Masurari Neelectrice - Curs 2007 PDF

IOANA OPRI
MSURAREA
MRIMILOR
NEELECTRICE
curs 2007
Editura PROXIMA
ISBN: 978-973-7636-46-1
No\iuni de baz` privind m`surarea m`rimilor 1
1. NO|IUNI DE BAZ~ PRIVIND M~SURAREA

M~RIMILOR
1.1. Generalit`\i
Descrierea din punct de vedere cantitativ a fenomenelor, a caracteristicilor

]i propriet`\ilor corpurilor din lumea [nconjur`toare se face cu ajutorul unor
m`rimi. Pentru cunoa]terea valorilor acestor m`rimi se apeleaz` la m`sur`tori.
Domeniul care se ocup` de m`surarea m`rimilor se nume]te metrologie.
Opera\ia de m`surare const` [n compararea cantitativ` a m`rimii de
m`surat (necunoscut`) cu o m`rime cunoscut`, de aceea]i natur`.
Cantitatea supus` opera\iei de m`surare se nume]te m`surand, iar
rezultatul m`sur`rii se nume]te valoare m`surat`.
Ansamblul opera\iilor efectuate pentru realizarea unei m`sur`tori
reprezint` metoda de m`surare.
Instrumentul care realizeaz` m`sur`toarea (conversia m`surandului [ntr-o
valoare m`surat`, perceptibil` operatorului) se nume]te aparat de m`sur`.
Ansamblul aparatelor de m`sur`, a componentelor de prelucrare, indicare,
stocare ]i transmisie a m`rimilor c`tre alte sisteme formeaz` sistemul de m`sur`.
1.2. Metode de m`surare
Clasificarea metodelor de m`surare dup` modalitatea de comparare a

m`surandului cu etalonul:
1. Metoda compara\iei simple: m`surandul se compar` direct cu etalonul, prin

intermediul unui dispozitiv de comparare
Exemplu: m`surarea greut`\ii cu ajutorul balan\ei (figura 1.1).

Masa necunoscut` se compar` direct cu etalonul, prin intermediul balan\ei
Masa Etalon
necunoscut`
Fig.1.1 Metoda compara\iei simple - exemplu

2 M`surarea m`rimilor neelectrice
2. Metoda compara\iei prin permutare (Gauss): compararea se face prin dou`

m`sur`tori succesive, la care m`surandul ]i etalonul se permut` [ntre ele
Se fac dou` m`sur`tori succesive. La a doua m`sur`toare, cele dou` greut`\i []i
schimb` locurile [ntre ele
Masa Masa
nec. Etalon Etalon nec.
Fig.1.2 Metoda compara\iei prin permutare - exemplu
3. Metoda compara\iei prin substitu\ie (Borda): compararea se face [n dou` etape,

prin introducerea unei m`rimi suplimentare cunoscute (denumit` tar`). M`rimea
suplimentar` se compar` pe r@nd cu m`surandul ]i cu etalonul
Se fac dou` m`sur`tori succesive: se compar` masa necunoscut` cu tara,
apoi etalonul cu tara.
Masa
nec. Tar` Etalon Tar`
Fig.1.3 Metoda compara\iei prin substitu\ie exemplu
4. Metoda diferen\ial`: se determin` diferen\a dintre m`surand ]i un etalon fix, prin

compararea direct` a celor dou` m`rimi
Exemplu: m`surarea rezisten\ei cu puntea Wheatstone neechilibrat` (figura 1.4)
R1 R2
R1 R2 Punte echilibrat`: = ; U AB = 0
R3 R x
V
A B
Punte neechilibrat`: R x = var iabil ; U AB 0
R3 Rx Se determin`: U AB
Fig.1.4 Metoda diferen\ial` exemplu

5. Metoda de zero (caz particular al metodei diferen\iale): se ajusteaz` un etalon

variabil p@n` c@nd diferen\a fa\` de m`surand este nul`
Exemplu: m`surarea rezisten\ei cu puntea Wheatstone echilibrat` (figura 1.5).
R1 R2
R1 R2 Punte echilibrat`: = ; I AB = 0
R3 R x
A
A B
Punte neechilibrat`: R x = var iabil ; I AB 0
R3 Rx
Se determin`: R3 astfel [nc@t I AB = 0
Fig.1.5 Metoda de zero exemplu
6. Metoda de adi\ionare: compararea se face cu mai multe etaloane (egale sau

diferite), a c`ror valoare se [nsumeaz` astfel [nc@t s` rezulte m`surandul
Etaloane cu valori
M`rime diferite sau egale
nec. Etaloane e 1 e1 e3 e4
x e1+e1+e4
x = e1 + e1 + e4
Fig.1.6 Metoda de adi\ionare - exemplu
7. Metoda de raport: compararea se face cu ajutorul unui dispozitiv de raport.
Exemplu: m`surarea greut`\ii cu ajutorul balan\ei cu bra\e inegale (figura 1.7)

l1 l2 l2
x= e = k e
l1
M`rime
necunoscut` Etalon unde:
x e l2
k= dispozitivul de raport
l1
Fig.1.7 Metoda de raport exemplu

Clasificarea metodelor de m`surare dup` m`rimea sesizat`:
1.Metode directe: se m`soar` direct m`rimea dorit`

Exemplu:m`surarea temperaturii cu termometrul de sticl` cu lichid
2.Metode indirecte: m`rimea m`surat` se ob\ine indirect, prin m`surarea altei

m`rimi (intermediare) de care aceasta depinde.
Exemplu:m`surarea temperaturii cu o rezisten\` metalic` sau cu termometrul de
radia\ie
Clasificarea metodelor de m`surare dup` leg`tura cu m`surandul:
1. Metode cu contact: aparatul de m`sur` intr` [n contact direct cu m`surandul

Exemplu:m`surarea temperaturii cu termometrul de sticl` cu lichid sau cu o
rezisten\` metalic`
2. Metode f`r` contact: aparatul nu intr` [n contact direct cu m`surandul.

Exemplu:m`surarea temperaturii cu termometrul de radia\ie
1.3. Lan\ul de m`surare
Lan\ul de m`surare cuprinde ansamblul componentelor sistemului de

m`sur`, prezentate [n ordinea [n care acestea sunt parcurse de semnalul de m`sur`.
Lan\ul de m`sur` se alege [n func\ie de complexitatea opera\iilor efectuate
]i de componentele utilizate pentru realizarea acestora (figura 1.8).
1.3.1. Senzorul
Senzorul reprezint` elementul care sesizeaz` o m`rime fizic`. Sesizarea

m`rimii se poate face:
continuu: pentru m`surarea continu` a m`rimii (figura 1.9 a)
punctual: pentru m`surarea punctual` a m`rimii; verificarea atingerii de limite
(figura 1.9 b)
discontinuu ([n trepte): prin utilizarea mai multor senzori punctuali se ob\in
valori discontinue ([n trepte) din intervalul de m`sur` (figura 1.9 c)
M`rimea de ie]ire a senzorului este un semnal analogic nestandardizat care
depinde de m`surand dup` o func\ie oarecare.
M`rime m`surat`
Senzor
Traductor (sau traductor inteligent)
Sistem de achizi\ie:
- multiplexor
- convertor analog/digital
- c odor
Sistem de transmisie:
- emi\`tor
- canal de transmisie
- receptor
Sistem de decodare:
- decodoor Inregistrator
- convertor digital/analog de date
- demultiplexor
Sistem de prelucrare a datelor
Dispozitiv de afi]are Alte sisteme
Fig.1.8 Lan\ul de m`sur` - variante
(a) continuu (b) punctual (c) discontinuu
Fig.1.9 Variante de sesizare a m`surandului

1.3.2. Traductorul
Traductorul converte]te semnalul preluat de la senzor [ntr-un alt semnal

analogic sau [ntr-un semnal digital. Rela\ia de leg`tur` dintre valoarea semnalului
de intrare ]i de ie]ire este dat` de func\ia de transfer a traductorului. Semnalul de
ie]ire are valori standardizate.
Exemple de semnale analogice standardizate: electrice ([n curent: 4
20 mA; [n tensiune: 05 V; 010 V; -10+10 V), pneumatice (20
100 kPa), mecanice, hidraulice etc.
Exemple de semnale digitale standardizate: sub form` de impulsuri
electrice ([n curent: 4 sau 20 mA; [n tensiune: 0 sau 10 V), numerice (binare).
In traductor se pot realiza c@teva opera\ii de condi\ionare ale semnalului
provenit de la senzor. In cazul semnalelor electrice, condi\ionarea poate consta [n:
- filtrare: eliminarea zgomotelor din cadrul unui semnal, astfel [nc@t s` se
p`streze numai semnalul util
- liniarizare: transformarea func\iei de transfer (rela\ia de leg`tur` [ntre semnalul
de intrare ]i de ie]ire) [ntr-o func\ie de tip liniar
- amplificare: m`re]te puterea semnalului, astfel [nc@t s` fie mai u]or de transmis
la distan\` ]i mai pu\in sensibil la parazi\i
- adaptarea impedan\ei: la o valoare care s` permit` transmisia semnalului la
distan\` cu pierderi minime de putere.
OBSERVA|IE:
Utilizarea termenilor de senzor ]i traductor nu este foarte strict`. Uneori,

prin traductor se poate [n\elege ansamblul format din senzor ]i traductor (adic`
sesizarea m`surandului ]i conversia acestuia [ntr-o alt` m`rime).
De obicei, atunci c@nd se face referire la:
modalitatea de func\ionare a aparatului: se utilizeaz` separat termenul de senzor
]i de traductor (pentru a eviden\ia componenta de sesizare a m`rimii)
modalitatea de conversie a semnalului: se utilizeaz` termenul de traductor pentru
ansamblul senzor + traductor (\in@nd seama c` func\ia de baz` a senzorului este tot
aceea de a transforma un semnal).
1.3.3. Traductorul inteligent
Traductorul inteligent converte]te semnalul preluat de la senzor [ntr-un

semnal digital ]i eventual [ntr-un semnal analogic.
Inteligen\a acestui tip de traductor const` [n posibilitatea de a face pe l@ng`
condi\ionarea semnalului ]i c@teva opera\ii suplimentare (care sunt [ndeplinite la
traductorul clasic de c`tre sistemul de prelucrare a datelor), ca de exemplu:
- autocalibrare: verificarea ]i ajustarea etalonului aparatului prin compararea cu
un etalon de precizie mai mare
- autocorec\ie: corectarea semnalului util, dac` acesta este deteriorat datorit`

modific`rii condi\iilor de lucru ale aparatului
- diagnoza senzorului: verificarea func\ion`rii senzorului ]i a traductorului
- comunicarea la distan\`: introducerea unui dispozitiv care s` permit`
transmiterea semnalului la distan\` (prin cablu, radio etc.).
1.3.4. Sistemul de achizi\ie
Sistemul de achizi\ie preia semnalele provenite de la mai multe traductoare

]i le preg`te]te pentru a putea fi transmise la distan\`. Principalele componente ale
sistemului de achizi\ie sunt:
Multiplexorul: permite utilizarea unei singure linii fizice pentru transmiterea

mai multor mesaje
- prin e]antionare [n timp (semnalele sunt [ntrerupte ]i trimise succesiv pe
acela]i canal) figura 1.10 - a
- prin e]antionare [n spa\iu (semnalele sunt continui [n timp, dar sunt
modulate ]i frecven\ele sunt distribuite [n mai multe canale) figura 1.10-b
f
Semnal 2
Semnal 2 Semnal 1 t Semnal 1
t
(a) [n timp (b) [n spa\iu
Fig.1.10 Variante de e]antionare
Convertorul analog / digital: converte]te semnalele analogice [n semnale

digitale, dac` este cazul (figura 1.11)
semnal A/D semnal

analogic digital
Fig.1.11 Convertor analog / digital
Codorul: modific` (codific`) semnalul pentru a-l proteja la erori datorate

transmisiei. Fiec`rui mesaj codificat i se asociaz` un identificator (o cheie de
codare), care este transmis odat` cu acesta (figura 1.12).
mesaj
cheie de CODOR mesaj codificat + cheie de codare
codare
Fig.1.12 Codor
1.3.5. Sistemul de transmisie
Transmi\`torul asigur` transmisia informa\iilor (multiplexate ]i codate) la

distan\`. Acesta cuprinde:
Emi\`torul - preia semnalul ]i asigur` propagarea la distan\`
Canalul de transmisie - prin cablu, fibre optice, unde radio etc.
Receptorul - asigur` captarea semnalului ]i extragerea informa\iilor utile.
1.3.6. Inregistratorul de date
{nregistratorul de date are rolul de a memora informa\ii pe un suport (de

obicei electronic sau magnetic) ]i de a asigura, la cerere, transferul acestora c`tre
sistemul de decodare.
1.3.7. Sistemul de decodare
Realizeaz` opera\ia invers` fa\` de sistemul de achizi\ie:
Decodorul: decodific` semnalul ]i recalculeaz` cheia de codare (figuura 1.13).

{n cazul [n care cheia recalculat` nu corespunde cu cheia transmis`, [nseamn` c`
a ap`rut o eroare la transmiterea semnalului. In func\ie de tipul decodorului,
eroarea de transmisie poate fi atenuat` sau corectat`
corectare
mesaj
mesaj codificat
+
cheie de codare mesaj
DECODOR cheie de codare
(recalculat`) dac` nu
sunt egale
Fig.1.13 Decodor
Convertorul digital/analog: converte]te semnalele digitale [n semnale

analogice (figura 1.14), dac` este cazul.
semnal semnal
D/A
digital analogic
Fig.1.14 Convetor digital / analogic
Demultiplexorul: permite separarea mesajele transmise.

1.3.8. Sistemul de prelucrare a datelor
Sistemul de prelucrare a datelor realizeaz` o serie de opera\ii suplimentare

(care sunt [ndeplinite de traductorul inteligent, dac` este utilizat): autocalibrare,
autocorec\ie (la modificarea condi\iilor de lucru), diagnoza continu` a senzorului,
comunicarea la distan\` etc. vezi capitolul 1.3.3.
1.3.9. Dispozitivul de afi]are
Indicarea (afi]area) m`rimii m`surate se poate face:

analogic sau digital
local sau la distan\`
pe suporturi ]i sub forme diferite:
- pe h@rtie (grafic sau tabelar)
- pe dispozitiv indicator analogic (cadran)
- pe dispozitiv indicator numeric (numeric)
- pe ecran (similar afi]ajului din camera de comand`, sub form` grafic`,
diagrame cu bare, tabele etc).
1.3.10. Alte sisteme
Sistemul de m`sur` poate transmite m`rimea m`surat` ]i c`tre alte sisteme,

ca de exemplu:
- sistemul de automatizare: care cuprinde echipamentele de automatizare
(protec\ii, interbloc`ri, bucle de reglaj etc.)
- sistemul de urm`rire: care asigur` afi]area informa\iilor la diferite nivele
ierarhice
- sistemul de planificare ]i management: care include componente legate de
optimizarea exploat`rii, managementul opera\iilor de [ntre\inere ]i planificare a
repara\iilor etc.
Toate aceste sisteme sunt [nglobate [n sistemul de conducere (figura 1.15).
Fig.1.15 Sistem de conducere

SISTEM
DE
CONDUCERE
SISTEM DE
PLANIFICARE }I
MANAGEMENT
SISTEM DE URM~RIRE
SISTEM DE AUTOMATIZARE
SISTEM DE M~SUR~
PROCES
1.4. Rezultatul m`sur`rii
1.4.1. Erori (abateri) de m`sur`
Experimental se constat` c` repetarea m`sur`rii unei m`rimi [n condi\ii

identice nu conduce [ntotdeauna la acela]i rezultat. Rezultatul m`sur`rii (valoarea
m`surat`) este influen\at de o serie de factori (imperfec\iunea mijlocului de
m`surare, procesul de m`surare, mediul nconjur`tor, metoda de citire a
rezultatelor, prelucrarea datelor etc). Toate aceste influen\e se concretizeaz` n
erori (abateri) care afecteaz` direct rezultatul m`sur`rii.
Eroarea de m`sur` se define]te ca diferen\` algebric` dintre valoarea
m`surat` (Vm) ]i valoarea (conven\ional) adev`rat` a m`rimii (Vca). Dat fiind c`
valoarea adev`rat` a m`rimii nu poate fi cunoscut`, nici erorile nu pot fi
determinate cu exactitate.
Eroarea se poate exprima [n dou` feluri:
eroare absolut`: egal` cu valoarea erorii de m`sur`, exprimat` [n unitatea de
m`sur` a m`surandului (figura 1.16-a)
a = Vm Vca [U.M. m`surand] (1.1)
eroare relativ`: raportul dintre valoarea erorii absolute ]i valoarea

conven\ional adev`rat` a m`surandului, exprimat` [n procente (figura 1.16-b).
a Vm Vca
r = = 100 [%] (1.2)
Vca Vca
Vm a r
Vm
Vca [%]
Vca\
[UM]
eroare eroare eroare
45 absolut` absolut` relativ`
Vca [UM] Vca [UM] Vca [UM]
(a) eroarea absolut` (b) eroarea relativ`
Fig.1.16 Reprezentarea grafic` a erorilor de m`sur`
Clasificarea erorilor (abaterilor) [n func\ie de modalitatea de manifestare:
Erori (abateri) de decalaj (fig.1.17-a): constante n intervalul de m`sur`

(independente de valoarea m`surat`).
Erori (abateri) de sensibilitate (fig.1.17-b): propor\ionale cu valoarea m`surat`
Erori (abateri) de liniaritate (fig.1.17 - c): depind neliniar de valoarea m`surat`

(reprezint` o caracteristic` a functiei de transfer a aparatului)
Erori (abateri) de reversibilitate (histerezis) (fig.1.17 - d): depind de sensul n
care variaz` m`surandul (cresc`tor sau descresc`tor) ]i sunt date de diferen\a
dintre valoarea m`surandului ob\inut` n sens cresc`tor ]i descresc`tor
y y y y
x x x x
(a) (b) (c) (d)
Fig.1.17 Tipuri de erori:

a - eroare de decalaj ; b - eroare de sensibilitate;
c - eroare de liniaritate; d - eroare de histerezis;
Clasificarea erorilor (abaterilor) [n func\ie de cauza apari\iei:
Erori (abateri) [nt@mpl`toare:

