Universitatea de Medicin i Farmacie

Nicolae Testemieanu

Catedra Igien general

Referat
Boala Alzheimer- o problema
global

Elaborat: Studenta grupei M1526,

Blania Maricica

Profesor: confereniar universitar,

Ciobanu Elena
Nota:
 Cuprins:
ISTORIC

INCIDEN I DEBUT

MANIFESTRI CLINICE

MODIFICRI MOFOLOGICE N CREIER

CAUZE I MECANISME DE PRODUCERE (ETIOLOGIE I

PATOGENEZ )
EVOLUIE I PROGNOSTIC

PREVENIRE I TRATAMENT

INFORMAII PENTRU PERSOANELE CE NGRIJESC

BOLNAVII CU ALZHEIMER

WEBOGRAFIE

GENERALITAI
Boala Alzheimer (Morbus Alzheimer) este o afeciune degenerativ
progresiv a creierului care apare mai ales la persoane de vrst naintat,
producnd o deteriorare din ce n ce mai accentuat a funciilor de
cunoatere ale creierului, cu pierderea capacitilor intelectuale ale
individului i a valorii sociale a personalitii sale, asociat cu tulburri de
comportament, ceea ce realizeaz starea cunoscut sub numele de demen
(din latin: demens).
Boala Alzheimer afecteaza zone ale creierului ce controleaza memoria,
inteligenta, capacitatea de judecata, limbajul si comportamentul. Aceasta
boala reprezinta forma cea mai comuna de declin mental sau dementa la
persoanele in varsta.Este o afectiune mai grava decat pierderea moderata a
memoriei ce apare la persoanele in varsta. Aceasta boala se asociaza si cu
tulburari de comportament, de personalitate, pierderea abilitatii de a gandi
corect si abilitatii de a efectua activitatile zilnice.

ISTORIC
Boala i modificrile organice din creier care o nsoesc au fost descrise
pentru prima dat de psihiatrul i neuropatologul german, Alois Alzheimer.
Denumirea de "boal Alzheimer" a fost utilizat pentru prima dat de
psihiatrul german Emil Kraepelin n manualul su de psihiatrie ("Lehrbuch
der Psychiatrie", 1911). Aceast boal reprezint forma cea mai comun de
declin mintal la persoanele n vrst i a devenit tot mai frecvent o dat cu
creterea longevitii.
La 25 noiembrie 1901, psihiatrul german Alois Alzheimer examineaz
pentru prima dat o pacient, Auguste D., n vrst de 51 de ani, internat
n "Spitalul pentru Bolnavi psihici i Epileptici" din Frankfurt pentru
tulburri cognitive progresive, halucinaii, idei delirante i degradare a
personalitii sociale. Alzheimer noteaz la nceput un diagnostic vag:
"Boal a uitrii" (Krankheit des Vergessens). Evoluia bolii este urmrit
timp de cinci ani i, dup moartea pacientei n urma unei infecii, creierul
obinut n urma autopsiei este examinat cu amnunime de Alzheimer,
descoperind modificri caracteristice necunoscute pn atunci. Cazul este
prezentat pe 3 noiembrie 1906 la a 37-a Conferin a Psihiatrilor Germani
din Sud-Vest inut la Tbingen i publicat n revista de specialitate
"Allgemeine Zeitschrift fr Psychiatrie und Psychisch-Gerichtliche
Medizin

INCIDENM I DEBUT
Boala Alzheimer este cea mai frecvent form de demen la persoanele
 n vrst i reprezint jumtate din totalitatea cazurilor de demen.
In lume exista 24,3 milioane de persoane cu dementa, iar anual se
diagnosticheaza 4,6 milioane de cazuri noi, un caz la fiecare 7 secunde. In
2020 se estimeaza o crestere a numarului de persoane cu dementa la 42,3
milioane, iar in 2040 la 81,1 milioane .
Pentru rile europene se estimeaz:
-la vrsta de 65 ani frecvena bolii Alzheimer este cca.2-3%
-la vrsta de 70 de ani 3%,
-la 75 de ani 6%,
-iar peste 85 de ani 25-40%.

ntr-un studiu recent denumit "PAQUID" efectuat n Frana, s-a constatat

c 17,8% din persoanele trecute de 75 de ani sunt atinse de boala Alzheimer
sau de o form nrudit de demen.
In lume exista 24,3 milioane de persoane cu dementa, iar anual se
diagnosticheaza 4,6 milioane de cazuri noi, un caz la fiecare 7 secunde. In
2020 se estimeaza o crestere a numarului de persoane cu dementa la 42,3
milioane, iar in 2040 la 81,1 milioane.

