Kinetoterapia in arterita obliteranta

Arterele sunt vase sanguine care conduc sangele de la inima la

organe si tesuturi. Acestea sunt tuburi flexibile, cu pereti grosi, iar
diametrul acestora se micsoreaza pe masura ce se indeparteaza de inima
si se subdivid - ansamblu ce constituie arborele arterial.
Printre arterele principale, aorta (pornita din ventriculul stang) si
ramurile sale de divizare, distribuie sangele oxigenat, rosu, spre
ansamblul tesuturilor, cu exceptia plamanilor; arterele pulmonare
vehiculeaza sangele albastru, bogat in dioxid de carbon, de la ventriculul
drept spre plamani, unde el este oxigenat.
O artera poate constitui obiectul leziunilor traumatice (orice plaga
arteriala necesita o comprimare imediata in amonte, apoi o reparatie in
mediu spitalicesc pentru a evita o hemoragie abundenta), degenerative
si/sau inflamatorii (aterom, ateroscleroza, arterita etc.).
Cauze
Cea mai frecventa cauza a bolii arteriale periferice este aparitia
unei placi in interiorul vasului sangvin. Aceasta placa este formata din
excesul de colesterol, calciu si alte substante din torentul sangvin, care, in
timp, se depun de-a lungul peretilor interiori ai tuturor arterelor, inclusiv
ale celor care alimenteaza membrele inferioare. Cresterea depozitelor de
la nivelul placii duce la ingustarea spatiului prin care trec oxigenul si
nutrientii din sange. Astfel, apare un flux de sange nesatisfacator spre
muschi si celelalte tesuturi din zona inferioara a corpului.
Acest proces de formare a placii - numit ateroscleroza sau
"calcificare arteriala"- se produce, de obicei, in tot organismul, inclusiv in
arterele membrelor inferioare, arterele coronare (ateroscleroza
coronariana) si in arterele carotide.
Ateroscleroza se dezvolta treptat de-a lungul intregii vieti. Nivelul
crescut de colesterol, tensiunea arteriala marita si fumatul contribuie la

1
aparitia aterosclerozei si a bolii arteriale periferice.
Foarte rar, boala arteriala periferica poate sa apara fara legatura cu
ateroscleroza, fiind cauzata de inflamatia vaselor sangvine (vasculita) si
de traumatisme vechi care au lezat vasele sangvine.Tratamentul arteritelor
urmareste suprimarea durerii, oprirea agravarii bolii, dezvoltarea unei
circulatii vasculare care sa inlocuiasca vasul inflamat, prevenirea si
tratarea gangrenei.
Simptomul cel mai comun si cel mai precoce al bolii arteriale
periferice este claudicatia intermitenta, o senzatie de tensiune sau durere
apasatoare la nivelul gambei, partea inferioara a coapsei sau fesa in
timpul unei activitati, ca si mersul. Durerea este, de obicei, declansata
dupa aceeasi cantitate de efort si se calmeaza in repaus.
Totusi, exista persoane asimptomatice. Cercetari recente arata ca
doar una din trei persoane cu boala arteriala periferica prezinta claudicatie
intermitenta. Unii pacienti nu au durere la nivelul membrului inferior
deoarece nu merg suficient de mult pentru a aparea claudicatia. Alte studii
indica faptul ca femeile cu boala arteriala periferica sunt mai putin
susceptibile de a dezvolta claudicatie intermitenta decat barbatii.

Alte simptome ale bolii arteriale periferice cu localizare la membrele

inferioare pot fi:
scaderea fortei musculare, a functionalitatii si a echilibrului
senzatie de raceala si amorteala (parestezie) la nivelul piciorului si a
degetelor
leziuni (rani) greu de tratat
dureri ale membrelor in repaus, care indica faptul ca boala arteriala
periferica se agraveaza

2
Semnele fizice ale bolii arteriale periferice avansate pot aparea sub
forma:
degetele si picioarele devin palide in timpul activitatilor sau cand sunt
ridicate
pierderea parului de pe picioare si degete
o culoare rosie a picioarelor cind sunt atirnate
pete albastre sau rosii la nivelul membrelor inferioare, picioarelor sau
degetelor cauzate de reducerea fluxului sangvin spre tesuturi
ulcere la nivelul piciorului sau degetelor
gangrena infectata (tesut mort), cu aspectul de piele neagra pe membre
sau picioare.
Factori de risc
fumatul
nivelul crescut al colesterolului
tensiunea arteriala marita
diabetul
istoricul familial de ateroscleroza sau boala arteriala coronariana
nivelul crescut de homocisteina.
Observaii
Cand boala este in plina evolutie se recomanda respectarea
repausului la pat, cu indepartarea factorilor care favorizeaza boala:
frigul umed, tutunul, infectiile locale.
Igiena picioarelor arteriticului trebuie sa fie exemplara:
baie zilnica, pudrarea cu talc a spatiilor dintre degete, incaltaminte calda
si comoda.

3
 In caz de diabet, care trebuie intotdeauna suspectat la un arteritic,
se recomanda tratament cu insulina, iar in cazul infectiilor, se recomanda
un tratament cu antibiotice.
Medicamentele folosite in arterite sunt foarte variate si urmaresc
combaterea durerii si dilatarea vaselor. Mijloacele fizio-terapice se
folosesc la inceputul bolii sub forma de bai de lumina, hidroterapie,
gimnastica medicala.