- se datoreaz` varia\iilor [nt@mpl`toare ale m`surandului
- influen\a lor se manifest` n ambele sensuri (pot fi negative sau pozitive)
- se eviden\iaz` prin m`sur`ri repetate
- nu pot fi corectate, dar pot fi reduse prin m`sur`ri repetate
- corespund conceptului de eroare de sensibilitate (figura 1.17 - b)
Erori (abateri) sistematice cunoscute:
- pot fi constante sau variabile n timpul procesului de m`surare
- apar n fiecare m`sur`toare ]i nu pot fi descoperite prin repetarea acesteia
- se eviden\iaz` cu alte aparate mai performante
- pot fi corectate (eliminate din rezultatul m`sur`torii)
- corespund erorilor de decalaj (fig. 1.17-a) ]i de histerezis (fig. 1.17-d)
Erori (abateri) sistematice necunoscute:
- se datoreaz` unor deranjamente de func\ionare care nu pot fi localizate
- m`rimea ]i sensul lor nu pot fi stabilite
- se pun n evident` cu alte aparate mai performante
- nu pot fi corectate
- corespund erorilor de liniaritate (figura 1.17 - c)
1.4.2. Incertitudinea de m`sur`
Incertitudinea de m`surare reprezint` un estimator ce caracterizeaz`

intervalul de valori n care se situeaz` valoarea unui m`surand. Aceasta reflect`
lipsa posibilit`\ii de a determina valoarea exact` a m`surandului.
Incertitudinea de m`surare (notat` U) are dou` componente,

corespunz`toare tipurilor de erori ce nu pot fi cunoscute (]i care [n consecin\` nu
pot fi corectate): componenta Ui - corespunz`toare erorilor ntmpl`toare - ]i
componenta Uj - corespunz`toare erorilor sistematice necunoscute.
Componenta Ui se estimeaz` prin metode statistice, n baza unui ]ir de mai
multe m`sur`tori. Dac` se utilizeaz` o distribu\ie normal` (Gauss Laplace) a
rezultatelor, valoarea Ui este dat` de abaterea medie p`tratic`:
2
1 n
s=
n 1 1
(
xi x ) (1.3)
Componenta Uj se estimeaz` prin calcule statistice speciale sau prin alte

mijloace dec@t analiza statistic`.
Observa\ie: Eroarea ]i incertitudinea de m`sur` reprezint` dou` concepte
diferite. Rezultatul unei m`sur`tori, dup` efectuarea corec\iilor, ar putea fi foarte
aproape de valoarea adev`rat` (necunoscut`). In acest caz, eroarea de m`sur` este
nul`, dar incertitudinea de m`sur` este cea estimat` prin calcule.
1.4.3. Exprimarea rezultatului m`sur`rii
Rezultatul unei m`sur`tori se consider` a fi complet numai dac` valoarea

m`surat` se corecteaz` [n func\ie de erorile sistematice cunoscute ]i dac` i se
asociaz` o incertitudine de m`sur`.
Dac` se consider` un ]ir de n m`sur`ri (ob\inut prin repetarea aceleia]i
m`sur`tori de n ori, [n acelea]i condi\ii), rezultatul m`sur`rii (R) se exprim` astfel:
( )
R = x + sc U (1.4)
unde:
x valoarea medie ]irului de n valori m`surate (prin repetarea m`sur`torii):
1 n
x= xi
n 1
(1.5)
sc coeficient de corec\ie care include erorile sistematice cunoscute

(erori de decalaj ]i erori de histerezis):
sc = (Adecalaj + Ahisterezis ) (1.6)
U incertitudinea de m`surare corespunz`toare erorilor necorectabile:
erori [nt@mpl`toare (Ui) ]i erori sistematice necunoscute (Uj)
Se demonstreaz` c` dac` se neglijeaz` componenta Uj ]i se consider`
numai componenta Ui , aproximativ 68 % din m`sur`tori dau rezultate [n limitele:
( )
R = x + sc U i (1.7)
Pentru ca probabilitatea inciden\ei rezultatelor s` fie mai ridicat`, trebuie

considerat un interval mai larg al incertitudinii de m`surare. Acesta se ob\ine prin
multiplicarea Ui cu un coeficient de multiplicare k:
U = k U i (1.8)
De obicei, k are valori [n intervalul 2 3. Pentru o distribu\ie normal`:

k = 2 define]te un interval de [ncredere av@nd un nivel de [ncredere de 95%
k = 3 define]te un interval de [ncredere av@nd un nivel de [ncredere de 99%
Prin nivel de [ncredere de 95% se [n\elege c` exist` o probabilitate de 0,95
ca rezultatul m`suratorii s` se afle [n acest interval.
1.5. Principalii parametrii caracteristici ai aparatelor de m`sur`
Parametrii caracteristici ai aparatelor de m`sur` descriu rela\ia de leg`tur`

[ntre m`rimile de intrare Xi ]i m`rimile de ie]ire Yi.
Pentru exemplificare se consider` un termometru care m`soar` temperaturi
cuprinse [n intervalul Xmin Xmax = 30400 C ]i scoate la ie]ire un curent cu
valori [ntre Ymin Ymax = 420 mA.
DOMENIUL DE M~SUR~ = ansamblul valorilor m`surandului care pot

fi m`surate cu ajutorul aparatului
Domeniul de m`sur` = Xmin Xmax = 30 400 C (1.9)
Se exprim` [n unitatea de m`sur` a m`surandului.

Dac` limita inferioar` este zero, nu se specific` de obicei.
Se recomand` ca valorile normale de func\ionare s` se afle [ntr-un interval
mai mic cu 40 - 60% dec@t domeniul de m`sur` (pentru a putea m`sura ]i valori
din afara regimului normal de func\ionare).
INTERVALUL (SCARA) DE M~SUR~ = modulul diferen\ei dintre

cele dou` limite care definesc domeniul de m`sur` (valoarea maxim` ]i
valoarea minim`)
Intervalul de m`sur` = | X max - X min | = 400 30 = 370 C (1.10)
Se exprim` [n unitatea de m`sur` a m`surandului.

Un aparat de m`sur` poate avea mai multe sc`ri de m`sur` (de exemplu
multimetrul), caz [n care acesta acoper` mai multe domenii de m`sur`.
CONSTANTA APARATULUI DE M~SUR~ = coeficientul cu care se

multiplic` indica\ia de pe cadran pentru a ob\ine valoarea m`surandului.
Aparatele cu o scar` de m`sur` au o singur` constant`, de obicei unitar`.
Aparatele cu sc`ri multiple au c@te o constant` pentru fiecare scar`.
SENSIBILITATEA = raportul dintre intervalul m`rimii de ie]ire ]i

intervalul m`rimii de intrare
Y
Sensibilitatea = (1.11)
X
PRAGUL DE SENSIBILITATE = valoarea minim` a m`rimii de

m`surat care poate fi sesizat` cu ajutorul aparatului
prag de sensibilitate = X min = 30 C (1.12)
Se exprim` [n unitatea de m`sur` a m`surandului
REZOLU|IA = cea mai mic` modificare a m`rimii de intrare care

produce o modificare detectabil` a m`rimii de ie]ire
X min Y 0 (1.13)
Se exprim` [n unitatea de m`sur` a m`surandului sau [n unit`\i relative.
PRECIZIA = capacitatea unui aparat de a indica valori c@t mai apropiate

de valoarea conven\ional adev`rat` a m`surandului
EROAREA = diferen\a algebric` dintre valoarea m`surat` ]i cea

conven\ional adev`rat` (reprezint` opusul preciziei). Eroarea se poate
exprima ca eroare absolut` sau relativ` (rela\iile 1.1, 1.2).
EROARE TOLERAT~ (ADMIS~) = valoarea maxim` a erorii

acceptate pentru un instrument de m`sur` (= incertitudinea de m`sur` -
vezi capitolul 1.4.2.).
CLASA DE PRECIZIE = raportul dintre eroarea tolerat`, exprimat` [n

procente ]i diferen\a dintre limitele indica\iei aparatului
ad
c= 100 [%] (1.14)
Ymax Ymin
Clase de precizie uzuale: pentru m`sur`tori [n exploatare: 1,0 ; 1,5 ; 2,5 ; 4,

iar pentru m`sur`tori de laborator: 0.5 - 2 %
TIMPUL DE REAC|IE (TIMPUL DE R~SPUNS) = intervalul de timp

scurs [ntre momentul apari\iei unei varia\ii de tip treapt` a valorii ]i o
valoare de 90% din indica\ia maxim`.
Se noteaz` ]i se exprim` [n secunde.
1.6. Criterii pentru alegerea aparatelor de m`sur`
Pentru alegerea corect` a aparatului de m`sur` trebuie cunoscute c@teva

elemente, ]i anume:
1. Elemente generale, legate de proces:

materialul din proces care se m`soar` (lichid, lichid v@scos, solid, pudr` etc.)
]i caracteristicile acestuia (conductivitatea, v@scozitatea, densitatea etc.)
func\ionarea procesului: temperaturi ]i presiuni normale de lucru, valori
extreme, alte particularit`\i
componenta din proces: rolul [n instala\ie, materialul ]i dimensiunile
acesteia, spa\iul disponibil pentru amplasarea senzorului.
2. Elemente particulare, legate de senzor/ traductor:

dac` este necesar` o m`surare continu` sau punctual`
dac` poate intra [n contact direct cu procesul sau nu
materialul din care este f`cut
fiabilitatea
domeniul de m`sur`, precizia, sensibilitatea, timpul de reac\ie etc.
3. Costul senzorului:
Un cost ini\ial redus nu [nseamn` neaparat c` [n timp acesta nu este compensat
de o [ntre\inere costisitoare sau de sc`derea preciziei de m`sur`.
}i nu [n ultimul r@nd, atunci c@nd se g`sesc mai multe variante aplicabile

cazului respectiv, trebuie \inut seama de preferin\ele utilizatorului, de metodele cu
care acesta este familiarizat, de posibilitatea ob\inerii pieselor de schimb.
1.7. Tendin\e actuale [n domeniul metrologiei
In ultimii ani, principiile de baz` ale m`sur`rii au r`mas neschimbate.

Progresul tehnologic din domeniul aparatelor de m`sur` se refer` la:
miniaturizarea elementelor, precizie de m`sur` crescut`, fiabilitate mai mare,
calitate mai bun` a materialelor utilizate, electronic` mai performant`
Direc\iile care par a reprezenta viitorul senzorilor sunt: straturile sub\iri,
fibrele optice ]i semiconductorii.
In ceea ce prive]te traductoarele, cele pneumatice se afl` [n declin.
Traductoarele cele mai utilizate sunt la ora actual` cele electrice, datorit`
electronicii performante ]i a posibilit`\ii de transmisie a datelor c`tre sisteme
computerizate.
Dezvoltarea microprocesoarelor ]i a inteligen\ei , ca urmare a penetr`rii
masive a informaticii [n acest domeniu, face ca semnalele digitale s` c@]tige din ce
[n ce mai mult teren [n defavoarea celor analogice.
M`surarea temperaturii 17
2. M~SURAREA TEMPERATURII
2.1. Generalit`\i
2.1.1. Defini\ii
Temperatura termodinamic` este o m`rime fizic` de stare care

caracterizeaz` gradul de [nc`lzire al unui corp. Temperatura reprezint` o m`sur` a
agita\iei moleculare a corpului, respectiv a energiei sale cinetice.
Aparatul care m`soar` temperaturi se nume]te termometru.
2.1.2. Unit`\i de m`sur`. Sc`ri de temperatur`
Temperatura ]i unit`\ile de m`sur` pentru temperatur` sunt definite [n

standardul Sc`ri interna\ionale de temperatur` din 1990 , adoptat de Comitetul
Interna\ional pentru Greut`\i ]i M`suri [n 1990.
Unitatea de m`sur` a temperaturii termodinamice [n Sistemul Interna\ional
de unit`\i de m`sur` (SI) este Kelvinul, notat K. Acesta este definit ca raportul
1
, [n care 273,16 reprezint` punctul triplu al apei, adic` temperatura la care
273,16
apa, ghea\a ]i vaporii de ap` se afl` [n echilibru dinamic.
Pentru definirea sc`rii de temperatur` se utilizeaz` ca referin\` punctele de
schimbare de faz` ale unor substan\e pure, puncte care au avantajul ca sunt u]or
reproductibile. Temperatura dintre dou` puncte fixe se determin` prin func\ii de
interpolare.
In func\ie de punctele de referin\` alese, se definesc mai multe sc`ri de
temperatur` (figura 2.1). Fiecare scar` de temperatur` corespunde c@te unei unit`\i
de m`sur` a temperaturii.
punctul de [nghe\ al apei pure punctul de fierbere
0 absolut punctul triplu al apei al apei
[K] 100 diviziuni Temperatura

KELVIN
0 273,16 373,16
[C] 100 diviziuni
CELSIUS
0 100
[F] 180 diviziuni
FARENHEIT
32 212
[Re] 80 diviziuni
REAUMUR
[R] 0 80
RANKIN
0 491,67
Fig. 2.1 Sc`ri de temperatur`
Dintre sc`rile de temperatur` existente, cele mai des utilizate sunt:

Scara Kelvin: Originea se afl` [n punctul de temperatur` zero absolut, adic` la
valoarea temperaturii pentru care energia agita\iei moleculare este nul`. Al
doilea punct de defini\ie este punctul triplu al apei. Unitatea de m`sur` este
Kelvinul (K). Temperatura exprimat` [n Kelvini se nume]te temperatur`
absolut` ]i [n mod uzual se noteaz` cu T.
Scara Celsius: Originea se afl` la valoarea temperaturii de [nghe\ a apei. Al
doilea punct de defini\ie este punctul de fierbere al apei. Unitatea de m`sur` este
gradul Celsius (C). Acesta a rezultat din [mp`r\irea intervalului dintre cele dou`
puncte de defini\ie [n 100 de p`r\i egale. Temperatura exprimat` [n grade
Celsius se noteaz` cu t.
Conform defini\iei unit`\ii de m`sur`: 1K =1C (o diferen\` de temperatur`
exprimat` [n Kelvini sau [n grade Celsius are aceea]i valoare).
Rela\ia de leg`tur` [ntre cele dou` sc`ri de temperatur` este:
t [ C ] = T [K ] 273,15 (2.1)
[n care 273,15 K reprezint` punctul de [nghe\ al apei.
Rela\iile de transformare cu celelalte sc`ri de temperatur` sunt:
9 9
- Scara Farenheit: T [ F ] = t [ C ] + 32 = T [K ] + 523,67 (2.2)
5 5
4 4
- Scara Reaumur: T [ Re] = t [ C ] = T [K ] + 218,52 (2.3)
5 5
9 9
- Scara Rankin: T [ R ] = t [ C ] + 491,67 = T [K ] + 983,34 (2.4)
5 5
2.1.3. Tipuri de aparate de m`sur`
Clasificarea termometrelor dup` leg`tura cu m`rimea m`surat`:

Termometre cu contact (care sunt [n contact direct cu obiectul a c`rui
temperatur` o m`soar`): se bazeaz` pe schimbul de c`ldur` prin convec\ie ]i
conduc\ie termic` - []i m`soar` temperatura proprie, pe baza ipotezei c` se afl`
[n echilibru termic cu obiectul respectiv (nu exist` schimb de c`ldur`). Timpul
de reac\ie este destul de ridicat, dar [n schimb termometrul este realativ ieftin.
Termometre f`r` contact (care nu intr` [n contact cu corpul a c`rui temperatur`
o m`soar`): se bazeaz` pe legile radia\iei termice - m`soar` energia radia\iei
infraro]ii sau optice primite, din care calculeaz` temperatura. Timpul de raspuns
este foarte scurrt, dar costul termometrului este mai mare.
Clasificarea termometrelor dup` principiul de func\ionare: tabelul 2.1

Tabelul 2.1
Clasificarea termometrelor dup` principiul de func\ionare
Procedeul de m`surare Aparat de m`sur` Variante constructive
MECANIC (cu contact)

- varia\ia volumului Termometru de sticl` cu - din sticl`, cuar\
lichid - cu contact electric
- Beckmannn
- varia\ia presiunii Termometru manometric - cu lichid, amestec
(manotermometru) bifazic, gaze
- varia\ia lungimii Termometru cu dilatarea - cu tij`
metalelor - cu bimetal
ELECTRIC (cu contact)
- varia\ia rezisten\ei electrice Termometru cu rezisten\` - cu s@rm` bobinat`
metalic` (termorezisten\`) - cu arc
Termometru cu rezisten\` - cu straturi sub\iri
din aliaje semiconductoare
(termistor)
- generarea unei tensiuni Termocuplu - din metale
electromotoare Diode, tranzistori, circuite - din semiconductoare
integrate
SPECIAL (cu contact)
- punctul de topire al Repere de temperatur`
materialelor (creioane, etichete, tablete,
- schimbarea culorii vopsele etc.)
- modificarea luminiscen\ei
RADIATIV (f`r` contact)
- captarea radia\iei infraro]ii Pirometre cu radia\ie total` - cu detector cuantic/
Pirometre cu radia\ie termic
monocromatic` - cu fibre optice sau nu
Pirometru de raport
Termoviziunea
2.2. Termometre mecanice
Principiul de func\ionare al termometrelor mecanice se bazeaz` pe dilatarea unui:

- fluid ([n stare lichid`, gazoas`, sau de vapori): prin varia\ia volumului sau a
presiunii [n func\ie de temperatur`
- metal: prin varia\ia lungimii [n func\ie de temperatur`.
2.2.1. Termometrul de sticl` cu lichid
Termometrul de sticl` cu lichid m`soar` temperatura pe baza dilat`rii unui

lichid odata cu varia\ia temperaturii.
Lichidul termometric este inclus [ntr-un bulb racordat la un tub capilar,
transparent, din sticl` (figura 2.2). Ansamblul bulb + tub capilar poate fi protejat
(sau nu) printr-un [nveli] transparent de sticl` (sau cuar\). In zona bulbului,
[nveli]ul de protec\ie face corp comun cu vasul care con\ine lichidul.
Gradarea termometrului se face direct pe firul capilar sau pe o scar`
gradat` plasat` [n spatele tubului capilar, [n interiorul [nveli]ului de protec\ie.
tub capilar Termometrul se pune [n contact cu mediul a
c`rui temperatur` se m`soar`. Lichidul termometric
grada\ie se dilat` diferit comparativ cu bulbul [n care se afl`.
[nveli] de Dilatarea diferit` a lichidului fa\` de bulb determin`
protec\ie deplasarea coloanei de lichid [n tubul capilar. Tubul
lichid
este etalonat pentru a indica direct valoarea
termometric temperaturii.
bulb Pentru a ob\ine m`sur`tori corecte, dilatarea
lichidului/ bulbului trebuie s` fie uniform` [n
domeniul de m`surare, iar coloana capilar` de lichid
trebuie s` fie continu`.
Fig 2.2 Termometru de sticl` cu lichid
Variante constructive: figura 2.3
(a) cu tub drept
(b) [nveli] de protec\ie
(c) cu tub [ndoit ]i [nveli]

de protec\ie
(a) (b) (c)
Fig. 2.3 Termometru de sticl` cu lichid - variante constructive
Exist` dou` tipuri de lichid termometric:

- lichide care nu ud` pere\ii de exemplu mercur
- lichide care ud` pere\ii de exemplu lichide organice (alcool etilic, pentan
tehnic, toluen). Lichidele organice trebuie colorate pentru a fi vizibile si a usura
citirea temperaturii.
Lichidele termometrice care uda peretii introduc erori suplimentare la
scaderea temperaturii. Pe de alta parte, termometrele cu mercur au un rezervor mai
mare deoarece mercurul are un coeficient de dilatare mai mic comparativ cu alte
lichide. In plus, mercurul este poluant.
Desupra lichidului termometric, tubul con\ine vid sau un gaz inert sub
presiune (azot sau bioxid de carbon). In ultimul caz, temperatura de vaporizare a
mercurului este mai mare, ceea ce face s` poat` fi m`surate temperaturi mai mari.
Termometre speciale:
Termometrul cu contact electric
Se utilizeaz` pentru transmiterea valorii m`surate la distan\`, automatiz`ri

simple sau pentru semnalizarea dep`]irii unor limite. Variante constructive:
Pentru m`sur` punctual` - verificarea atingerii unor valori limit` (fig. 2.5-a): Se
introduc capetele unui fir electric [n termometru: un cap`t [n interiorul bulbului
]i al doilea [n tubul capilar, la [n`l\imea corespunz`toare temperaturii urm`rite
(reglabil`). Atunci c@nd lichidul termometric atinge firul din tubul capilar, se
[nchide circuitul ]i apare un curent electric.
Pentru m`sur` continu` (fig. 2.5-b): Firul electric traverseaza termometrul prin
bulb ]i prin tubul capilar, iar capetele lui sunt legate la o sursa de tensiune
constant`. Rezisten\a firului electric din interiorul termometrului se modific`
odat` cu varia\ia [n`l\imii la care se afl` lichidul termometric. Temperatura se
ob\ine prin m`surarea intensit`\ii curentului [n circuitul electric.
(a) m`sur` continu` (b) m`sur` punctual`
Fig. 2.5 Termometru cu contact electric
Termometrul Beckmann
Termometrul Beckmann se utilizeaz` pentru m`surarea unor diferen\e mici

de temperatur` cu precizie ridicat` (figura 2.4). Cu acest termometru se pot m`sura
diferen\e de temperatur` de max. 5 - 6 C, dar cu o precizie de o miime de grad.
Citirea temperaturii se face pe scara principal` de m`sur`.
Rezervorul suplimentar permite utilizarea

rezervor termometrului pentru un domeniu mai mare de
suplimentar temperaturi. Acesta este legat printr-un tub U la
(gradat) cap`tul superior al tubului capilar de mercur, put@nd
prelua o parte din mercurul din rezervorul principal.
scara Indica\ia de zero a sc`rii principale este determinat`
principal` de grada\ia la care se afl` mercurul din rezervorul
de m`sur` suplimentar.
rezervor
principal
Fig. 2.4 Termometrul Beckmann
Termometrul pentru temperaturi ridicate
Este asem`n`tor termometrului clasic, cu urm`toarele excep\ii: este

confec\ionat din cuar\ [n loc de sticl`, iar [n spa\iul de deasupra lichidului
termometric se face vid sau se introduce un gaz inert sub presiune (pentru a cre]te
temperatura de vaporizare a lichidului manometric).
Avantaje ]i limit`ri:
construc\ie simpl`
cost redus
scal` de m`sur` liniar`
aparat stabil, chiar ]i dup` cicluri de m`surare repetate
nu depinde de o surs` de curent electric
iner\ie termic` ridicat` (nu poate fi utilizat pentru m`sur`tori rapide)
temperatura se determin` prin citire vizual` (introduce o eroare subiectiv`)
temperatura se m`soar` local; este greu de [nregistrat ]i de transmis la distan\`
(pentru transmiterea la distan\` se utilizeaz` termometre cu contact electric)
valoarea m`surat` este influen\at` de: temperatura ]i presiunea mediului.
2.2.2. Termometrul manometric (manotermometrul)
Principiul de func\ionare:
Termometrul manometric (manotermometrul) se bazeaz` pe varia\ia

presiunii unui fluid [n func\ie de temperatur`, pentru un volum constant. Aparatul
este de fapt un manometru a c`rui scar` este gradat` [n valori de temperatur`.
traductor de
presiune indica\ie de
temperatur`
senzor
Fig. 2.6. Termometru manometric (manotermometru)
Manotermometrul este format dintr-un sistem [nchis etan] care cuprinde (fig. 2.6):
un rezervor (senzorul de temperatur`) cilindic sau filiform (tub elicoidal
sau spiralat cu diametru foarte mic) figura 2.7-a
un tub capilar de leg`tur`, rigid sau flexibil (figura 2.7-b), a c`rui lungime
depinde de tipul indica\iei (local` sau la distan\`)
un senzor sau un traductor de presiune
un aparat indicator.
cilindric filiform filiform

elicoidal spiralat rigid flexibil
(a) rezervor (b) tub de leg`tur`
Fig. 2.7 Variante constructive ale componentelor manotermometrului
Fluidul de m`sur` poate consta din:

- lichid (mercur, petrol, ap` + alcool etc.),
- amestec bifazic de lichid ]i vapori (vapori satura\i de eter, hidrocarburi etc)
- gaz (bioxid de carbon, azot, argon).
Rezervorul (umplut cu fluid de m`sur`) este adus [n contact cu mediul
m`surat, astfel [nc@t s` ajung` la aceea]i temperatur` cu acesta. Presiunea din
interiorul termomanometrului depinde de temperatur`. Valoarea m`surat` este
presiunea, aceasta reprezent@nd o m`rime intermediar` pentru determinarea
temperaturii.
aparat robust, rezistent la vibra\ii

senzorul (rezervorul) poate fi montat [n medii cu presiune ridicat`
semnalul poate fi transmis la distan\` f`r` aport de energie (maximum 100 m, [n

func\ie de lungimea tubului de leg`tur`)
aparatul dezvolt` for\e elastice importante, ceea ce face s` poat` fi utilizat`
pentru reglaje simple
se pot ata]a contacte electrice pentru transmiterea valorii m`surate la distan\`
precizie redus`
iner\ie mare
indica\ia este influen\at` de: presiunea ]i temperatura mediului ambiant,
diferen\a de nivel dintre senzor ]i aparatul indicator (mai pu\in la aparatele cu
gaz, datorit` densit`\ii reduse a acestuia)
aparatul are o eroare sistematic` care cre]te [n timp, datorit` deforma\iilor
permanente ale rezervorului.
2.2.3. Termometrul bazat pe dilatarea metalelor
Pentru m`surarea temperaturii se folose]te proprietatea metalelor potrivit

c`reia volumul cre]te odat` cu temperatura. Varia\ia de volum este diferit` pentru
fiecare material [n parte ]i depinde de coeficientul de dilatare al acestuia.
2.2.3.1. Termometrul cu tij`
Termometrul cu tij` se bazeaz` pe alungirea diferit` a dou` materiale cu

coeficien\i de dilatare diferi\i, [n func\ie de temperatur`.
Corpul termometrului este compus dintr-o \eav` metalic` [nchis` la un
cap`t. In interior se afl` o tij` fixat` de fundul \evii (figura 2.8).
|eava exterioar` este realizat` dintr-un metal care are un coeficient de
dilatare mare, iar tija interioar` dintr-un material cu coeficient de dilatare mic.
sistem de transmisie ]i \eav` metalic` exterioar`

amplificare a mi]c`rii
tij` interioar`
T1 T2 > T1
Fig 2.8Termometru cu tije

Odat` cu cre]terea temperaturii, extremitatea liber` a tijei se deplaseaz`

diferit fa\` de extremitatea liber` a \evii. Cap`tul \evii se deplaseaz` mai mult dec@t
cap`tul tijei, diferen\a de alungire dintre cele dou` componente fiind [ns` destul de
mic` (pentru o \eav` de aprox. 25 cm, tija central` se deplaseaz` cu maximum 2-4
mm). Diferen\a de dilatare este amplificat` printr-un sistem de p@rghii ]i apoi
transformat` dintr-o mi]care liniar` [ntr-o mi]care circular`.
De regul`, \eava exterioar` se construie]te din aliaje cu coeficient de
dilatare c@t mai mare: aluminiu (t < 200 C), alam` (t < 250 C), aliaj de crom ]i
nichel (t < 900 C). Tija interioar` se construie]te dintr-un material cu coeficient de
dilatare c@t mai redus. In func\ie de nivelul de temperaturi m`surat, aceasta se face
din: aliaj de o\el cu nichel, invar (aliaj de fier cu nichel), cuar\, por\elan.
timp de reac\ie redus (deoarece schimbul de c`ldur` este activ)

for\` mare de pozi\ionare a acului indicator
se m`soar` o temperatur` medie, dat fiind c` senzorul este lung
eroare mare de m`sur` (datorit` valorilor mici ale deplas`rii)
poate fi utilizat pentru automatiz`ri simple ]i semnalizarea la distan\` a unor
temperaturi limit` (datorit` vitezei mari de reac\ie ]i for\ei create)
[n timp apare o deformare permanent` a metalului (cre]te eroarea de m`sur`).
2.2.3.2. Termometrul cu bimetal
Folose]te dilatarea liniar` a dou` metale diferite, unite [ntre ele (figura 2.9).
metal cu coeficient
de dilatare mic
metal cu coeficient
de dilatare mare
Fig 2.9 Termometru cu bimetal
Datorit` coeficien\ilor de dilatare diferi\i, metalele au o dilatare diferit`

atunci c@nd sunt [nc`lzite. Ansamblul lor (bimetalul) se curbeaz` [n direc\ia
metalului care are un coeficient de dilatare mai mic. Curbarea bimetalului este cu
at@t mai mare cu c@t acesta este mai lung ]i mai sub\ire.
Bimetalului poate avea mai multe forme: drept (fig. 2.10-a), [n form` de U
(fig. 2.10-b), elicoidal (fig. 2.10-c) sau spiralat (fig. 2.10-d). Indiferent de forma
sa, poate fi utilizat pentru m`sura continu` sau punctual` a temperaturii (verificarea
de valori limit`).
Combina\ia de metale cea mai potrivit` este cea dintre alam` ]i invar (aliaj
de 64% fier cu 36% nichel). Pentru temperaturi ridicate (< 600 C), bimetalul se
fabric` din dou` aliaje inoxidabile (de ex. aliaj de Fe, Cu, Ni ]i o\el invar).
(a) drept (b) [n form` de U
(c) elicoidal (d) spiralat
Fig. 2.10 Termometre bimetalice - variante constructive
produce o deplasare mai mare dec@t termometrul cu tije (sensibilitate crescut`)

timp de r`spuns redus (deoarece schimbul de c`ldur` este activ)
for\a creat` poate fi utilizat` pentru automatiz`ri simple ]i semnalizarea la
distan\` a unor temperaturi limit`
se m`soar` o temperatur` medie (senzorul este lung)
[n timp apare o deformare permanent` a metalului (cre]te eroarea de m`sur`).
2.3. Termometre electrice
Principiul de func\ionare se bazeaz` pe modificarea unei caracteristici

electrice [n func\ie de temperatur`: rezisten\a electric` (prin varia\ia rezisten\ei cu
temperatura) sau tensiunea electromotoare generat` (pe baza efectului Seebeck).
2.3.1. Termometrul cu rezisten\` metalic` (termorezisten\a)
Termometrul (fig. 2.11) cuprinde:

- un senzor de temperatur`: un fir metalic care are proprietatea c` rezisten\a sa
electric` cre]te/ scade odat` cu cre]terea/ sc`derea temperaturii
- un circuit electric: m`soar` valoarea rezisten\ei (de obicei cu un circuit punte).
Senzor Circuit Indica\ie/

temperatur` electric transmisie
Fig. 2.11 Schema de m`sur` a termorezisten\ei
2.3.1.1. Senzorul de temperatur`
Variante constructive:
Senzorul de temperatur` cu s@rm` bobinat` - figura 2.12
cablu
s@rm` bobinat` exterior
suport izolator
tub izolator
izolator
Fig. 2.12 Senzor cu s@rm` bobinat`
Rezisten\a const` dntr-un fir metalic lung ]i sub\ire, bobinat [n spiral` pe

un suport dintr-un material izolator. Acest fir este introdus [ntr-un tub izolator.
Suportul izolator pe care este bobinat` s@rma se face din mic` sau din
sticl`. Sticla de tip Pyrex are un coeficient de dilatare apropiat de cel al platinei ]i
de aceea este utilizat` preferen\ial.
Tubul izolator, de obicei din sticl` (tip Pyrex), reprezint` un [nveli] etan]
cu rolul de a preveni un scurt-circuit. Tubul trebuie s` aibe acela]i coeficient de
dilatare cu rezisten\a metalic`, astfel [nc@t tensiunile mecanice ce apar datorit`
dilat`rii s` fie minime. Aceste tensiuni mecanice provoac` contrac\ii reziduale
ireversibile care produc un fenomen de histerezis ]i introduc erori de m`sur`.
Cablul exterior const` dintr-o s@rm` mai groas` la care este conectat`
rezisten\a. Cele dou` fire (s@rma bobinat` ]i cablul exterior) trebuie s` fie executate
din materiale compatibile, astfel [nc@t s` nu genereze tensiuni termice care s`
introduc` erori de m`sur`.
Senzorul de temperatur` cu arc figura 2.13
s@rm` bobinat`
pudr` ceramic` cablu

exterior
capac din ceramic` tub izolator (ceramic`)
Fig. 2.13 Senzor cu arc
Rezisten\a este de forma unui arc din s@rm` de platin`, asem`n`tor

filamentului unui bec. Arcul este introdus [n ni]te canale cilindrice practicate [ntr-
un tub izolator din ceramic` (de obicei oxid de aluminiu). Canalele sunt umplute cu
o pudr` ceramic` foarte fin` (tot din oxid de aluminiu).
Arcul se poate dilata ]i contracta liber, av@nd [n acela]i timp ]i un contact
termic bun cu procesul. Lipsa dilata\iilor reziduale duce la stabilitate crescut`
pentru cicluri termice repetate ]i la absen\a fenomenului de histerezis.
Senzorul de temperatur` cu straturi sub\iri figura 2.14

cablu exterior
strat metalic
suport izolator
Fig. 2.14 Senzor cu straturi sub\iri
Rezisten\a senzorului const` dintr-un strat metalic foarte sub\ire (de ordinul
micronilor), fixat pe un suport izolator. Suportul izolator se alege astfel [nc@t s`
aibe un coeficient de dilatare c@t mai apropiat de cel al metalului. Pentru platin` se
utilizeaz` de obicei oxid de aluminiu. Ansamblul este protejat cu un [nveli] din
epoxy, silicon, ceramic` sau sticl`.
Avantajele acestui tip de senzor de temperatur` sunt: pre\ redus, timp de
r`spuns scurt, valori mari ale rezisten\ei (500 1000 ) ]i dimensiuni mici ale
aparatului. Dezavantajul const` [n stabilitate redus` a senzorului ]i posibilitatea
confec\ion`rii rezisten\ei acestuia numai din platin`.
Protec\ia exterioar` :
Senzorul se protejeaz` de ac\iunea exterioar` a mediului prin introducerea

[ntr-o teac` metalic` (figura 2.15).
sigiliu
cablu de leg`tur`
teaca de protec\ie
Fig. 2.15 Protec\ia exterioar` a senzorului cu rezisten\` metalic`
Teaca de protec\ie are rolul de a proteja termometrul de ac\iunea gazului/

lichidului a c`rui temperatur` o m`soar`. Aceasta se face din metale cu rezisten\`
mare la coroziune ]i iner\ie termic` mic` (iau repede temperatura mediului): o\el
inoxidabil, o\el carbon sau inconel (aliaj de nichel fier crom).
Pulberea dintre tubul izolator ]i teaca metalic` are rolul de a intensifica
schimbul de c`ldur` ]i de a proteja senzorul [mpotriva ]ocurilor ]i a vibra\iilor. De
obicei se folose]te oxid de aluminiu sau de magneziu.
Sigiliul [nchide teaca metalic` la cap`tul dinspre cablul exterior. Acesta se
face de obicei din epoxy, dar poate fi ]i din ciment ceramic sau silicon.
Materiale utilizate pentru construc\ia rezisten\ei electrice: metale pure sau

aliaje de metale care [ndeplinesc urm`toarele condi\ii:
- rezistivitate c@t mai mare
- acelea]i propriet`\i [n tot domeniul de temperatur`
- rezisten\` la coroziune
- stabilitate [ntr-un interval de temperatur` anume
- rezisten\` la cicluri repetate de temperatur`
- caracteristic` rezisten\` - temperatur` reproductibil`
- reac\ioneaz` rapid la modific`rile de temperatur`
- pot fi utilizate pentru fabricarea de s@rme foarte sub\iri
- ieftine.
Sunt pu\ine metale care satisfac toate aceste condi\ii. Uzual se utilizeaz`:
platin`, nichel, cupru sau aliaje de metale (nichel/fier etc.)
Datorit` propriet`\ilor sale, platina este materialul cel mai des utilizat
pentru fabricarea senzorilor de temperatur`. In standardul ITS-90, termometrul cu
rezisten\` din platin` este ales pentru definirea sc`rii de temperatur` [ntre punctul
triplu al hidrogenului (-259,3467 C) ]i punctul de [nghe\ al argintului (961,78 C).
Pentru caracterizarea metalului din care este fabricat` rezisten\a, se
utilizeaz` un coeficient de temperatur`, notat . Acesta este definit ca fiind panta
dreptei ce leag` punctele ce dau rezisten\ele la 0 C ]i 100 C:
R100 R0
= [//C] (2.5)
100R0
unde: R100 , R0 - rezisten\a la temperatura de 100 C , respectiv 0 C []
dintre senzorii utiliza\i [n industrie, este unul din cei cu precizia cea mai ridicat`
temperatura poate fi exprimat` sub forma unui semnal electric, u]or de
[nregistrat ]i de transmis la distan\`
are liniaritate bun` a rela\iei dintre rezisten\` ]i temperatur`, ceea ce simplific`
transformarea valorii de tensiune [n valoare de temperatur`
domeniu de m`sur` destul de larg
relativ stabil pe termen lung
scump
necesit` surs` de curent
varia\ie destul de mic` a rezisten\ei electrice cu temperatura
valoarea absolut` a rezisten\ei este destul de mic`
fiind un aparat de tip rezistiv, se auto[nc`lze]te. De]i curentul ce trece prin
senzor este foarte mic, el produce o [nc`lzire suplimentar`, care modific`
valoarea rezisten\ei ]i introduce astfel o eroare de m`sur`.
2.3.1.2. Scheme electrice asociate
In func\ie de precizia dorit`, exist` mai multe scheme de m`sur`: prin