Potrivit statisticilor n:
-Romnia, exista aproximativ 200.000 cazuri, din care diagnosticate si
tratate sunt 10%-15%, comparativ cu 50-60% in alte tari.
-Frana,cca 850.00 de mii de bolnavi,iar n fiecare an sunt
diagnosticai nc cite 250.000 de personae
-Italia,din cauza ca este cel mai longeviv popor,aceasta are cca
800.000 de persoane bolnave
-SUA, aproximativ 5 milioane de persoane cu vrste de peste 65 de ani
sunt diagnosticate cu Alzheimer, alturi de alte 200.000 cu vrste sub 65 de
ani. Estimrile arat c numrul va crete cu 10 milioane n urmtorii 35 de
ani.

n cazul unui debut precoce, nainte de vrsta de 65 de ani - ca n cazul

princeps al lui Alzheimer - se folosete termenul de "demen presenil", cazurile
aprute tardiv, la persoane n vrst de peste 70 de ani, corespund noiunii mai
vechi de "demen senil".

MANIFESTRI CLINICE
Pierderea memoriei este de cele mai multe ori prima manifestare a bolii
Alzheimer. Multe persoane in varsta se ingrijoreaza atunci cand apar
pierderile de memorie. Anumite episoade de pierdere a memoriei pe termen
scurt la persoanele in varsta de 60-70 de ani este un lucru obisnuit, dar
 numai unii dintre acestia cu pierderi usoare de memorie vor dezvolta boala
Alzheimer.

SIMPTOME:
- pierderi de memorie, ca uitarea informatiilor memorate recent, nume sau
numere de telefon
- dificultati in indeplinirea indatoririlor, ca prepararea unei mese
- tulburari de limbaj, uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor
neobisnuite
- dezorientare temporo-spatiala, uitarea adresei
- tulburari de judecata, ca imbracarea cu haine nepotrivite pentru vremea
respectiva
- probleme cu gandirea abstracta, ca imposibilitatea de interpretare a
numerelor
- punerea anumitor obiecte in locuri neobisnuite, de exemplu fierul de
calcat in frigider sau ceasul in bolul de zahar
- tulburari ale dispozitiei, ca modificari rapide a le starii de spirit de la calm
la plans si apoi la furie aparent fara motiv
- modificari ale personalitatii, de la confuzie, suspiciune, teama la
dependenta de un membru al familiei
- lipsa initiativei manifestata prin somnolenta continua, vizionarea la
televizor toata ziua si refuzarea efectuarii activitatilor zilnice obisnuite.

SIMPTOME ce pot fi prezente, dar nu sunt intotdeauna

prezente:

- sustinerea cu fermitate a unor credinte false, cum ca cineva fura de la o persoana

(deziluzii)

- senzatii ca aude sau vede lucruri care nu sunt reale (halucinatii)

- lipsa de interes pentru activitatile inconjuratoare sau separarea de prieteni si
familie

- activitati repetate fara un scop anume, ca inchisul sau deschisul unei posete,
impachetatul si despachetatul hainelor, repetarea unor intrebari

- imposibilitatea de a controla anumite impulsuri, ce pot duce la actiuni

nepotrivite
MODIFICRI MORFOLOGICE IN CREIER
La examenul macroscopic (cu ochiul liber) creierul arat o reducere accentuat
a volumului, datorit atrofiei scoarei cerebrale (Atrofie cortical) cu micorarea
circumvoluiilor cerebrale (pliurile creierului), predominant n regiunile frontal,
parietal i temporal, lrgirii anurilor dintre circumvoluiuni, a cisternelor
cerebrale i a ventriculilor cerebrali (hidrocefalie extern i intern).
Aceste modificri determin progresiv moartea unui numr din ce n ce mai
mare de neuroni, n special n structurile importante pentru activitile cognitive:
scoara frontal, hipocampul, nucleul bazal al lui Meynert .a., astfel nct creierul
nu i mai poate ndeplini normal funciile.

CAUZE I MECANISME DE PRODUCERE

Nu se cunoate cu siguran cauza care provoac boala Alzheimer, dar este

posibil s existe mai multe cauze care concur la apariia bolii.

