s fie rennoit anual mai ales dac la sondajele
fcute s-a constatat o cantitate din ce n ce mai mic de principii active.
ncperile n care sunt depozitate produsele ambalate trebuie s fie extrem de
curate, bine aerisite, uscate, cu luminozitate corespunztoare i s nu permit
diferiilor ageni duntori s ptrund n interior. Organele subterane, scoarele,
fructele i seminele se pstreaz mai bine n ncperi luminoase, fiind astfel
mai puin expuse agenilor duntori (roztoare, insecte, etc.).
Produsele toxice sunt depozitate n ncperi separate. La fel se procedeaz i cu
cele aromatice.
n ncperile depozitului cu produse vegetale, nu este permis s se
depoziteze petrol, benzin, naftalin sau orice substane cu miros puternic,
din cauz c ar putea s impurifice mirosul produselor vegetale. n depozite,
aezarea sacilor sau a baloturilor trebuie fcut pe postamente speciale
confecionate din grinzi de lemn uscate. Sacii, baloturile etc. s nu fie aezate n
numr prea mare unul peste altul, pentru a evit degradarea produselor prin
frmiare.
Produsele n depozit se pstreaz n cantiti mari ntregi nefrmiate,
folosindu-se n general ambalajul n care au fost primite sau se rempacheteaz n
vederea expedierii.
Albstrele
Den latin: Centaurus cyanus
Familia: Asteraceae
Descriere. Plant erbacee cu rdcin fusiform. Tulpina erect, muchiat cu

frunze alterne, liniare, adnc crestate. Florile de pe disc sunt violacee, cu corola
regulat tubuloas, iar cele marginale albastre.
Rspndire. Crete prin locuri uscate, pietroase, pe marginea drumurilor i mai ales
pe lng lanurile de gru i secar.
Organul utilizat, recoltare. Florile
ligulate, de culoare albastr se adun numai pe timp uscat, dup ce roua s-a ridicat
i n momentul cnd ele sunt complet deschise. Eliminarea florilor centrale, culese
eventual din greeal, se face nainte de uscare, deoarece din produsul uscat ele se
nltur foarte greu. n cazul uscrii cu ajutorul cldurii artificiale, temperatura nu
trebuie s depeasc 350C.
C o m p o z i i e c h i m i c , ntrebuinri. n florile marginale se conin
antociane, cumarine, heterozida centaurina, tanin, mucilagii, sruri de K, Mg etc.
Sub form de infuzie se administreaz n tratamentul bolilor renale, iar extern sub
form de cataplasme i splturi n diferite boli de ochi. ntr n compoziia
speciilor medicinale diuretice. Substanele amare mbuntesc digestia.

Agenda

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Agenda

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA LIBER INTERNAIONAL DIN MOLDOVA

FACULTATEA BIOMEDICIN I ECOLOGIE

LECTOR UNIVERSITAR PURICE N.

n corelaie cu farmacistul diriginte

Familiarizarea cu instituia partenerii de practic

M-am prezentat la locul efecturii stagiului practic.

Am fcut cunostin cu farmacistul diriginte care ne-a ndrumat referitor la

Am fost informai referitor la activitatea instituiei i procesului de desfurare a

Am fost informai i despre stuctura organizaional a ntreprinderii.

Scopul organizrii de farmacii specializate n forme medicamentoase industriale

-Reducerea numrului de cadre farmaceutice

-scderea necesitilor n ncperi de producie

-decade necesitatea unei cantiti mari de aparataj i utilaje costisitoare

-se marete viteza de circulaie a mrfurilor

-se micoreaz cheltuielile depstrare a medicamentelor

Toate acestea duc la mrirea eficienei economice i rentabilitii farmaceutice.

CARBOLEMED SRL 22.03.2016 sapt.1

Adaptarea cu institutia gazd i personalul

n conformitate cu Legea Republici Moldova cu privire la activitatea farmaceutic

Am facut cunotin cu toate ncperile i care sunt menirea lor.

Am vazut care este aparatura necesar pentru producerea formei medicamentoase

-depozit pentru materia prim

-depozit pentru materiale ambalaj

-depozit produse finite

-depozit pentru pstrarea inventarului destinat igienizrii

-carantin produse finite

n corelaie cu farmacistul diriginte

Prepararea formelor medicamentoase industriale

SUBSTANE I FORME (PREPARATE MEDICAMENTOASE)

b. animal: hormoni (insulina porcin, bovin); enzime (tripsina, amilaza)

c. mineral: caolinul, bentonita

d. semisintetice: unele antibiotice (penicilina G)

e. sintetice: chimioterapicele, sulfamidele antibacteriene, etc.

Drogul este materia prim brut folosit pentru prepararea medicamentelor.

Principiile active: substane medicamentoase chimic pure, cu efect

1. Alcaloizi compui organici cu azot, baze cuaternare de amoniu, au reacie

2. Glicozide au molecula format din 2 componente o parte neglucidic cu

4. Materii tanante au structur chimic de derivai polifenolici condensai. Au

5. Uleiurile volatile (eterice) sunt compui liposolubili, volatili cu miros aromat.

6. Substanele mucilaginoase sunt compui cu structur polizaharidic, ce

Preparatele medicamentoase (forme medicamentoase) Sunt constituite din una sau

Compoziia preparatelor medicamentoase

1. substana sau substanele active principale responsabile de efectul terapeutic.

3. substanele cu rol corectiv folosite pentru ameliorarea proprietilor

4. excipientul o substan inert, cu rol de completare a cantitilor i de

. 5. Substane ajuttoare tehnice: conservani, emulgatori, antiagregani,

Clasificarea preparatelor medicamentoase

a) dup starea de agregare: - solide - semisolide i moi - lichide - gazoase

Pentru a preveni unele erori, medicamentele preparate n farmacii se

c) dup modul de prescriere i preparare

magistrale se prepar n farmacie dup prescripia medicului, avnd o

oficinale - se prepar n farmacie dup modul de preparare prevzut de

d) dup intensitatea aciunii

toxice i stupefiante (stupefiantele sunt medicamente care pot determina

anodine (obinuite) au efecte de intensitate mic, se pstreaz n farmacii n

e) dup modul de calculare a dozelor prescrise

forme divizate se elibereaz n doze pariale (ex. comprimate, fiole,

forme care se elibereaz nedivizat, dar se mpart n doze pariale la administrare

1.Denumirea chimic indic structura chimic a produsului. De multe ori este

Denumirea comun internaional (DCI) recomandat de OMS, deriv uneori

Denumirea oficinal este prevzut de Farmacopee n limba latin. Se folosete

3.Denumirea comercial este nregistrat i patentat, stabilit de compania

Majoritatea medicamentelor se elibereaz pe baz de reet. Normele tehnice