metoda pun\ii Wheatstone (cu 2, 3 sau 4 fire) sau prin metoda Kelvin.
Schema cu dou` fire (metoda pun\ii Wheatstone) - figura 2.16 - a:
Pentru a evita expunerea rezisten\elor pun\ii la aceea]i temperatur` cu

rezisten\a-senzor, aceasta din urm` este separat` prin fire de leg`tur`. Aceste fire
au ]i ele rezisten\ele lor proprii (L1, L2), care se [nseriaz` cu rezisten\asenzor.
Atunci c@nd puntea este echilibrat`:

mA
R3 = RT + L1 + L2 (2.6)
Schema cu dou` fire reprezint` cea mai simpl` schem`, dar are
dezavantajul c` introduce erori atunci c@nd se utilizeaz` fire lungi de leg`tur`.
Eroarea sistematic` care apare datorit` rezisten\ei firelor de leg`tur` se elimin` prin
utilizarea unei scheme cu mai multe fire.
Schema cu trei fire (metoda pun\ii Wheatstone) - figura 2.16 - b:
Este schema cel mai des utilizat` [n aplica\iile industriale. Dou` dintre fire
sunt legate pe o parte a rezisten\ei-senzor, iar al treilea pe cealalt` parte a ei.
Dac` L 1= L3, atunci c@nd puntea este echilibrat`:
R3 + L3 = RT + L1 R3 = RT (2.7)
In aceast` variant`, se elimin` influen\a rezisten\elor de linie, dar

persist` influen\a datorat` rezisten\elor de contact.
mA mA
(a) schema cu dou` fire (b) schema cu trei fire
Fig 2.16 Scheme de m`sur` a termorezisten\ei prin metoda pun\ii Wheatstone
Schema cu patru fire (metoda Kelvin) - figura 2.17:
Schema cu patru fire este cea mai precis`, fiind utilizat` mai mult [n
aplica\iile de laborator dec@t [n cele industriale. Aceasta se ob\ine prin legarea a
c@te dou` fire de fiecare parte a rezisten\eisenzor.
Printr-un generator de curent se introduce [n rezisten\a-senzor RT un curent
constant ]i stabil IS, prin firele L1 ]i L4. Deoarece rezisten\a voltmetrului este mult
mai mare comparativ cu RT, curentul prin voltmetru este mult mai mic dec@t cel
prin RT ]i poate fi neglijat. C`derea de tensiune m`surat` [ntre firele L2 ]i L3 este:
U = I S RT (2.8)
Din aceasta se ob\ine valoarea RT, neafectat` de rezisten\ele de leg`tur` ]i
de rezisten\ele de contact.
Fig 2.17 Scheme de m`sur` a

termorezisten\ei prin metoda
Kelvin cu patru fire
2.3.2. Termometrul cu rezisten\` din materiale semiconductoare

( termistor )
Termistorul se bazeaz` pe proprietatea materialelor semiconductoare

(nemetalice) de a-]i modificarea rezisten\a electric` [n func\ie de temperatur`.
2.3.2.1. Senzorul de temperatur`
Principiul de func\ionare al termistorului este acela]i cu cel al

termometrului cu rezisten\` metalic`, diferen\a const@nd numai [n materialul din
care este f`cut` rezisten\`: un semiconductor ([n loc de metal sau aliaj de metale).
In func\ie de semiconductorul utilizat, exist` dou` tipuri de termistori:
- cu coeficient de temperatur` negativ: rezisten\a scade cu cre]terea temperaturii
- cu coeficient de temperatur` pozitiv: rezisten\a cre]te cu cre]terea temperaturii.
Majoritatea termistorilor sunt de tipul cu coeficient de temperatur` negativ.
Pentru un domeniu dat de temperaturi, rezisten\a variaz` [n func\ie de
temperatur` dup` o func\ie exponen\ial` definit` prin coeficientulde temperatur` :

RT
ln 2
RT2 RT
= 1 (2.9)
RT1 1 1

T2 T1
T1 T2 K
[n care: T1 , T2 temperaturile de referin\` [K]
Fig.2.18 Caracteristica
termistorului RT1 , RT2 - rezisten\a la T1 , T2 []
1 1

T T1
Pentru o temperatur` T rezult` rezisten\a: RT = RT1 e (2.10)
1
Pentru o rezisten\` RT rezult` temperatura: T = (2.11)
1 R 1
ln T +
RT1 T1

Rezisten\a termistorului are valori mai mari dec@t a termorezisten\ei

(aprox. 1000 la temperatura ambiant`). De aceea, termistorul nu necesit`
utilizarea schemei cu 3 sau 4 fire (firele de leg`tur` introduc o eroare foarte mic`).
Construc\ia este aceea]i cu cea a termometrului cu rezisten\` metalic`:

- cu s@rm` bobinat` - cu arc - cu straturi sub\iri
Materialul semiconductor din care se face rezisten\a este un amestec de

oxizi de metal (Ni, Co, Cu, Fe etc) ]i silicon. Tubul izolator se face din: epoxy,
sticl`, ceramic` etc.
2.3.2.2. Scheme electrice asociate
Datorit` faptului c` rezisten\a senzorului are o valoare mare (aprox. 5 000

) ]i firele de leg`tur` nu influen\eaz` valoarea m`surat`, este suficient` utilizarea
pun\ii Wheatstone sau a unei scheme simple (cu tensiune sau curent constant) -
figura 2.19.
mA
U Rx I V Rx
(a) punte Wheatstone (b) schem` tensiune constant` (c) schem` curent constant
Fig.2.19 Scheme de m`sur` pentru termistor
cel mai sensibil aparat, dintre cele uzuale (termorezisten\`, termistor,

termocuplu)
coeficientul de temperatur` este mai mare dec@t cel al termorezisten\elor
firele de leg`tur` nu influen\eaz` m`sura (este suficient` puntea Wheatstone, nu
necesit` o schem` special`)
dimensiuni foarte mici, deci timp de reac\ie rapid
domeniul de m`sur` este mai mic dec@t cel al termorezisten\elor
aparat fragil (se decalibreaz` u]or atunci c@nd m`soar` temperaturi ridicate)
leg`tura dintre rezisten\` ]i temperatur` este puternic neliniar` (neliniaritatea se
poate reduce prin combinarea a dou` elemente de termistor individuale)
aparat de tip rezistiv. De]i curentul ce trece prin senzor este foarte mic, el
produce o [nc`lzire suplimentar`, introduc@nd astfel o eroare de m`sur`
necesit` tensiuni de alimentare mai mari dec@t termorezisten\a.
2.3.3. Termocuplul
Termocuplul este un aparat care converte]te energia termic` [n energie

electric` pe baza efectului Seebeck.
Efectul Seebeck const` [n apari\ia unei tensiuni electromotoare e atunci
c@nd se leag` la ambele capete dou` fire din metale diferite, iar unul dintre capete
este [nc`lzit. Valoarea tensiunii electromotoare generate (de ordinul mV) depinde
de natura metalelor ]i de diferen\a de temperatur` dintre capetele.
Ca urmare, termocuplul const` din dou` fire din materiale conductoare
diferite, unite la unul dintre capete. Acest cap`t este denumit jonc\iune de m`sur`
sau jonc\iune cald`. Leg`tura capetelor libere ale firelor la circuitul de m`sur` al
termocuplului se nume]te jonc\iune de referin\` sau jonc\iune rece (figura 2.20).
TREF
Metal A
jonc\iunea T + jonc\iunea
de m`sur` e12 de referin\`
Metal B _
(cald`) (rece)
Fig 2.20 Schem` de principiu a termocuplului
Valoarea for\ei electromotoare produse depinde de temperatura jonc\iunii

de m`sur` (T), dar ]i de temperatura jonc\iunii de referin\` (TREF). Indica\ia de
temperatur` se ob\ine prin m`surarea varia\iei tensiunii produse datorit` modific`rii
temperaturii jonc\iunii calde (cu ajutorul unui circuit electric).
2.3.3.1. Senzorul de temperatur` (termocuplul)
Construc\ia termocuplului:
Firele termocuplului sunt [ncastrate [ntr-o teac` de protec\ie metalic` sau

ceramic` (figura 2.21). Aceasta are uzual diametrul [ntre 1 6,3 mm, dar poate
scade p@n` la 0,4 mm. Cu c@t diametrul este mai mic, cu at@t scade timpul de
reac\ie, dar scade ]i valorea maxim` de temperatur` ce poate fi m`surat`.
Intre fire ]i teaca de

protec\ie se introduce un material
teac` de protec\ie
de umplere sub form` de pulbere,
firele termocuplului care poate fi:
- de oxid de magneziu (MgO)
- de oxid de siliciu (SiO2)
material de umplere (pulbere)
- de alumin` (Al2O3).
jonc\iunea cald` (de m`sur`)
Pulberea are rolul de a
[mbun`t`\i transferul de c`ldur` ]i
de a preveni vibra\iile ce ar putea
Fig. 2.21. Construc\ia termocuplului deteriora cele dou` fire.
In ceea ce prive]te pozi\ia jonc\iunii termocuplului [n raport cu

teaca de protec\ie, exist` trei tipuri constructrive:
Termocuplu cu legare la mas`

Jonc\iunea se afl` [n leg`tur` direct` cu interiorul tecii de protec\ie.
Avantaj: se asigur` un transfer de c`ldur` bun de la mediul exterior
spre teac` ]i termocuplu
Dezavantaj: jonc\iunea nu este izolat` electric fa\` de teaca de
protec\ie.
Termocuplu cu cap`t izolat

Jonc\iunea nu se afl` [n leg`tur` direct` cu interiorul tecii de protec\ie,
spa\iul dintre cele dou` fiind ocupat cu materialul de umplere
Avantaj: izola\ie electric` bun`
Dezavantaj: timp de r`spuns mai mare dec@t [n varianta cu legare la
mas`
Termocuplu expus
Jonc\iunea este [n afara tecii, expus` direct mediului exterior.
Avantaj: are cel mai bun timp de reac\ie la varia\iii de temperatur`
Dezavantaj: utilizare limitat` numai la medii care nu
sunt corozive ]i care nu se afl` sub presiune (jonc\iunea intr` [n
contact direct cu mediul m`surat).
Materiale utilizate:
Performan\ele termocuplului depind de combina\iile de materiale utilizate

pentru fabricarea firelor. Acestea trebuie s` [ndeplineasc` urm`toarele cerin\e:
- s` aibe o varia\ie c@t mai mare ]i c@t mai constant` a for\ei electromotoare [n
func\ie de temperatur`
- s` se preteze a fi prelucrate sub form` de fire
- s` aibe un punct de topire c@t mai ridicat.
In func\ie de combina\ia de metale utilizate ]i de dimensiuni, exist` patru
tipuri principale de termocupluri: fier constantan (J), crom aluminiu (K), cupru
constantan (T), crom constantan (E). Alte materiale utilizate sunt: crom -
constantan, nichel - nichel crom, nichel nichel molibden, tungsten - rhenium,
crom - aur alb, molibden tungsten etc.
Deoarece aceste metale au un cost ridicat, firele termocuplului se
prelungesc p@n` la jonc\iunea rece cu conductoare de compensare (figura 2.22).
T2' < T2 T2
jonc\iunea T1 jonc\iunea
de m`sur` Js de referin\`
(cald`) (rece)
conductor conductor de
termocuplu compensare
Fig 2.22 Schem` de principiu a termocuplului cu conductoare de compensare
Conductoarele de compensare sunt realizate din metale sau din aliaje de

metale mai ieftine, echivalente din punct de vedere termic cu firele termocuplului.
Acestea pot fi utilizate p@n` la temperaturi de maximum 200 C ]i trebuie alese
astfel [nc@t s` nu dea na]tere la tensiuni electromotoare suplimentare.
Pentru a reduce erorile introduse de jonc\iunile suplimentare Js, acestea se
introduc [ntr-un bloc izolat termic (un izolator electric ]i termic care asigur` un
transfer de c`ldur` foarte bun [ntre cele dou` jonc\iuni ]i protec\ie fa\` de varia\iile
temperaturii exterioare). In acest fel, jonc\iunile m`soar` aceea]i temperatur` ]i
genereaz` tensiuni electromotoare egale ]i de semn opus, care se anuleaz`.
2.3.3.2. Circuitul termocuplului
M`surarea tensiunii electromotoare produse:
Tensiunea electromotoare produs` prin efect Seebeck este dat` de rela\ia:
e = T [mV] (2.12)
unde: - coeficientul Seebeck.
Pentru a m`sura aceast` tensiune, se monteaz` un voltmetru la capetele

termocuplului. Prin conectarea acestuia, apar dou` jonc\iuni suplimentare (J3 ]i J4),
care genereaz` la r@ndul lor o tensiune electromotoare dependent` de temperatura
din acele puncte (figura 2.23). Introducerea jonc\iunilor suplimentare face ca

tensiunea m`surat` de voltmetru s` depinde de temperaturile T1, T2 , T3 , T4.
voltmetru
Jonc\iune de Cu Cu Jonc\iune de
m`sur` (cald`) referin\` (rece)
J3 J4
J1 (T3) (T4) J2
(T1) (T2)
surs` de fire din

c`ldur` metale diferite
Fig. 2.23 M`surarea tensiunii produse de termocuplu cu ajutorul voltmetrului
In func\ie de metalele utilizate pentru fire, exist` dou` situa\ii care pot
apare la jonc\iunea dintre voltmetru ]i termocuplu:
Dac` leg`tura se face [ntre metale identice (de exemplu Cu Cu): la

jonc\iunea dintre dou` metale de acela]i tip nu apare tensiune electromotoare.
Tensiunea [n J3 ]i J4 este nul`, deci nu influen\eaz` valoarea m`surat`:
V3 = V4 = 0 (2.13)
Dac` leg`tura se face [ntre metale diferite (de exemplu Cu Fe): [n J3 ]i J4

apar dou` tensiuni electromotoare suplimentare, V3 ]i V4 , corespunz`toare
temperaturilor T3 ]i T4 din acele puncte. Pentru a elimina influen\a jonc\iunilor
de leg`tur`, acestea se introduc [ntr-un bloc izolat termic, ca ]i jonc\iunile
conductoarelor de compensare.
In J3 ]i J4 :
T3 = T4 V3 = V4 (2.14)
Odat` eliminat` influen\a J3 ]i J4 , milivoltmetrul va indica tensiunea:
V = V1 V2 = (T1 T2 ) (2.15)
Tensiunea m`surat` de voltmetru depinde de: diferen\a de temperatur`

dintre jonc\iunile J1 ]i J2 : (T1 T2), de caracteristicile metalelor utilizate pentru
construc\ia firelor ]i de caracteristicile circuitului electric.
In rela\ia de calcul a tensiunii produse, singurele variabile sunt

temperaturile [n jonc\iunile T1 ]i T2. Pentru a ob\ine o rela\ie de leg`tur` direct`
[ntre temperatura jonc\iunii de m`sur` T1 ]i tensiunea produs` V, trebuie eliminat`
influen\a temperaturii jonc\iunii reci T2.
Corectarea temperaturii jonc\iunii reci:
Pentru corectarea tensiunii [n func\ie de temperatura jonc\iunii reci exist`

dou` solu\ii:
o solu\ia clasic`: men\inerea jonc\iunii reci la o temperatur` constant`, cunoscut`,
controlabil` (prin introducerea J2 [ntr-un recipient cu ghea\` care se tope]te)
o solu\ia modern`: m`surarea ]i corectarea temperaturii jonc\iunii reci prin
compensare electronic`: software sau hardware.
Recipientul cu ghea\`
Temperatura jonc\iunii de referin\` T2 se men\ine la o valoare fix` (de

referin\`), astfel [nc@t varia\ia tensiunii produse s` depind` numai de varia\ia
temperaturii jonc\iunii de m`sur`, T1. Pentru a avea o m`sur` c@t mai precis` (care
se ob\ine av@nd o tensiune c@t mai mare), T2 trebuie s` aibe o valoare c@t mai
sc`zut`.
V
Standardul industrial
T1 + - + impune T2 = 0 C. Pentru
jonc\iune V1 ob\inerea acestei valori,
cald` - jonc\iunea rece se
(de m`sur`) V2 plaseaz` [ntr-un recipient
+ -
umplut cu buc`\i de
jonc\iune rece ghea\` (figura 2.24).
(recipient cu ghea\`) T2
Fig. 2.24 Circuit cu recipient cu ghea\`
Tensiunea citit` pe voltmetru este:
V = V1 V2 = (T1 T2 ) = (t1 + 273.15 t 2 273.15) =

(2.16)
= (t1 + 273.15 0 273.15) = t1
Metoda de m`sur` cu ghea\` este foarte exact` deoarece temperatura de