Program de recuperare prin mijloace kinetoterapeutice a Arteritei

Obliterante
Anamnez
Numele: L. P.
Data nasterii: 12.08.1977
Diagnostic: Arterita Obliteranta a membrelor inferioare
Istoricul bolii
- pacientul s-a prezentat la medic pentru prima data pe 25.10.2004
- prezinta o senzatie de oboseala anormala a membrelor inferioare ce
face mersul dificil; la mers apare o senzatie ciudata de crampe
musculare(claudicatie intermitenta); spune ca are o senzatie de furnicaturi
in picior dupa cateva minute de stat cu gambele incrucisate; din cauza ca
durerile s-au intensificat are insomnii severe,
- este fumator si consumator alcool
- a declarat ca nu a mai avut probleme de acest fel
- are o inaltime de 1.85m si o greutate de 90 de kg
- lucreaza ca web designer
Examinare vizuala:
- prezinta unghii ingrosate,ulceratii periungheale care nu dau semne
de vindecare,
- prezinta culoare schimbata la nivelul pielii membrului lezat,

4
- atrofie musculara
- pielea este uscata si cornoasa, de culoare alba
- pielea este rece ,fara puls

Obiective generale de tratament:

combaterea starilor psihice nefavorabile procesului de recuperare
deschiderea circulatiei colaterale
imbunatatirea economiei actului motor
scaderea rezistentei periferice
cresterea cu 30% a debitului circulator in gamba ischemiata
cresterea coeficientului de utilizare a O2 in musculatura antrenata
cresterea capacitatii de efort a organismului
scaderea vascozitatii sangelui

Tratament:
exercititii de gimnastica medicala si de pozitie pentru membrele
inferioare
Exercitii la aparate
- Exercitii izometrice, FNP-uri ce implica izometrie
- plimbari in aer liber combinate cu exerciti de respiratie
- diferite tipuri de exercitii de mers, efortul fiind aerob

Descrierea programului de tratament:

Exercitii de gimnastica de tip BURGER:
- culcat in pat, cu picioarele mai sus decat capul si sprijinite pe tablia
patului sau pe un scaun asezat pe pat, se mentine cam 2-3 minute aceasta
pozitie pana se produce paloarea pielii(piciorul se albeste)

5
- pacientul in sezand la marginea patului, cu picioarele atarnate pentru
alte 2-3 minute, timp in care piciorul ar trebui sa-si schimbe culoarea se
inroseste, dupa care pacientul se va culca pe pat cu picioarele intinse;

Exercitii active si active cu rezistenta pentru membrele inferioare:

Din decubit dorsal:
a) mobilizari ale picioarelor:
- flexii dorsale si plantare 2 serii a cate 3-5 repetari
- circumductii 2 serii a cate 3-5 repetari
- inversii si eversii 2 serii a cate 3-5 repetari
- mobilizarile dureaza maxim 1.30 minute cu pauze intre ele 1 minut
b) mobilizari pentru MI:
- tripla flexie si extensie pentru fiecare picior, alternativ si simultan, cate
2 serii de 4 repetari pt fiecare picior, maxim 45 sec urmate de o pauza de
1 minut
Dupa o pauza de 5 minute se va incerca realizarea exercitiilor cu
ingreuiere (rezistenta opusa din partea terapeutului sau lucru la aparate)
Pozitia stand:
- ridicari alternative ale genunchilor la piept 2 serii a cate 10
repetari in 60 sec pauza 1,3 minute intre serii
- genoflexiuni la spalier 2 serii 10 repetari in 60 sec cu pauza intre
serii de 1,3 minute
- exercitii de respiratie cu miscari ample de brate 3 minute

Exercitii de mers:
- mers usor cu respiratii profunde pana la aparitia claudicatiei
intermitente sau a unei senzatii de jena la nivelul membrului lezat
- plimbari in aer liber mers cu pas accentuat cu opriri si realizarea
catorva exercitii de respiratie abdominala si toracala

6
- alergare usoara de tip dute-vino pe o distanta de 10 metri,cu oprire
la prima senzatie de jena ce poate apareaq la membrul lezat.
- Se vor face pauze repetate cu timp nestabilit, pacientul va reincepe
alergarea sau mersul numai dupa ce este odihnit si senzatia a disparut

Exercitii la aparate:
- la bicicleta ergometrica 10 minute in 2 serii de cate 5 minute,cu
pedalare usoara cupauza intre serii si alta pauza de 2 minute dupa
terminarea lor
- la stepper 5 minute cu pauza in caz ca apare senzatia de durere sau
jena
- la banda rulanta 5 minute cu rezistenta mica cu aceleasi observatii
ca la exercitiile precedente

Exercitiile cu izometrie constau in repetarea exercitiilor active pe

care le-am prezentat la inceputul tratamentului dar cu imprimarea
izometriei spre sfarsitul miscarii. Putem folosi si diagonalele KABAT,
Izometria alternanta, Relaxare opunere, etc cu conditia ca exercitiile sa fie
bine dozate in functie de capacitatea pacientului, izometria sa fie
mentinuta aproximativ 6 secunde minim. Exercitiile nu trebuie sa
depaseasca 15 minute.Se vor face pauze repetate la cea mai mica senzatie
de jena sau durere.