Vrsta naintat este factorul de risc cel mai important, dar nu exist
nicio dovad c boala Alzheimer ar fi cauzat de procesul biologic de
mbtrnire.
Factori nocivi pentru aparatul cardio-vascular: diabetul, hipertensiunea
arterial, nivel crescut de colesterol, fumatul (presupunerea c nicotina
ar fi protectiv mpotriva bolii Alzheimer s-a dovedit nefondat)
[Nicotina este una din cauzele aparitiei bolii].
 Nivel crescut de homocistein n snge, asociat cu un nivel sczut de
vitamin B12 i acid folic.
Expunerea la metale uoare (de ex. deodorani cu aluminiu),
presupunere care nu este unanim acceptat. Aluminiul, cu efecte
neurotoxice, se gsete adesea n cantiti mari n creierele bolnavilor
decedai cu demen Alzheimer, dar nu se poate dovedi o relaie cauzal.

Traumatisme cranio-cerebrale repetate grave.

Unele bacterii (Chlamidii) i unele virusuri (slow-virus) ar favoriza
formarea de plci senile.

Boala Alzheimer este n legtur cu cromozomii 1, 14 i 21 (trisomia 21

reprezint cauza sindromului Down, cunoscut i ca idioie mongoloid),
dar este posibil s existe i alte legturi cromozomiale. Genotipul ApoE
ipsilon 4, legat de cromozomul 19, protein care particip la transportul
colesterolului i intervine n procesele de reparaie neuronal, este
considerat factor predispozant pentru cazurile sporadice de boal
Alzheimer

Exist cazuri ereditare rare cauzate de prezena unei gene dominante n

unele familii. Se apreciaz c persoanele avnd o rud de gradul I care
sufer de boala Alzheimer se afl n risc teoretic absolut de 26% pn la
45%. Mutaii ale presenilinei 1 (PS1) pe cromozomul 14 i ale
presenilinei 2 (PS2) pe cromozomul 1 duc la o form foarte agresiv n
cazurile familiale de boal. Presenilinele au fost identificate ca pri
componente eseniale n procesul proteolitic prin care se produce beta-
amiloid prin fragmentarea de APP (Amiloid Precursor Protein), legat
de cromozomul 21.

Evoluie i prognostic
Boala Alzheimer progreseaz n timp, dar rapiditatea agravrii depinde
de la o persoan la alta. Unele persoane pot avea manifestri minime pn
n fazele tardive ale bolii, alte persoane pierd capacitatea de a efectua
activiti zilnice deja ntr-o faz precoce a bolii. Nu exist pn n prezent
posibilitatea unei vindecri. O persoan afectat de boala Alzheimer triete
n medie 8 - 10 ani de la apariia primelor simptome, dac nu intervin alte
cauze intercurente de moarte.
 Simptomele sunt impartite de obicei ca cele care apar in faza initiala, de mijloc
sau tardiva.

Faza initiala

De obicei in faza initiala pesoana cu Alzheimer:

- devine confuza asupra orientarii si se pierde cu usurinta
- pierde abilitatea de a initia anumite activitati
- are reactii intarziate si capacitate de memorare incetinita
- vorbeste mai rar decat in trecut
- are dificultati in manevrarea banilor si platirea facturilor
- are tulburari de judecata si ia decizii gresite
- poate avea tulburari de dispozitie si devine deprimat, iritabil sau nelinistit.
Aceste simptome sunt mai evidente de cele mai multe ori atunci cand persoana
respectiva se afla intr-un loc sau o situatie noua, nefamiliara.

Faza intermediara

In faza intermediara a bolii Alzheimer bolnavul manifesta:

- probleme in recunoasterea familiei si prietenilor
- neliniste in special dupa-amiaza si seara
- probleme de citire, scriere si interpretarea numerelor
- probleme de gandire si de logica
- greutati in a se imbraca singur
- tulburari de dispozitie, se supara cu usurinta si devine ostil si nedispus la
cooperare
- credinte false (deziluzii), suspiciuni (paranoia) si agitatie
- necesita ingrijire permanenta
- pierde orientarea temporala

Faza tardiva
In faza tardiva, avansata a bolii Alzheimer, pacientii:
- nu-si mai amintesc cum sa se spele, sa se imbrace, sa mearga la baie sau
 sa manance fara ajutor. Aceste persoane pot fi nevoite sa stea in pat sau in
scaunul cu rotile din cauza ca uita sa mearga
- pierd abilitatea de a mesteca sau inghitii
- au probleme cu mentinerea echilibrului sau cu mersul si din aceasta cauza
cad frecvent
- devin extrem de confuze seara si au insomnii
- nu pot comunica prin cuvinte
- pierd controlul vezicii urinare sau controlul intestinal (incontinenta).
In timpul perioadei tardive a bolii Alzheimer, bolnavii devin mai
predispusi la alte afectiuni. In anumite cazuri pot aparea crize. Moartea
apare ca o complicatie

PREVENIRE I TRATAMENT
Pn n prezent nu se cunosc mijloace sigure de prevenire a demenei
de tip Alzheimer. Se studiaz posibilitatea ca anumite msuri s reduc
riscul de apariie a bolii sau s ntrzie dezvoltarea ei
Se recomand suficient micare, alimentaie raional cu o cantitate
ridicat de legume i fructe bogate n vitamin C n combinaie cu
administrarea unor doze ridicate de vitamin E (cu efect antioxidant),
grsimi cu procentaj ridicat de acizi grai nesaturai, renunare la fumat etc.