0 C poate fi controlat` foarte bine.
Corectarea temperaturii jonc\iunii reci prin compensare electronic`
Solu\ia modern` nu mai impune p`strarea unei valori fixe a temperaturii

jonc\iunii reci, ci efectuarea unei corec\ii [n func\ie de valoarea ei curent`. Pentru
aceasta se utilizeaz` un circuit electronic ca cel din figura 2.25. Pe l@ng`
temperatura jonc\iunii de m`sur`, se m`soar` ]i temperatura jonc\iunii de referin\`.
Valoarea temperaturii de referin\` este utilizat` ca factor de corec\ie.
jonc\iune
rece
T1 V
jonc\iune
cald`
(de m`sur`)
senzor ajustarea
T2
temperatur` m`rimii
de ie]ire
Fig. 2.25 Circuit cu corec\ie de temperatur`
Temperatura de referin\` se m`soar` cu un termistor, cu o termorezisten\`

sau cu un circuit integrat. Corec\ia [n func\ie de valoarea acesteia se face printr-un
program de calcul (compensare software) sau printr-un circuit electric (compensare
hardware).
Se pune [ntrebarea: de ce este nevoie de termocuplu dac` [n circuit exist`
deja un aparat care m`soar` temperatura ? R`spunsul este legat de avantajele
termocuplului: domeniu de m`sur` mult mai mare, aparat robust, simplu.
Compensare software: utilizeaz` programul unui calculator pentru a compensa

efectul jonc\iunii de referin\`. Cu ajutorul unui multimetru digital controlat de
calculator se parcurg urm`toarele etape (fig.2.26):
- se m`soar` temperatura de referin\` (termistor, termorezisten\`, circuit integrat)
- se converte]te T2 [ntr-o valoare echivalent` de tensiune V2
- se m`soar` tensiunea V
- se afl` tensiunea corespunz`toare termocuplului, prin sc`derea: V1 = V V2
- cunosc@nd V1, rezult` T1
T1 +
V
-
T2
Fig. 2.26 Compensare software
Avantajele aparatului cu compensare software:

versatilitate: utilizarea se reduce la conectarea unei perechi de fire (compensarea
referin\ei ]i conversia de la tensiune la temperatur` se face prin program)
la o singur` jonc\iune de referin\` se pot lega mai multe termocuple de tipuri

diferite. Singura condi\ie de legare este cunoa]terea tipului lor, astfel [nc@t s` se
poat` face [n program modific`rile corespunz`toare.
Singurul dezavantaj al variantei cu compensare software este acela c`

necesit` un timp de calcul suplimentar pentru determinarea temperaturii de
referin\`. Pentru cre]terea vitezei de calcul se poate utiliza varianta de compensare
hardware.
Compensare hardware: [n schem` se introduce o surs` de tensiune care s`

anihileze tensiunea jonc\iunii de referin\` (figura 2.27). Compensarea se face
printr-un circuit electric ]i nu printr-un program de calcul, ca [n cazul anterior.
T1T1
T1
T2 T2
T2
Fig. 2.27 Compensare harware
Efectul compens`rii hardware este acela]i cu cel al recipientului cu ghea\`:

anularea V2. Avantajul compens`rii hardware este acela c` se efectueaz` o
compensare mai rapid`. Prin eliminarea calculului T2 se economisesc doi pa]i de
calcul: conversia T2 V2 ]i efectuarea diferen\ei: V1 = V V2 . Dezavantajul este
acela c` la o jonc\iune de referin\` se pot lega numai termocupluri de acela]i tip.
Transformarea tensiunii electromotoare [n valoare de temperatur`:
Valoarea tensiunii se m`soar` cu un voltmetru ([n milivol\i). Pentru a

u]ura utilizarea termocuplului, unele voltmetre arat` direct valoarea
temperaturii (prin gradarea scalei direct in grade sau prin intermediul unui
circuit electronic). Alte aparate au m`rimea de ie]ire indicat` [n milivol\i,
urm@nd ca transformarea [n grade de temperatur` s` se fac` pe baza unor
tabele de coresponden\` date de furnizor.
aparat ieftin, simplu, robust

nu necesit` surs` de alimentare (depinde de variant`)
domeniu mare de m`sur` (< 0 C ... 1000 C)
varia\ie neliniar` a tensiunii [n fun\ie de temperatur`

tensiunea are valori mici, comparabile cu tensiunile parazite produse la
jonc\iunea firelor cu aparatul de m`sur` (necesit` compensare)
are nevoie de o referin\` de temperatur`
stabilitate foarte mic`, sensibilitate sc`zut`.
2.3.4. Diode, tranzistori ]i circuite integrate
Diodele, tranzistorii ]i circuitele integrate fac parte din categoria aparatelor

care utilizeaz` ca element de baz` jonc\iunea p-n (elemente semiconductoare).
Jonc\iunea p-n este format` din dou` elemente semiconductoare, dintre care unul
este dopat cu particule de tip n, iar cel`lalt cu particule de tip p. Intre cele dou`
elemente apare o tensiune electromotoare a c`rei valoare depinde de temperatur`.
Materialele semiconductoare utilizate sunt:
- pentru diode: siliciu (cel mai des), germaniu (mai rar) sau arseniur` de galiu
- pentru tranzistori: siliciu
Pentru elementele semiconductoare, rela\ia de varia\ie a tensiunii
electromotoare [n func\ie de temperatur` este liniar` ]i are o pant` mai mare
comparativ cu termocuplul (figura 2.30-b).
Metoda de m`surare bazat` pe jonc\iuni pn este utilizat` pentru m`surarea
temperaturii microprocesoarelor. In figura 2.30 se arat` cum se poate utiliza o
diod` pentru ob\inerea unui senzor de temperatur` foarte ieftin.
Pentru o valoare
constant` de curent de
polarizare de 12 V/10 k

(fig.2.30-a), c`derea de
tensiune prin dioda de
siliciu este de aproximativ
2 mV/C (fig.2.30-b).
(a) schema de m`sur` (b) varia\ia tensiune temperatur`
Fig. 2.30 Senzor de temperatur` cu diod`
varia\ia tensiunii electromotoare [n func\ie de temperatur` este liniar` ]i mare

circuitul de m`sur` utilizeaz` componente ce au un pre\ relativ sc`zut
exist` abateri considerabile [ntre elemente de acela]i tip, ceea ce face necesar` o
calibrare individual` (fapt care le cre]te pre\ul)
dimensiuni relativ mari ale elementului sensibil: diametru de 710 mm
(comparativ cu termocupul, care poate avea ]i diametre de 0.4 mm)
nu poate m`sura punctual temperatura (datorit` dimensiunilor mai mari).
2.4. Repere de temperatur`
Reperele de temperatur` sunt constituite din diferite materiale care []i

modific` o proprietate fizico-chimic` [n func\ie de temperatur`. Propriet`\ile fizico-
chimice folosite sunt: punctul de topire, culoarea, luminiscen\a.
Reperele de temperatur` au urm`toarele caracteristici:
se utilizeaz` pentru verificarea [ncadr`rii [n anumite limite de temperatur`
m`sur`torile au caracter subiectiv
au precizie de m`sur` mic` (aproximativ 5 C)
timp de r`spuns ridicat (de ordinul minutelor)
sunt de unic` folosin\` (schimbarea de stare este ireversibil`) cu excep\ia celor
cu cristale lichide.
2.4.1. Repere de temperatur` bazate pe punctul de topire
In func\ie de compozi\ia chimic`, metalele ]i aliajele metalice au puncte de

topire diferite. Pentru m`surarea temperaturii se utilizeaz` ni]te corpuri (sub form`
de conuri, bare, pastile, inele) realizate din materiale cu puncte de topire diferite.
Acestea se introduc [n mediul a c`rui temperatur` se m`soar`. Temperatura se
apreciaz` [n func\ie de starea ]i forma materialului (figura 2.31). Metoda se
utilizeaz` pentru m`surarea temperaturilor foarte ridicate (100 - 2000 C).
Fig. 2.31 Repere bazate pe punctul de topire al materialelor conuri Seger
2.4.2. Repere de temperatur` bazate pe schimbarea culorii
Metoda folose]te diferi\i compu]i chimici (sub form` de etichete, tablete,

vopsele etc.), care au proprietatea de a-]i schimba culoarea la o anumit`
temperatur`. Materialele folosite sunt sub form` de etichete, tablete, creioane,
lacuri, vopsele, chituri epoxidice. Domeniul de temperatur` este [ntre 40 ... 650 C.
Tipuri de substan\e utilizate:
monotermocromatice: care au o singur` schimbare de culoare, brusc`
multitermocromatice: care au schimbare repetat` a culorii, virarea de la o nuan\`
la alta f`c@ndu-se brusc la temperaturi fixe
termocromatice continuu: la care culoarea se modific` continuu cu temperatura
2.4.3. Repere de temperatur` bazate pe modificarea luminiscen\ei
Metoda utilizeaz` tablete cu cristale lichide, care []i schimb` intensitatea

luminoas` la o anumit` temperatur`.
2.5. Termometre de radia\ie
2.5.1. No\iuni privind radia\ia termic`
Toate corpurile aflate la o temperatur` mai mare de 0 K emit energie

termic`. Cu c@t temperatura lor este mai ridicat`, cu at@t cantitatea de energie
termic` emis` este mai mare. Folosind aceast` proprietate, temperatura se poate
determina prin m`surarea energiei emise.
Aparatele care determin` temperatura corpurilor pe baza energiei termice
radiate se numesc termometre de radia\ie sau pirometre (pyro = foc [n grece]te).
Ini\ial, cele dou` denumiri nu au avut aceea]i semnifica\ie. Primele
termometre bazate pe radia\ia termic`, denumite pirometre, puteau m`sura numai
temperatura corpurilor incandescente (la care radia\ia este vizibil` ochiului uman).
Termometrele de radia\ie de ast`zi pot m`sura temperatura oric`rui corp, nu numai
a celor incandescente. Astfel, pirometrele reprezint` o subclas` a termometrelor de
radia\ie. Cu toate acestea, [n prezent termenilor de pirometru sau termometru de
radia\ie li se atribuie aceea]i semnifica\ie: un aparat care intercepteaz` ]i evalueaz`
radia\ia termic` a corpurilor, f`r` a intra [n contact direct cu acestea.
Radia\ia termic` poate fi definit` [n dou` modalit`\i: ca und`
electromagnetic` (tradi\ional) sau ca flux de fotoni (prin mecanica cuantic`).
Conform descrierii tradi\ionale utilizate [n transferul de c`ldur`, radia\ia
termic` este emis` de pe suprafa\a unui corp sub form` de unde electromagnetice.
Unda electromagnetic` con\ine dou` unde, una electric` ]i una magnetic`,
perpendiculare [ntre ele ]i perpendiculare pe direc\ia de deplasare, fiind definit`
prin:
- frecven\a oscila\iilor:
c und`
- lungimea de und`: = (distan\a dintre magnetic`
und`
dou` creste consecutive ale unei unde) electric`
[n care: c-viteza luminii
Din [ntreg spectrul electromagnetic (care cuprinde totalitatea undelor

electromagnetice, av@nd toate lungimile de und` posibile - figura 2.32), radia\ia
termic` ocup` domeniul cu lungimi de und` [ntre 0,1 - 1000 m, adic`: o parte din
domeniul ultraviolet (UV), domeniul vizibil (VIS) ]i domeniul infraro]u (IR).
Pentru m`sur`torile de temperatur` uzuale se utilizeaz` numai o parte din domeniul
ocupat de radia\ia infraro]ie (IR): cu [ntre 0,7 - 20 m.
lungime
de und`,
unde radio unde
raze gama raze X UV VIS IR
microunde unde scurte lungi
Fig. 2.32 Spectrul electromagnetic
Conform principiului cuantic a lui Plank, energia este emis` sau absorbit`
discret. Astfel, emisia de energie de pe suprafa\a unui corp se face sub forma unor
pachete de energie, denumite cuante sau fotoni.
In func\ie de domeniul studiat, comportamentul cuantei este apropiat celui
al corpurilor din mecanica newtonian` sau al undelor. In cazul radia\iei termice,
cuanta poate fi asociat` unei unde.
Indiferent dac` radia\ia termic` este privit` ca o und` electromagnetic` sau
ca un flux de fotoni, ecua\iile ce o descriu sunt asem`n`toare.
2.5.1.1. Comportamentul radia\iei termice fa\` de corpuri
Radia\ia termic` I (descris` ca und` electromagnetic` sau ca foton) poate

fi absorbit` (A), reflectat` (R) sau transmis` (T) de corpuri (fig.2.33). Din radia\ia
absorbit` de corp, o parte este reflectat` intern ]i o parte este re-emis` (E).
R corp
I = R + T + A = I + I + I
unde: (2.17)
I T - factor de reflexie
- factor de transmisie
- factor de absorb\ie
A
Rezult`:
E 1 = + + (2.18)
Fig. 2.33 Radia\ia termic`
La echilibru termodinamic, [ntreaga energie absorbit` este re-emis`

(radiat`) de corp (dac` nu ar fi a]a, corpurile s-ar [nc`lzi sau s-ar r`ci, deci nu ar
mai avea temeratura constant` - condi\ia de echilibru termodinamic). Avem:
= unde: - factor de emisie (emisivitate) (2.19)
adic`
1 = + + , indiferent de lungimea de und` (2.20)
Valoarile factorilor , , , depind de lungimea de und` ]i de

caracteristicile suprafe\ei corpului.
Cazuri particulare ale rela\iei 2.20:

Pentru corpul negru: =1 ; = =0
Pentru corpurile lucioase (reflect` [ntreaga radia\ie): =1 ; = =0
Pentru corpurile transparente fa\` de radia\ie: =1 ; = =0
Pentru corpurile opace la radia\ie: =0 ; + =1
Pentru caracterizarea corpurilor din punct de vedere al comportamentului

fa\` de radia\ia termic` se define]te un factor adimensional, denumit:
Emisivitate: raportul dintre energia radiat` de un obiect oarecare ]i energia

radiat` de corpul negru, la aceea]i temperatur`:
E
= (2.21)
E0
Corpul negru (conceput de Kirchhoff) are proprietatea c` nu reflect` ]i nu

transmite radia\ia termic`. Acesta absoarbe ]i re-emite [ntreaga radia\ie, indiferent
de lungimea de und` ]i de direc\ia acesteia. De aceea, emisivitatea corpului negru
are valoare unitar`:
1
0 = 0 = 0 1
(2.22)
0 = 0 =1
(a) teoretic (b) practic
Fig.2.34. Corp negru
In natur` nu se cunoa]te existen\a vreunui corp negru; acesta fiind utilizat
numai pentru efectuarea de calcule teoretice. Cea mai apropiat` realizare practic`
este o cavitate opac`, sferic`, cu o mic` intrare tubular` - a c`rei suprafa\`
interioar` are factorul de emisie = 0,998 (fig.2.34).
Toate corpurile din lumea [nconjur`toare au o emisivitate cuprins` [ntre 0
]i 1. Valoarea este subunitar` deoarece corpurile nu absorb [ntreaga energie, o parte
din aceasta fiind reflectat` ]i/ sau transmis`.
Emisivitatea depinde de mai mul\i factori:
- lungimea de und`
- temperatur`
- unghiul de observare
- forma, materialul din care este confec\ionat corpul
- starea suprafe\ei (cu c@t este mai lucios, cu at@t reflect` mai mult radia\ia).
De aceea, la m`surarea temperaturii trebuie f`cute corec\ii [n func\ie de
valoarea emisivit`\ii. Exemplu: un corp cu = 0.5 (care radiaz` 50% din energia
corpului negru) va p`rea mai rece dec@t un corp cu = 0.8 (care radiaz` 80% din
energia corpului negru).
2.5.1.2. Comportamentul radia\iei termice fa\` de atmosfer`
Pentru radia\ia termic`, atmosfera reprezint` un alt corp, interpus [ntre

obiectul analizat ]i instrumentul de m`sur`.
Ca orice corp, atmosfera este ]i ea caracterizat` prin factori de reflexie,
transmisie, absorb\ie ]i emisie proprii ce depind de lungimea de und` ]i de
compozi\ia atmosferei. Astfel, exist` anumite benzi spectrale, [n care radia\ia este
absorbit` diferit (mai mult sau mai pu\in).
Pentru a avea o pierdere de energie minim` la transmisia prin mediul
ambiant, spectrul infraro]u utilizat pentru detectarea radia\iilor (0,7 - 20 m) este la
r@ndul sù [mp`r\it [n anumite zone atmosferice, la care absorb\ia este minim`:
0,7 1,3 ; 1,4 1,8 ; 2,0 2.5 ; 3,2 4,3 ; 4,8 5,3 ; 8 14 m.
2.5.1.3. Comportamentul radia\iei termice la varia\ia temperaturii
Cu c@t cre]te temperatura:
cre]te energia emis` de corp conform legii lui Stephan Boltzmann:
W = T 4 [W/m2/s] (2.23)
unde: = 5.672 10 8 W/m2/K4 - constanta Stephan Boltzmann

T temperatura absolut` [K].
cre]te intensitatea radia\iei (= energia radiat` [n unitatea de suprafa\` ]i de

timp) - conform legii lui Plank ]i a defini\iei emisivit`\ii:
1
hc
I = I = 2 hc e KT 1
0 2 5
[erg s-1 cm-3] (2.24)

I
unde: I 0 - intensitatea radia\iei corpului negru [erg s-1 cm-3]
h = 6.626 10 34 Js - constanta lui Planck
c = 2.9979 10 8 m/s - viteza luminii
- lungimea de und`
K = 1.381 10 23 J/K constanta lui Boltzmann

scade lungimea de und` corespunz`toare intensit`\ii maxime conform legii

lui Wien:
0.2897
max = (2.25) I
T
La temperaturi foarte ridicate, distribu\ia
spectral` se poate extinde [n spectrul vizibil, culoarea
modific@ndu-se de la ro]u spre alb.

2.5.1.4. Comportamentul radia\iei termice la temperatur` constant`
Pentru o temperatur` constant`:
intensitatea radia\iei variaz` [n func\ie de lungimea de und` ]i de emisivitate -

conform legii lui Plank ]i a defini\iei emisivit`\ii
lungimea de und` corespunz`toare intensit`\ii maxime depinde de temperatur` -

conform legii lui Wien.
2.5.2. Componentele termometrului de radia\ie
Principalele elemente componente ale unui termometru de radia\ie sunt

(figura 2.35):
o Sistemul optic: care focalizeaz` energia emis` de obiect asupra detectorului de
radia\ie
o Detectorul de radia\ie: un sistem sensibil la radia\ii, care genereaz` un semnal
electric propor\ional cu energia absorbit`
o Sistemul electronic: pentru ajustarea ]i corectarea semnalului
o Fibre optice (numai la termometrul de radia\ie cu fibre optice): pentru
transmisia semnalului.
Corp Sistem
m`surat Sistem optic Detector electronic
Fig. 2.35 Componentele termometrului de radia\ie
2.5.2.1. Sistemul optic
Sistemul optic focalizeaz` radia\ia asupra detectorului. Focalizarea se poate

face cu ajutorul unor lentile sau a unei oglinzi (figura 2.36).
Pentru a avea o m`sur`toare corect`, trebuie ca imaginea corpului m`surat

(focalizat` de lentil`) s` acopere complet detectorul (s` umple [ntreg c@mpul vizual
al acestuia pentru a nu m`sura ]i alte energii). Aceasta se ob\ine printr-o orientare
corect` a aparatului.
detector
lentile
oglind`
detector
oglind`
(reflect` energia
IR ]i transmite
energia vizual`)
lentile
detector
Fig. 2.36 Variante de sisteme optice
2.5.2.2. Detectorul de radia\ie
Exista dou` tipuri principale de detectoare de radiatie:

1. Bazate pe legile transferului de c`ldur`:
- detectoare termice
2. Bazate pe teoria cuantic`:
- detectoare cuantice
- detectoare cu fibròptic`
Detector de radia\ie IR termic
Detectorul termic este format din mai multe termocupluri (50200) a]ezate
radial, legate [n serie ]i amplasate la o distan\` c@t mai mic` unul fa\` de cel`lalt
(12 mm) figura 2.37.
jonc\iune
rece
jonc\iune
cald`
zon` de captare
a energiei IR
Fig. 2.37 Detector de radia\ie IR cu termocuplu
Jonc\iunile calde (de m`sur`) sunt expuse radia\iei incidente, iar jonc\iunile
reci (de referin\`) sunt izolate [n interiorul aparatului (la temperatura ambiant`).
Prin absorb\ia energiei, jonc\iunile calde se [nc`lzesc. Astfel, fiecare
termocuplu genereaz` o tensiune electromotoare propor\ional` cu energia absorbit`
(deci cu temperatura). Semnalul de ie]ire al detectorului este dat de suma
tensiunilor generate de fiecare termocuplu [n parte.
Detectoarele termice sunt cele mai des utilizate. Acestea sunt cel mai pu\in
influen\ate de lungimea de und`, dar au o vitez` de reac\ie ceva mai mic` (de
ordinul secundelor), deoarece jonc\iunile trebuie s` ajung` la echilibru termic cu
obiectul m`surat.
Detector de radia\ie IR cuantic
Detectorul cuantic este format din cristale semiconductoare (PbS, PbSe,

HgCdTe) dopate cu particule de tipul n sau p. Principiul de m`sur` se bazeaz` pe
dependen\a dintre conductivitatea electric` a cristalului semiconductor ]i
temperatur`.
Pe fotoconductor se aplic` o tensiune polarizat` ]i se m`soar` curentul prin
circuit (figura 2.38).
foton foton
Fig. 2.38 Detector de radia\ie IR cuantic (cu fotoconductori)
In absen\a radia\iei, prin circuit trece un curent rezidual. Cu c@t cre]te

temperatura, scade energia necesar` ca fotonii s` fie absorbi\i de cristal, iar
lungimea de und` a fotonilor absorbi\i cre]te.
Fotonii absorbi\i creeaz` perechi libere electron + gol, care au ca efect
cre]terea curentului. Astfel, radia\ia IR este sesizat` ca o cre]tere de curent.
Valoarea curentului total este cu at@t mai mare cu c@t temperatura este mai ridicat`.
Cre]terea de curent datorat` varia\iei temperaturii se ob\ine dac` se scade
din curentul total valoarea curentului rezidual.
Detector de radia\ie cu fibr` optic`
Utilizarea fibrelor optice reprezint` cel mai recent progres din domeniul
termometrelor f`r` contact.
Fibra optic` (fig.2.39-a) const` dintr-un miez flexibil din sticl` ce conduce
lumina. Acesta este [nconjurat de un strat de protec\ie sub\ire din sticl` cu
coeficient de refrac\ie mic. Diametrul unei fibre optice este foarte mic, de ordinul
m. Termometrul de radia\ie cu fibre optice utilizeaz` c@teva sute de fibre optice,
incluse [ntr-o teac` de protec\ie (metalic` sau nu).
Cristal
Fibr` semiconductor
Teac` de (GaAs)
protec\ie optic`
Surs`
lumin` Cap`t de
m`sur`
Oglind` dielectric`
(a)
Energie
absorbit` T Energie
transmis`

(b)
Fig. 2.39 Detector de radia\ie cu fibr` optic`
La cap`tul de m`sur` al fibrei optice se afl` un cristal semiconductor

(detectorul IR). Acesta are proprietatea c` absoarbe energia cu lungimi de und` mai
mici dec@t o anumit` valoare (denumit` prag de absorb\ie) ]i transmite energia cu
lungimi de und` peste acest prag. Valoarea pragului de absorb\ie (m`rime
cunoscuta) cre]te cu temperatura (figura 2.39-b).
Prin fibra optic` se trimite c`tre cristalul semiconductor un semnal
luminos. In func\ie de temperatur`, o parte din lumin` este absorbit` de cristal ]i o
parte este transmis` ]i apoi reflectat` de oglind`. Lungimea de und` maxim` a
undei reflectate reprezint` pragul de absorb\ie. Din valoarea acestuia se determin`
temperatura.
2.5.2.3. Sistemul electronic
Sistemul electronic modific` semnalul de ie]ire al detectorului. Acesta cuprinde:

- circuitul de liniarizare ]i amplificare
- circuitul de compensare a temperaturii mediului ambiant, astfel [nc@t s` nu
afecteze semnalul de ie]ire
- circuitul de ajustare a emisivit`\ii, astfel [nc@t caracteristicile corpului

m`surat s` se potriveasc` la calibrarea aparatului.
Pentru sistemul electronic (ca ]i [n alte cazuri), tendin\a este de a se renun\a

la electronica analogic` [n favoarea sistemelor cu microprocesor. Semnalul de
ie]ire al senzorului este digitizat, toate calculele legate de corec\ii, compens`ri etc.
fiind f`cute cu ajutorul unui microprocesor.
2.5.3. Procedee de m`sur` a temperaturii
2.5.3.1. Termometru de radia\ie total` (cu band` larg`)
Termometrul de radia\ie total` (fig.2.40) concentreaz` asupra detectorului

[ntreaga radia\ie emis` de corpul m`surat ([ntre o lungime de und` minim` ]i
maxim`). Acesta este cel mai simplu, dar ]i cel mai ieftin termometru de radia\ie.
Termometrul de radia\ie trotal` se utilizeaz` pentru m`surarea temperaturilor
ridicate din spa\ii [nchise (care se comport` apropiat corpurilor negre), de exemplu
din focarul cazanelor de abur.
detector amplificator
surs` de semnal ie]ire
c`ldur`
linearizare
ajustare
Fig. 2.40 Termometru de radia\ie total`
2.5.3.2. Termometru de radia\ie monocromatic`

(cu band` [ngust`, cu o culoare)
Termometrul de radia\ie monocromatic` m`soar` intensitatea radia\iei

termice emise de corpuri [ntr-o band` foarte [ngust` de lungimi de und` ( 1 m).
Pentru re\inerea radia\iei dintr-o band` foarte [ngust` de
lungimi de und` se utilizeaz` filtre selective. Acestea
reprezint` unul dintre cele mai importante progrese ale
termometriei [n infraro]u: permit alegerea [ntre mai multe
benzi ([nguste) de lungimi de und`.
Nevoia utiliz`rii unei benzi spectrale c@t mai [nguste rezult` din necesitatea
elimin`rii interferen\elor mediului intermediar (atmosferic sau altul), sau din
necesitatea m`sur`rii temperaturii unor medii care sunt transparente pentru o gam`
larg` a radia\iei IR (gazele sau alte substan\e ). De asemenea, precizia unui senzor
cu domeniu spectral [ngust este mai pu\in afectat` de modific`rile de emisivitate
ale obiectului m`surat.
Alegerea benzii utilizate se face [n func\ie de domeniul de temperaturi ]i de
tipul materialului a c`rui temperatur` se m`soar`. Aplica\iile care nu necesit`
modificarea benzii de lungimi de und` utilizeaz` de obicei = 0,7 m. Motiva\ia
utiliz`rii celei mai mici lungimi de und` din IR este legat` de faptul c` emisivitatea
corpurilor este mai mare pentru lungimi de und` mai mici.
Bazat pe aceea]i motiva\ie, primele aparate cu radia\ie monocromatic`
comparau intensitatea radia\iei corpului m`surat cu intensitatea radia\iei produs` de
o surs` de referin\` (un filament). Radia\ia monocromatic` emis` de sursa de
referin\` corespunde culorii ro]ii din domeniul vizibil (lungimea de und` de 0,65
m) ]i se ob\ine prin intercalarea unui filtru ro]u [n calea radia\iilor.
Compararea intensit`\ilor celor dou` radia\ii se poate face [n dou`
modalit`\i:
- prin modificarea intensit`\ii radia\iei sursei de referin\` (prin modificarea
tensiunii filamentului)
- prin atenuarea intensit`\ii radia\iei incidente (printr-un filtru cenu]iu
progresiv).
Pirometrele moderne utilizeaz` schema din figura 2.35, la care se adaug`

un filtru selectiv pentru re\inerea lungimii de und` dorite din radia\ia IR (fig. 2.41).
amplificare,
liniarizare,
ajustare
surs` lentil`
etc.
de
c`ldur` detector
filtru selectiv indica\ie
Fig. 2.41 Termometru de radia\ie monocromatic`
Dezavantajul pirometrelor monocromatice este acela c` pot introduce erori prin:

- obiectele care nu acoper` [ntreg c@mpul vizual al detectorului
- absorb\ia radia\iei [ntre corpul m`surat ]i detector (obstruc\ii pe traseu)
- varia\ia emisivit`\ii [n func\ie de temperatur` (cazul majorit`\ii metalelor, a
siliconului, ceramicii monocristaline etc.)
In aceste situa\ii, se recomand` pirometrele de raport (cu dou` sau mai
multe culori).
2.5.3.3. Termometru de radia\ie cu raport

(cu dou` sau mai multe culori)
Pirometrul cu dou` sau mai multe culori se utilizeaz` pentru eliminarea

influen\ei emisivit`\ii (care este variabil` cu temperatura). Principiul de m`sur`
este acela]i cu cel al pirometrului monocromatic, dar [n locul m`sur`rii energiei
emise [ntr-o singur` lungime de und` se face raportul energiei IR emise de corp la
dou` (sau mai multe) lungimi de und` diferite.
Fasciculul de radia\ie este focalizat de lentil` asupra unui colimator (figura
2.42). Separatorul de fascicul desparte fasciculul [n dou` fascicule cu lungimi de
und` diferite. Valorile de ie]ire ale celor dou` detectoare sunt raportate.
I1 / I2
Surs` de
c`ldur`
1 Lentile: focalizeaz`
energia emis` de corp
2 colimator
separator
de fascicol
Fig. 2.42 Termometru de radia\ie cu raport
Prin acest procedeu, orice schimbare ap`rut` [n ceea ce prive]te

propriet`\ile de emisie ale materialului sau ale traseului este perceput` identic de
cele dou` detectoare. Astfel, raportul celor dou` m`rimi de ie]ire este influen\at
doar de varia\ia temperaturii.
Metoda elimin` erorile determinate de: obiectele care nu acoper` [ntreg
c@mpul vizual al detectorului, prezen\a obstruc\iilor de pe traseu (gaze, vapori de
ap`, praf, al\i aerosoli) sau de modificarea emisivit`\ii cu temperatura.
In schimb, pot apare erori datorate:
- modific`rii diferite a emisivit`\ii cu temperatura pentru cele dou`
- particolelor de pe traseu care au acelea]i dimensiuni cu m`surat`.
De aceea, [n astfel de cazuri se utilizeaz` pirometre bazate pe mai multe
lungimi de und` (denumite pirometre multispectrale).
2.5.3.4. Termoviziunea
Termoviziunea reprezint` un procedeu de televiziune sensibil la radia\iile

infraro]ii. Prin aceast` tehnic` se permite cunoa]terea reparti\iei spa\iale ]i a
evolu\iei temporale a temperaturii unui obiect.
Semnalele ob\inute sunt prelucrate electronic, ob\in@ndu-se o termogram`
(figura 2.43-b). Aceasta poate avea diferite forme:
- imagine alb negru sau colorat`, av@nd clasele de temperatur` marcate diferit.
(cu num`rul de grade dintr-o clas` de temperatur` predefinit de utilizator)
- imagine care con\ine izotermele.
-
(a) camer` de luat imagini termice (b) termogram`
(c) imagine bloc [n spectrul vizibil (b) imagine bloc [n spectrul IR (termogram`)
Fig. 2.43 Termoviziunea
2.6. Montarea termometrelor
2.6.1. Montarea termometrelor cu contact
La montarea termometrelor de contact trebuie avut [n vedere c`:

- majoritatea senzorilor m`soar` temperatura punctiform (introduc erori [n cazul
[n care se m`soar` temperatura unui mediu neomogen termic)
- se pot introduce erori de m`sur` datorate transferului de c`ldur` cu mediul
exterior ]i aportului de c`ldur` prin efect Joule (dac` este cazul).
Pentru ca o m`sur`toare s` fie corect`, trebuie [ndeplinite urm`toarele
condi\ii:
elementul sensibil s` fie corect amplasat [n c@mpul de temperaturi
s` se asigure un schimb de c`ldur` c@t mai bun [ntre mediul m`surat ]i senzor
schimb de c`ldur` minim [ntre senzor ]i alte corpuri dec@t cel m`surat
s` nu existe perturba\ii ale c@mpului termic [n jurul aparatului
s` se men\in` condi\iile [n care a fost f`cut` etalonarea aparatului.
2.6.1.1. M`surarea temperaturii fluidelor
Teaca de protec\ie:
Pentru a proteja senzorul de temperatur` [mpotriva ac\iunii chimice ]i a

solicit`rilor mecanice provenite din mediul m`surat, acesta se introduce [ntr-o teac`
de protec\ie. Teaca de protec\ie trebuie s` [ndeplineasc` urm`toarele condi\ii:
s` nu devieze c@mpul termic
s` aibe diametru c@t mai apropiat de cel al senzorului
s` aibe grosime c@t mai mic` (aprox. 1 mm)
s` aibe ad@ncime de cufundare c@t mai mare (de 6 8 ori diametrul)
s` fie confec\ionat` dintr-un material adecvat mediului ]i temperaturilor
m`surate (s` reziste la solicit`ri mecanice, chimice, de presiune, temperatur`)
s` reziste la solicit`ri prin vibra\ii (pentru tecile mai lungi de 25 cm).
Pentru intensificarea schimbului de c`ldur`, [ntre senzorul de temperatur`

]i teaca de protec\ie se introduce un material de umplere (naftalin`, amestec de
azotat de sodiu ]i potasiu, ulei mineral, mercur, cositor etc.). Materialului de
umplere trebuie:
- s` umple numai partea inferioar` a tecii de protec\ie (dac` se introduce prea
mult` umplutur`, apar erori de m`sur` datorate devierii fluxului termic ca ]i [n
cazul pere\ilor prea gro]i)
- s` nu vaporizeze [n domeniul de temperaturi al senzorului (dac` vaporizeaz`,
senzorul m`soar` temperatura de vaporizare a materialului de umplere)
- s` nu fie aderent
- senzorul s` nu pluteasc` deasupra materialului de umplere.
Intr-o conduct`, teaca de protec\ie se monteaz`:
oblic (figura 2.44 a):

- pentru m`surarea temperaturii [n conducte de diametru mic ([n condi\iile [n
care trebuie respectat` condi\ia referitoare la ad@ncimea de imersie).
[n cot (figura 2.44 b):

- pentru m`surarea temperaturii medii: datorit` turbulen\elor de curgere
ap`rute, distribu\ia de temperaturi [n sec\iunea conductei se uniformizeaz`
- pentru m`surarea temperaturii gazelor ]i aburului. In acest caz, se utilizeaz`
o teac` de protec\ie cu aripioare, pentru intensificarea schimbul de c`ldur`
(prin m`rirea suprafe\ei de schimb de c`ldur`).
[n centru (figura 2.44 c):

- pentru m`surarea temperaturii maxime (conform distribu\iei de temperaturi
din sec\iunea conductei, temperatura maxim` este [n axul conductei).
Montarea tecii [n lungul izotermelor are avantajul c` nu deviaz` fluxul.
(a) oblic (b) [n cot (c) [n centru
Fig. 2.44 Montarea tecii de protec\ie [n conducte
2.6.1.2. M`surarea temperaturii la suprafa\a ]i [n interiorul

corpurilor solide
M`surarea temperaturii corpurilor solide este [ngreunat` datorit`:

- pierderilor de c`ldur` prin conduc\ie ]i convec\ie de la suprafa\a corpurilor
solide spre mediul [nconjur`tor
- aportului de temperatur` prin efect Joule, [n cazul firelor electrice parcurse de
curent.
Condi\iile care trebuie [ndeplinite pentru a efectua o m`sur`toare corect`
cu termocuplul (fig. 2.45) sunt:
s` aibe un contact c@t mai bun cu suprafa\a m`surat`: v@rful termocuplului se
sudeaz` pe o pl`cu\` metalic` sub\ire ]i cu conductibilitate termic` bun` (cupru)
- [n acest fel se realizeaz` un contact mai bun ]i se cre]te suprafa\a de schimb de
c`ldur`
pl`cu\a trebuie bine izolat` de mediul exterior - pentru a nu m`sura temperatura
acestuia [n loc de cea a corpului
conductorii termocuplului trebuie s` parcurg` o distan\` paralel cu suprafa\a
m`surat` (aprox. 10 cm) nu trebuie s` fie perpendiculari pe suprafa\` (pentru a
nu se disipa c`ldur` prin ei).
gre]it corect gre]it corect

(a) la suprafa\a corpului (b) [n interiorul corpului
Fig. 2.45 M`surarea temperaturii cu termocuplul

2.6.2. Montarea termometrelor f`r` contact
Termometrele f`r` contact pot fi portabile sau fixe.

Pentru termometrele portabile nu se pune problema existen\ei unor condi\ii
de montare, ci numai a respect`rii cerin\elor legate de o m`sur`toare corect`
([ncadrarea corect` a obiectului m`surat, evitarea prelu`rii radia\iilor provenite de
la alte corpuri etc.)
Pentru termometrele a c`ror amplasare este fix`, variantele de montare ]i
accesoriile utilizate sunt prezentate schematic [n:
- figura 2.46 pentru termometrele IR standard
- figura 2.47 pentru termometrele IR cu fibre optice.
MEDIU OSTIL c`ma]e de

dispozitiv de protec\ie
insuflare aer capac de
[nchidere
tub de vizare
fereastr`
termometru IR
cu flan]`
plac` de
montare
suport
flan]` r`cit`
cu ap` LABORATOR
Fig. 2.46 Montarea termometrelor de radia\ie standard

MEDIU OSTIL tub de vizare cu

termometru IR
dispozitiv de
cu fibre optice
insuflare aer
plac` de
montare
suport
LABORATOR
dispozitiv de fixare
Fig. 2.47 Montarea termometrelor de radia\ie cu fibre optice
Varianta de montare adoptat` ]i acesoriile utilizate se aleg [n func\ie de

mediul m`surat ]i a celui tranzitat, de condi\iile specifice [n care se face
m`sur`toarea.
Accesorii pentru montarea termometrelor de radia\ie:
Plac` de montare - pentru fixarea ansamblului la locul de montaj. Placa de

montare poate fi:
nereglabil`: cu unghi de vizare fix
reglabil`: permite reglarea unghiului de vizare al aparatului.
Tub de vizare - pentru asigurarea unei atmosfere c@t mai curate [n c@mpul de
vizare al aparatului (f`r` impurit`\i care duc la erori de m`sur`).Tubul de
vizare poate fi:
deschis la cap`t: utilizat pentru vizarea corpurilor solide prin praf, fum etc
[nchis la cap`t: utilizat pentru m`surarea temperaturii fluidelor.
Dispozitiv pentru insuflare de aer (de la un compresor sau ventilator), pentru:

p`strarea c@t mai curat` a lentilelor aparatului (se evit` depunerea de
condens, praf sau alte particule pe lentile, care conduc la erori de m`sur`)
dispersarea fumului din unghiul de vizare al aparatului.
Fereastr` cu flan]` - pentru alinierea tubului de vizare ]i a dispozitivului de

insuflare de aer la corpul optic al aparatului.
C`ma]e de protec\ie pentru protejarea aparatului din punct de vedere:

mecanic: prin construc\ia c`m`]ii din materiale rezistente la coroziune
termic: prin r`cirea c`m`]ii cu ap` sau aer (dac` este cazul).
Capac de [nchidere pentru a asigura protec\ia p`r\ii din spate a aparatului.