Exista putine dovezi asupra faptului ca mentinerea unei activitati

intelectuale continue ar diminua riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer.
Anumite activitati ca cititul cu regularitate al ziarului, cartilor, revistelor,
jucatul de carti sau alte jocuri, rezolvarea rebusurilor, vizitele la muzeu sau
chiar privitul activ la televizor sau ascultatul la radio pot ajuta la evitarea
dezvoltarii simptomelor bolii Alzheimer. Desi aceasta teorie de "foloseste
sau pierzi" nu este dovedit ca ar fi eficienta, dar nu exista dovezi ca aceste
activitati de folosire a intelectului ar fi daunatoare.

Nu exista in mometul de fata tratament chirurgical pentru boala Alzheimer.

Tratamentul cu anumite plante, de genul ginkgo-biloba sunt considerate
experimetale.
Exercitiile fizice usoare de genul, mersul pe jos sau innotatul pot de asemenea
diminua simptomele de depresie cauzate de boala Alzheimer.
Alte terapii de genul terapiei cu lumina, aromoterapia si exercitii fizice, pot
ajuta la diminuarea tulburarilor comportamentale de genul agitatiei, dar trebuiesc
efectuate numai sub supraveghere.
INFORMAII PENTRU PERSOANELE CE
NGRIJESC BOLNAVII CU ALZHEIMER
Majoritatea pacientilor cu Alzheimer sunt ingrijiti la domiciliu de membrii
familiei sau de prieteni. Ingrijirea unei persoane cu Alzheimer poate fi un lucru
epuizant atat din punct de vedere fizic cat si emotional.
In cazul ingrijirii unui bolnav cu Alzheimer, scopul este de a mentine sanatatea
si siguranta pacientului. Un mediu sigur, alimentatie corespunzatoare, somn
regulat, igiena corespunzatoare si rezolvarea promta a altor afectiuni medicale
sunt importante pentru binele general al pacientului.
Realizarea unui mediu inconjurator sigur, prin ordonarea camerelor, utilizarea
de incuietori la usi si la dulapuri.
Mentinerea unei nutritii corespunzatoare se realizeaza prin transformarea mesei
intr-o experienta pozitiva. Poate fi necesar sa se serveasca alimente ce pot fi
mancate cu mana, ce pot fi mai usor manevrate de persoana cu Alzheimer. Se
indica acompanierea pe tot parcursul mesei si limitarea posibilitatilor alimentare
pentru a scadea confuzia.
Tulburarile de somn se rezolva prin descurajarea somnului in timpul zilei si
administrarea unui pahar de lapte cald inainte de culcare.

Incontinenta vezicala cat si cea fecala se rezolva prin incurajarea mersului la

toaleta de mai multe ori in timpul zilei si restrictia lichidelor inainte de culcare.

Rezolvarea problemelor comportamentale si de pierdere a abilitatilor mentale

reprezinta cea mai mare provocare pentru persoanele ce ingrijesc un bolnav cu
Alzheimer. Strategiile pentru abordarea acestor probleme nu duc la eliminarea lor,
dar le fac mai usor de acceptat.
Persoana bolnava trebuie lasata sa ia decizii atata timp cat inca mai poate face
acest lucru. Persoana trebuie ajutata sa se descurce mai usor in mediul
inconjurator. Se pun etichete pe obiectele inconjuratoere si se inconjoara pacientul
cu obiecte familiare de genul fotografiilor.

WEBOGRAFIE:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_Alzheimer
http://www.sfatulmedicului.ro/alzheimer
http://www.camine-batrani.ro/articole/35-noutati/67-boala-alzheimer-in-romania-
si-in-lume-statistici-si-perspective.html
http://www.francealzheimer.org/comprendre-maladie/chiffres/692
http://www.censis.it/7?shadow_comunicato_stampa=121049
https://www.tratament-naturist.com/ce-este-boala-alzheimer/