Capacul de [nchidere este prev`zut cu un conector, care s` u]ureze montarea.
Dispozitiv de fixare pentru a fixa aparatul [n locul de utilizare. Exist` mai

multe tipuri de dispozitive de fixare:
fixe: nu permit rotirea aparatului
mobile: permit rotirea aparatului
Filtru optic - pentru alegerea lungimii de und` (la pirometrul cu una sau cu
dou` culori).
Suport - pentru montarea aparatului (atunci c@nd nu este necesar` o c`ma]e

de protec\ie).
3. M~SURAREA PRESIUNII
3.1. Generalit`\i
3.1.1. Defini\ii
Presiunea reprezint` for\a ce ac\ioneaz` normal ]i uniform distribuit

asupra unei suprafe\e:
Fn
Fn
p= (3.1)
S S
Presiunea este o m`rime relativ`, care depinde de altitudine. De aceea,
aceasta se exprim` [ntotdeauna fa\` de o valoare de referin\`. In func\ie de referin\a
aleas`, se definesc urm`toarele presiuni (figura 3.1):
punctul [n care se
m`soar` presiunea
prel pd
suprapresiune referin\` oarecare
pa
presiunea atmosferic`
depresiune (vacuum) patm

vidul
Fig. 3.1. Definirea presiunilor [n func\ie de punctul de referin\`
Presiunea absolut` - notat` pa: presiunea care se exprim` [n func\ie de vidul

absolut (cosiderat ca valoare de referin\`). Aceasta este un parametru de stare al
fluidelor.
Presiunea atmosferic` (sau barometric`) - notat` patm: presiunea hidrostatic`
exercitat` de straturile de aer ale atmosferei. Aceasta corespunde presiunii
exercitate de o coloan` de mercur de 760 mm [n`l\ime, la temperatura de 0 C
]i accelera\ia gravita\ional` de 9.80665 m/s2
Presiunea relativ`: presiunea care se exprim` [n func\ie de presiunea
atmosferic` (considerat` ca valoare de referin\`). In general, aceast` presiune
este suficient` pentru calculele de dimensionare sau pentru calculul regimurilor
de func\ionare ale instala\iilor.
Presiunea diferen\ial`: presiunea exprimat` [n func\ie de o presiune de
referin\` oarecare.
M`surarea presiunii 61
Pentru caracterizarea fluidelor aflate

[n mi]care, se consider` o suprafa\` plan` ce w
separ` fluidul [n dou` mase de fluid [n
mi]care. Pentru aceast` suprafa\` se definesc plan de
urm`toarele presiuni: separa\ie h
Presiunea geodezic`: presiunea datorat` [n`l\imii la care se afl` fluidul:
p g = gh [Pa] (3.3)
unde: - densitatea fluidului [kg/m3]

g accelera\ia gravita\ional` [m/s2]
h [n`l\imea pe vertical` fa\` de presiunea de referin\` [m]
Presiune static`: presiunea care se exercit` [n planul de separa\ie: p s
Presiunea dinamic`: presiunea generat` de curgerea fluidului:
w2
pd = [Pa] (3.4)
2
unde: w viteza fluidului [m/s]
Presiunea total`: presiunea [ntr-un punct de oprire a curgerii fluidului:
w2
pt = p g + p s + p d = gh + p s + [Pa] (3.5)
2
3.1.2. Unit`\i de m`sur`
Unitatea de m`sur` a presiunii [n Sistemul Interna\ional de Unit`\i de

M`sur` (S.I.) este Pascalul, notat Pa. Pascalul reprezint` presiunea exercitat` de o
for\` de 1 N care ac\ioneaz` normal pe o suprafa\` de 1 m2 (1 Pa = 1 N/m2).
Alte unit`\i de m`sur` a presiunii sunt:
Barul: 1 bar = 105 Pa
Atmosfera tehnic`: 1 at = 0.980665105 Pa
Atmosfera fizic`: 1 ata = 1.980665105 Pa
Milimetrul coloan` de mercur (torr): 1 mmHg = 133.332 Pa
Milimetrul coloan` de ap`: 1 mmH2O = 133.332 Pa
Pound square inch: 1 psi = 6.89103 Pa
Clasificarea aparatelor de m`sur` [n func\ie de domeniul de utilizare:
- Manometre - aparate care m`soar` suprapresiuni

- Vacuumetre - aparate care m`soar` depresiuni
- Manovacuumetre - aparate care m`soar` suprapresiuni ]i depresiuni
- Barometre - aparate care m`soar` presiunea atmosferic` [n valoare absolut`
- Manometre diferen\iale - aparate care m`soar` diferen\e de presiune
Clasificarea aparatelor de m`sur` dup` principiul de func\ionare:
- Aparate hidrostatice - prin diferen\a de presiune dintre dou` puncte ale unui fluid
- Aparate cu echilibru de for\e - prin echilibrarea presiunii cu o for\` cunoscut`
- Aparate cu elemente elastice - prin deformarea materialelor [n func\ie de presiune
- Traductoare de presiune - transform` deplasarea datorat` presiunii [ntr-un semnal
electric
3.2. Aparate hidrostatice
3.2.1. Aparate cu tub U
Aparatele cu tub U sunt dintre primele aparate utilizate, fiind [n acela]i

timp ]i cele mai simple. Metoda de m`sur` se bazeaz` pe principiul vaselor
comunicante.
Presiunea se m`soar` cu ajutorul unui tub [n form` de U [n interiorul
c`ruia se afl` un fluid (denumit lichid manometric). Unul dintre capetele tubului
este men\inut la o presiune de referin\`, iar ceal`lat este pus [n leg`tur` cu
presiunea care se m`soar`.
Denivelarea lichidului manometric este (figura 3.2):
p1 p2 p = p1 p 2 = gH (3.6)
unde: p - diferen\a de presiune [Pa]

H p1 - presiune de referin\` (cunoscut`) [Pa]
p2 - presiune necunoscut` (m`surat`) [Pa]
- densitatea fluidului [kg/m3]
Fig. 3.2 Tub U g accelera\ia gravita\ional` [m/s2]
H denivelarea [m]
Rela\ia de mai sus este valabil` numai dac` densitatea fluidului de
deasupra tubului este neglijabil` [n raport cu densitatea lichidului manometric.
Tub U cu bra\e egale

Aparatul este format dintr-un tub
transparent [n form` de U, [n
interiorul c`ruia se afl` un lichid h2 H
h1
manometric (ap` sau mercur).
La cele dou` capete ale tubului
sunt aplicate dou` presiuni (fig. 3.3): H = h1 + h2
- presiunea de m`surat: p1
- presiunea de referin\`: p2 Fig. 3.3 Tub U cu bra\e egale
Tubul este fixat pe un suport, al`turi de o scal` gradat` vertical`. Punctul

zero al scalei se afl` [n punctul de echilibru al lichidului manometric. La apari\ia
diferen\ei de presiune, lichidul urc` [ntr-un bra\ ]i coboar` [n cel`lalt. Presiunea se
ob\ine din denivelarea coloanei de lichid manometric, H, conform rela\iei 3.6.
P1
Tub U cu bra\e inegale P1
Tubul U cu bra\e inegale este format

dintr-un rezervor legat la un tub vertical P2 P2
h1
(fig.3.4). Principiul de func\ionare este H
acela]i cu cel al tubului U cu bra\e egale.
h2
Dac` se egaleaz` volumele de fluid
deplasate [n cele dou` bra\e (scris` mai jos
pentru cazul sec\iunilor circulare): d2 d1
Fig. 3.4 Tub U cu bra\e inegale
d12 d 22
h1 = h2 (3.7)
4 4
unde: d1, d2 diametrul tubului/ rezervorului
rezult` denivelarea:
d2
H = h1 + h2 = L1 + 12 (3.8)
d2
In practic`, se aleg bra\e av@nd diametre de valori foarte diferite ( d2 >>d1). Ca

urmare, raportul d1/ d2 este foarte mic ]i se poate neglija. Se ob\ine: H L .
Caz particular: BAROMETRUL

vid
patm
Pentru m`surarea presiunii atmosferice
(barometrice), unul dintre bra\ele tubului U este
[nchis la cap`tul superior, iar deasupra lichidului se
afl` vid (figura 3.5).
Fig. 3.5 Barometrul

Tub U cu bra\ [nclinat
Tubul U cu bra\ [nclinat este o variant` constructiv` a manometrului cu tub U

drept cu bra\e inegale. Acesta este compus dintr-un rezervor legat la un tub [nclinat
(fig. 3.6). Denivelarea este mai mare dec@t [n cazul tubului U cu bra\ drept (deci se
pot m`sura diferen\e de presiune mici cu o precizie ridicat`):
d2
H = L sin + 12 (3.9)
d2
unde: L lungimea coloanei de lichid [n tub
- unghiul de [nclinare al tubului fa\` de orizontal`
d1, d2 diametrul tubului, rezervorului
Fig. 3.6 Tub U cu bra\ [nclinat
Tub U cu plutitor
Aparatele cu plutitor reprezint` o [mbun`t`\ire

adus` tuburilor U cu bra\e inegale (fig.3.7).
Diferen\a const` [n modalitatea de citire a
denivel`rii: prin determinarea pozi\iei unui plutitor.
Cele mai r`sp@ndite aparate de acest tip sunt
manometrele diferen\iale utilizate pentru m`surarea Fig. 3.7
diferen\elor de presiune [n dispozitivele de Tub U cu plutitor
strangulare (diafragme, ajutaje etc.)
Tub U cu dou` lichide manometrice
Aparatul este format dintr-un tub U transparent, av@nd c@te un rezervor la

fiecare cap`t (fig. 3.8). In interior se afl` dou` lichide manometrice nemiscibile, cu
densit`\i diferite. Utilizarea a dou` lichide manometrice diferite are ca efect
cre]terea denivel`rii datorat` diferen\ei de presiune de 2 ... 7 ori (cre]te precizia de
m`sur`). Pentru suprafa\a A A:
p1 + 1 gH = p 2 + 2 gH
(3.10)
Rezult`:
H
A A p = p1 p 2 = ( 2 1 )gH
(3.11)

Fig. 3.8 Tub U cu dou` lichide manometrice unde: 1, 2 - densit`\ile lichidelor
manometrice
Tub U cu nivel invariabil (tip Askania)
Aparatul este compus dintr-un tub U care are la fiecare cap`t c@te un
rezervor, dintre care unul este fix (RF) iar cel`lat mobil (RM) - fig. 3.9. Rezervorul
mobil se poate deplasa pe vertical`, pentru a compensa prin [n`l\ime diferen\a de
presiune. Presiunea se ob\ine [n acest caz din diferen\a de [n`l\ime a rezervorului
mobil (nu din denivelarea coloanei de lichid).
p1 = p2 p1 > p2 p1 > p2 p1 < p2

HRF = HRM = HREF (nivel inegal) (rezervor mobil cobor@t (nivel inegal)
pentru egalarea nivelului)
Fig. 3.9 Aparatul Askania
In rezervorul fix se afl` un con orientat cu v@rful [n jos. V@rful acestuia

este amplasat la o [n`l\ime de referin\` (HREF), corespunz`toare nivelului egal [n
cele dou` rezervoare (deci presiunilor egale). Imaginea conului se reflect` de
suprafa\a lichidului manometric, ceea ce face s` se vad` (printr-un dispozitiv de
vizare) dou` conuri: unul real ]i unul virtual (reflectat).
Aceste conuri pot fi [ntr-una din situa\iile urm`toare (fig. 3.10):

o v@rf [n v@rf: dac` nivelul [n rezervorul fix este la valoarea de referin\` (acum se
cite]te [n`l\imea rezervorului mobil) cazul HRF = HRM = HREF
o la distan\` unul de cel`lalt: dac` nivelul [n rezervorul fix este sub cel de
referin\` (v@rful conului se afl` deasupra lichidului manometric) cazul p1 > p2
o cu v@rfurile intrate unul [n cel`lalt: dac` nivelul [n rezervorul fix este peste cel
de referin\` (v@rful conului este [n lichidul manometric) cazul p1 < p2
p 1 = p2 p1 > p2 p 1 < p2
Fig. 3.10 Aparatul Askania dispozitivul de vizare
Presiunea necunoscut` rezult` din rela\ia 3.6, [n care H reprezint`

[n`l\imea la care se afl` rezervorul mobil (fa\` de [n`l\imea de referin\`).
Avantaje ]i limit`ri ale aparatelor cu tub U:
presiuni m`surate: absolute, suprapresiuni, depresiuni, presiuni diferen\iale

construc\ie simpl`, ieftine
fragile (tubul U se fabric` de obicei din sticl`)
se utilizeaz` pentru m`surarea presiunilor mici ]i foarte mici
indica\ia: local` (transmiterea la distan\` este posibil`, dar exist` dificult`\i
practice de realizare)
precizie ridicat` (indicate pentru verific`ri, etalon`ri ]i pentru transmiterea
unit`\ii de m`sur` [n domeniul presiunii)
pentru cre]terea sensibilit`\ii se utilizeaz` aparatul cu bra\ [nclinat
timp de r`spuns mare (datorit` volumului mic de lichid din tubul U)
lichidul manometric se evapor` [n timp, modific@nd [n`l\imea punctului de zero
al aparatului (trebuie verificat ]i completat cu lichid )
valoarea m`surat` este influen\at` de: temperatur`, for\a de tensiune
superficial` (care exercit` o presiune suplimentar` = presiune capilar`),
accelara\ia gravita\ional`, [nclinarea aparatului.
Citirea nivelului de lichid:

Datorit` for\elor de tensiune menisc menisc
superficial`, [n apropierea peretelui tubului concav convex
suprafa\a lichidului manometric se curbeaz` (se
formeaz` un menisc). Meniscul este concav la
lichidele care ud` pere\ii ]i convex la lichidele
care nu ud` pere\ii. Citirea corect` a nivelului
se face ca [n fig. 3.11. Fig. 3.11 Citirea corect` a nivelului
3.2.2. Aparate cu tor oscilant (balan\` inelar`)
Func\ionarea se bazeaz` pe principiul balan\ei cu bra\e egale. Aparatul

const` dintr-un rezervor inelar (tor) ce are la partea superioar` un perete
desp`r\itor, iar la partea inferioar` o contragreutate de echilibrare (figura 3.12).
Rezervorul este sprijinit [n centru pe o balan\` cu bra\e egale ]i este umplut pe
jum`tate cu un lichid manometric (ap` sau ulei de transformator).
p1 p2
prize de p1
presiune p2
balan\` perete
desp`r\itor
lichid
manometric
contragreutate
(a) (b)
Fig. 3.12 Aparat de m`sur` a presiunii cu balan\` inelar`
Atunci c@nd asupra prizelor de presiune ac\ioneaz` aceea]i presiune, torul

r`m@ne [n pozi\ie vertical`, iar lichidul are acela]i nivel [n ambele zone (figura
3.12-a). C@nd presiunile sunt diferite, diferen\a de presiune este compensat` printr-
o denivelare H a lichidului manometric. Ca urmare, torul se rote]te (figura 3.12-b).
F p = ( p1 p 2 )S M rP = F p R = ( p1 p 2 )SR
F2 = ( p 2 + gH )S = ( p 2 + p1 p 2 )S = p1 S = F1
M rF 1 = M rF 2 = 0
unde:
M rG = MgL sin S suprafa\a peretelui desp`r\itor [m2]
R raza medie a torului [m]
M masa contragreut`\ii [kg]
Fig. 3.13. Aparat de m`sur` a L distan\a dintre centrul torului ]i
centrul de greutate al contragreut`\ii [m]
presiunii cu balan\` inelar` -
principiul de func\ionare unghiul cu care s-a rotit torul [C]
La echilibru: M rP = M rG (3.12)
MgL
Rezult`: p1 p 2 = sin = k sin (3.13)
SR
Cu c@t diferen\a de presiune este mai mare, cu at@t cre]te unghiul de rota\ie
al torului, ..
utilizat ca: manometru, vacuumetru, manometru diferen\ial

m`soar` varia\ii mici de presiune cu precizie ridicat`
asigur` cupluri mecanice mari (semnalul s` poat` fi transmis la distan\`
f`r` a se diminua precizia de m`sur`)
indica\ia aparatului nu depinde de volumul de lichid din interior, deci nu
este influen\at` de evaporarea acestuia (avantaj fa\` de tubul U)
influen\e exterioare: temperatura (prin dilatarea diferit` a materialului
aparatului ]i a lichidului manometric), accelera\ia gravita\ional`.
3.3. Aparate cu echilibru de for\e
Aparatele cu echilibru de for\e se bazeaz` pe echilibrarea for\ei de presiune cu

o alt` for\` cunoscut` sau cu rezultanta mai multor for\e cunoscute.
3.3.1. Aparate cu clopot
Aparatul este compus dintr-un recipient [nchis, umplut par\ial cu lichid

manometric (fig. 3.14). Partea inferioar` a recipientului este racordat` printr-un tub
la presiunea necunoscut`. Deasupra lichidului manometric plute]te un piston
executat sub form` de clopot (de unde vine ]i denumirea aparatului).
In`l\imea la care se afl` clopotul reprezint` o m`sur` a diferen\ei de
presiune p. Aceasta se ob\ine din rela\ia de echilibru a for\elor ce ac\ioneaz`
asupra clopotului:
FR + FA + Fp = G ; k r L + gSL'+( p1 p 2 )S = M c g (3.14)
Odat` cu modificarea presiunii [n punctul de racord cu procesul (fig. 3.14-

b), se modific` nivelul din interiorul ]i exteriorul clopotului, iar acesta se
deplaseaz` direct propor\ional cu diferen\a de presiune.
Fp = 0 Fp 0
Nota\ii:
L = L' L L'
FR for\a elastic` a resortului
P2 P2 FA for\a arhimedic`
Fp for\a datorat` diferen\ei de presiune
p1 p1 G greutatea clopotului
kr constanta de elasticitate a resortului [N/m]
L elonga\ia resortului [m]
- densitatea lichidului manometric [kg/m3]
g accelera\ia gravita\ional` [m2/s]
p1 p1 S suprafa\a sec\iunii transversale a pere\ilor
(a) p1 = p2 (b) p1 > p2 clopotului [m3]
L [n`l\imea imersat` a clopotului [m]
Fig. 3.14. Aparat de m`sur` a Mc masa clopotului [kg]
presiunii cu clopot
utilizat pentru m`surarea presiunilor sau diferen\elor de presiune mici

utilizat ca aparat indicator, [nregistrator, element sensibil al traductoarelor
domeniul de m`sur` este limitat de [n`l\imea lichidului manometric
influen\e exterioare: temperatura (prin dilatarea diferit` a materialului
aparatului ]i a lichidului manometric), accelera\ia gravita\ional`.
3.3.2. Aparate cu piston
Principiul de m`sur` se bazeaz` pe G = pG S

echilibrarea a dou` for\e:
- o for\` de presiune (generat` de
presiunea necunoscut`): Fp Fp = p S
- o for\` de greutate (cunoscut`): G
S - aria sec\iunii
Dac`: F p = G p = pG active a pistonului
Aparatul este compus dintr-un cilindru [n interiorul c`ruia se afl` un piston

(fig. 3.15). Cilindrul este racordat [n partea de jos la presiunea necunoscut`.
Deasupra pistonului este a]ezat` o greutate conoscut`. Intre piston ]i cilindru se
introduce un lichid manometric.
Pentru a sesiza cu precizie momentul [n care se echilibreaz` for\ele,
pistonul trebuie s` coboare cu o vitez` c@t mai mic`. Pentu aceasta, intersti\iul
[ntre piston ]i cilindru trebuie s` fie foarte mic (de ordinul micronilor). Jocul foarte
mic are [ns` ca efect secundar sc`derea preciziei de m`sur`, datorit` frec`rilor
neliniare dintre piston ]i cilindru. Pentru eliminarea acestora, pistonului i se
imprim` o u]oar` mi]care de rota\ie (care centreaz` pistonul ]i totodat` creeaz` o
pelicul` de lichid [ntre piston ]i cilindru).
G Asupra pistonului ac\ioneaz`:

- for\a de presiune Fp , de jos [n sus
greutate
- greutatea cunoscut` G, de sus [n jos
cilindru Atunci c@nd cele dou` for\e se echilibreaz`:

piston
G
G = pS ; p = (3.15)
S
p unde: G greutatea cunoscut` [kg]

presiune din proces S - aria sec\iunii active a pistonului [m2]
Fig.3.15 Aparat cu piston ]i greut`\i
utilizat ca: manometru, vacuumetru sau manovacuumetru

m`soar` presiuni absolute ]i relative (nu ]i presiuni diferen\iale)
datorit` preciziei mari, se utilizeaz` pentru calibrarea altor aparate
indica\ia poate fi local` sau la distan\`
influen\e exterioare: temperatura, accelera\ia gravita\ional`.
3.4. Aparate cu element elastic
Se bazeaz` pe deformarea unor materiale atunci c@nd asupra lor se aplic` o

for\` exterioar` (datorat` presiunii). Ca efect al deform`rii, apare o for\` elastic`
care se opune ]i care duce la deplasarea unui ac indicator.
3.4.1. Tubul Bourdon
Tubul Bourdon reprezint` unul dintre primele aparate utilizate pentru

m`surarea presiunii. Elementul sensibil (tubul Bourdon) este format dintr-un tub
metalic [n form` de arc de cerc de 270 - 300 (figura 3.16 ). Un cap al tubului este
racordat la presiunea ce se m`soar`. Cel`lalt cap`t este [nchis ]i conectat la acul
indicator sau la un traductor de presiune.
deplasare
sec\iune
transversal`
presiune
Fig. 3.16 Tub Bourdon
Dac` se aplic` o for\` de presiune [n interiorul tubului, sec\iunea

transversal` a acestuia se modific` ]i tinde s` devin` circular`. Aceast` schimbare
de sec\iune are tendin\a de a [ndrepta tubul, provoc@nd deplasarea acestuia.
Deplasarea maxim` a cap`tului liber ce se poate ob\ine cu un astfel de tub este de
aprox. 5 mm. Aceasta depinde de: raza de curbur` a tubului (direct propor\ional),
grosimea pere\ilor tubului (invers propor\ional), forma sec\iunii transversale a
tubului, caracteristicile materialului.
Tubul este fabricat din alam`, bronz sau dintr-un aliaj de cupru beriliu.
Sec\iunea transversal` este de obicei oval`, dar poate avea ]i alte forme (fig. 3.17).
Pentru presiuni foarte [nalte, tubul se face dintr-o pies` masiv` gùrit` excentric.
oval oval ascu\it oval ondulat profil pentru profil pentru

presiuni [nalte presiuni f. [nalte
Fig. 3.17. Tubul Bourdon - forma sec\iunii transversale
Pentru a cre]te deplasarea tubului (sensibilitatea aparatului), acesta se poate

construi din mai multe spire, a]ezate [n plan sau [n spa\iu. Se ob\ine:
Tubul Bourdon melcat dac` spirele sunt [n acela]i plan (figura 3.18 - a)
Tubul Bourdon elicoial dac` spirele sunt a]ezate [n spa\iu (figura 3.18-b)
presiune
indica\ie indica\ie
presiune
cap`t mobil
(a) melcat (b) elicoidal
Fig. 3.18. Tub Bourdon melcat

aparat simplu
pre\ relativ sc`zut pentru o precizie destul de bun`
m`soar` presiuni relative ]i absolute; nu ]i presiuni diferen\iale
m`rimea m`surat` poate fi transmis` la distan\`
timp de r`spuns mai mare dec@t al altor elemente elastice
sensibil la ]ocuri ]i vibra\ii
are erori de histerezis
presiunea maxim` depinde de limita de elasticitate a materialului

modulul de elasticitate depinde de temperatura materialului tubului
[n timp apar deform`ri permanente ale tubului
influen\e exterioare: temperatura (prin modificarea dimensiunilor tubului
]i ale sistemului de transmisie), starea tubului (deform`ri permanente etc.)
3.4.2. Aparate cu membran`
Elementul sensibil: o membran` sub forma unui disc circular foarte

sub\ire, fixat la circumferin\` (figura 3.19).
indica\ie
deplasare
membran` flexibil`
presiune
din proces
Fig. 3.19 Aparat de m`sur` a presiunii cu membran`
Prin ac\iunea presiunii asupra membranei, aceasta se curbeaz`: [n sus [n

cazul unei suprapresiuni ]i [n jos [n cazul unei depresiuni. Deplasarea membranei
este transmis` c`tre un aparat indicator sau c`tre un traductor (prin intermediul
unei tije legat` de centrul ei).
Membrana poate avea:
- rigiditate mare (dac` este confec\ionat` din materiale metalice: o\el inoxidabil,
alpaca, alam`, bronz) se m`soar` deformarea
- rigiditate mic` (dac` este confec\ionat` din materiale nemetalice: cauciuc,
\es`turi cauciucate, piele etc.) se m`soar` s`geata maxim`, eventual
amplificat` prin procedee mecanice
Materialele cel mai des utilizate sunt: o\elul inoxidabil, alama, bronzul.
Pentru a ob\ine o deplasare liniar` [n func\ie

de presiune, suprafa\a membranei se face
ondulat` (cu excep\ia zonei centrale care este
rigidizat`) - fig. 3.20
Fig 3.20. Profiluri de membran`

se pot m`sura presiuni relative, abolute, diferen\iale

for\ele dezvoltate sunt mai mari dec@t la tubul Bourdon
timp de r`spuns este foarte scurt (se pot m`sura varia\ii rapide de presiune)
semnalul poate fi transmis la distan\`
dac` membrana se acoper` cu un strat protector, poate fi utilizat` pentru
m`surarea presiunii [n medii corozive
nu este sensibil la suprasolicit`ri sau la vibra\ii
deformarea membranei este mic` (aprox. 1.5 ... 2 mm), ceea ce duce la o
sensibilitate mic` a aparatului ]i la necesitatea utiliz`rii unor sisteme de
transmisie care s` asigure o amplificare mare a mi]c`rii
presiunea maxim` este determinat` de limita de elasticitate a materialului
membranei
[n timp apar deform`ri permanente ale membranei
influen\e exterioare: temperatura (prin modificarea dimensiunilor
membranei ]i ale sistemului de transmisie).
3.4.3. Aparate cu capsul`
Elementul sensibil: dou` membrane identice lipite pe circumferin\` (fig.

3.21). Una dintre membrane este rigidizat` de un suport, iar cealalt` transmite
deplasarea datorat` presiunii c`tre un sistem de indicare sau c`tre un traductor.
indica\ie
deplasare
membran`
flexibil`
presiune din proces

Fig. 3.21 Aparat de m`sur` a presiunii cu capsul`
Presiunea necunoscut` ac\ioneaz` [n interiorul capsulei. Deformarea

rezultat` prin aplicarea presiunii este dubl` fa\` de membran` (deoarece se ob\ine
prin deformarea a dou` membrane).
Ca ]i [n cazul membranei, pentru a se ob\ine o varia\ie liniar` a deplas`rii
[n func\ie de presiune, suprafa\a capsulei se face sub form` ondulat` (figura 3.22).
Materialele utilizate pentru capsul` sunt acelea]i ca ]i cele pentru
membran`. Cele mai des utilizate sunt: o\elul inoxidabil, alama, bronzul.
Fig. 3.22 Profiluri de capsul`
Aparatul cu capsule multiple: format din mai multe capsule [nseriate

(pentru amplificarea mi]c`rii) figura 3.23
cap`t fix indica\ie
element
elastic cu
capsule
multiple
element de
transmisie [nchidere
a mi]c`rii etan]`
presiune
proces
Fig. 3.23 Aparat de m`sur` a presiunii cu capsule multiple
toate avantajele aparatelor cu membran`

membranele se deformeaz` [n mod egal, iar deplasarea este
amplificat`
o deplasare suplimentar` se ob\ine prin capsule multiple
recomandat pentru domenii de m`surare foarte mici
deformarea capsulei este destul de mic` (sensibilitate mic` a
aparatului) ; dar se poate cre]te prin utilizarea de capsule multiple
presiunea maxim` este determinat` de limita de elasticitate
[n timp apar deform`ri permanente ale capsulei
m`soar` suprapresiuni, depresiuni, presiuni diferen\iale
valoarea m`surat` este influen\at` de temperatur`, prin modificarea
dimensiunilor capsulei ]i ale sistemului de transmisie.
3.4.4. Aparate cu burduf
Aparatul cu burduf este confec\ionat dintr-un tub metalic sub form` de

burduf, av@nd pere\ii sub\iri, ondula\i uniform (figura 3.24)
deplasare
burduf flexibil
presiune proces
Fig. 3.24 Aparat de m`sur` a presiunii cu burduf
Func\ionarea burdufului este asem`n`toare cu cea a capsulei. Presiunea

necunoscut` se aplic` [n interiorul burdufului, pe la unul dintre capete. La varia\ia
presiunii, burduful se dilat` sau se contract`, duc@nd la deplasarea cap`tului liber
(care este conectat la un ac indicator sau la un traductor).
Sensibilitatea aparatului depinde de dimensiunea burdufului (diametru,
grosimea pere\ilor, num`rul ondula\iilor max. 24, forma ondula\iilor) ]i de
propriet`\ile elastice ale materialului.
Burduf cu balan\` (figura 3.25 a). Modificarea domeniului de m`sur` ]i

a sensibilit`\ii burdufului se face prin modificarea presiunii de referin\` din
cel de-al doilea burduf.
Burduf cu arc (figura 3.25 b). Modificarea domeniului de m`sur` ]i a
sensibilit`\ii burdufului se face prin montarea unui arc [n interior. Acesta
modific` elasticitatea burdufului.
presiune proces
indica\ie
pres.
ref. arc
calibrat
burduf
indica\ie
presiune proces
(a) Burduf cu balan\` (b) Burduf cu arc
Fig. 3.25 Aparat de m`sur` a presiunii cu burduf variante constructive

Avantaje ]i limit`ri ale aparatelor cu burduf:
m`soar`: presiuni relative, diferen\iale; nu ]i presiuni absolute

sensibilitate mai mare comparativ cu celelalte aparate cu element elastic
semnalul poate fi transmis la distan\`
presiunea maxim` este determinat` de limita de elasticitate a materialului
[n timp apar deform`ri permanente ale burdufului
influen\e exterioare: temperatura (prin modificarea dimensiunilor burdufului ]i
ale sistemului de transmisie).
3.5. Traductoare de presiune
Traductoarele de presiune con\in

un senzor de presiune (de obicei cu element elastic): care transform` presiunea
[ntr-o deformare sau deplasare
un traductor: care converte]te valoarea de deformare/deplasare [ntr-un semnal
ce poate fi transmis la distan\`. Cea mai larg` r`sp@ndire o au traductoarele
electrice, motiv din care numai acestea sunt tratate.
Traductoarele electrice au un semnal de ie]ire: 420 mA cc, 010 V cc sau
digital. In func\ie de modalitatea de ob\inere a semnalului electric, exist` mai
multe tipuri de traductoare :
- rezistive : bazate pe varia\ia rezisten\ei electrice
- poten\iometrice: modificarea rezisten\ei unui poten\iometru
- inductive: modificarea inductan\ei
- capacitive: modificarea capacit`\ii
- piezoelectrice: modificarea sarcinii electrice [ntr-un element piezoelectric
- cu fir rezonant: modificarea frecven\ei de rezonan\`
- optice: modificarea radia\iei infraro]ii.
3.5.1. Traductor de presiune rezistiv
Traductorul de presiune rezistiv este compus dintr-un element rezistiv fixat

pe un suport flexibil. Principiul de func\ionare se bazeaz` pe varia\ia rezisten\ei
electrice a materialelor conductoare o dat` cu deformarea acestora.
Elementul rezistiv const` dintr-un fir conductor foarte sub\ire (0.025 mm).
Dac` asupra lui ac\ioneaz` o for\` (datorat` presiunii), acesta este supus unei
deform`ri elastice. Ca urmare, cre]te lungimea ]i scade aria sec\iunii transversale
(fig.3.26). Modificarea acestor dimensiuni are ca efect cre]terea rezisten\ei:
L
R= (3.16)
A
unde: R rezisten\a []; rezistivitatea [m]
L lungimea [m] ; A aria sec\iunii [m2]
deplasare deplasare
for\`
(de presiune)
Fig. 3.26 Deformarea firului rezistiv
Rezisten\a este m`surat` cu un circuit punte (ca ]i [n cazul temperaturilor).

Materialele utilizate pentru fabricarea firului conductor pot fi: metale pure,
aliaje (CuNi, NiCr) sau semiconductori (siliciu, germaniu).
Traductor rezistiv cu rezisten\a fixat` direct pe senzor
Elementul rezistiv este fixat

for\` for\`
fir metalic direct pe senzorul de presiune
fire de leg`tur` (membran` sau capsul`). Deformarea
acestuia duce la modificarea
senzor de rezisten\ei firului (figura 3.27).
presiune
Fig. 3.27 Traductot cu rezisten\a fixat` direct pe senzor
Traductor rezistiv cu rezisten\a fixat` pe suport flexibil
suport Elementul rezistiv este fixat pe un

fir metalic flexibil suport flexibil sub form` de tij` sau de
lamel` (figura 3.28). Prin deformarea
senzorului de presiune (burduf), se
deformeaz` ]i suportul flexibil [mpreun` cu
fir metalic
firul metalic. Prinderea firului metalic de
suport se face prin lipire cu un strat sub\ire
presiune burduf
de epoxy sau prin tehnica straturilor sub\iri.
Fig. 3.28 Traductor de presiune
rezistiv cu burduf
aparat ieftin
dimensiuni foarte mici
se pot m`sura presiuni absolute, relative, diferen\iale
influne\e exterioare: temperatura (componentele mecanice ale
sistemului au coeficien\i de dilatare diferi\i).
3.5.2. Traductor de presiune poten\iometric
Principiul de func\ionare se bazeaz` pe varia\ia rezisten\ei unui

poten\iometru (figura 3.29).
Rela\ia dintre tensiunea V ]i rezisten\a Rx este liniar`, cu

R0 condi\ia ca voltmetrul s` aib` rezisten\a suficient de mare
E (ca s` nu influen\eze m`sur`toarea)
Rx V
Rx
V =E (3.17)
R0 + R x
Fig. 3.29 Traductor poten\iometric
Cursorul poten\iometrului este legat la cap`tul mobil al unui senzor de

presiune (cu burduf) figura 3.30.
Prin deformarea burdufului, se deplaseaz` cursorul ]i variaz` rezisten\a
electric`. Valoarea ei se m`soar` cu un circuit punte.
Arcul este utilizat pentru reglarea domeniului de m`sur` ]i a sensibilit`\ii
aparatului.
presiune proces
senzor
poten\iometru
arc cursor leg`tura la

puntea Wheatstone
Fig. 3.30 Traductor de presiune poten\iometric
aparat ieftin
dimensiuni reduse
semnal de ie]ire destul de puternic (nu necesit` amplificare)
influen\e exterioare: temperatura (componentele mecanice au coeficien\i de
dilatare diferi\i), umiditate, praf, vibra\ii, ]ocuri, uzura mecanic` a
componentelor ]i contactelor.
3.5.3. Traductor de presiune capacitiv
Capacitatea electric` ce apare [ntre doi conductori desp`r\i\i de un mediu

izolator ( numit dielectric) este:
kA
C=E (3.18)
d
C [n care:
C capacitatea
Conductor E permitivitatea absolut` a spa\iului liber
Conductor 2 k capacitatea dielectric` a izolatorului
1 A aria conductoarelor
d d distan\a dintre conductoare
Traductorul capacitiv se bazeaz` pe modificarea distan\ei dintre cele dou`

conductoare. Pentru aceasta unul sau ambii conductori ([n func\ie de varianta
constructiv`) sunt lega\i la un senzor de deplasare. Capacitatea format` se m`soar`
cu un circuit punte. Valoarea ei depinde de distan\a dintre conductori.
Traductor capacitiv cu un senzor de presiune
Traductorul este compus dintr-un senzor de presiune cu element elastic (cu

burduf [n figura 3.31), legat de un conductor (mobil). De o parte ]i de alta a
conductorului mobil, la aceea]i distan\`, se afl` doi conductori fixi.
Cei trei conductori formeaz` dou` capacit`\i. Atunci c@nd asupra
senzorului nu ac\ioneaz` nici o presiune, cele dou` capacit`\i sunt egale, circuitul
punte [n care sunt incluse este echilibrat ]i tensiunea de ie]ire este nul`.
discurile presiune
capacit. diafragm` din proces
tensiune surs` de c.a.
de ie]ire (tens. intr.)
presiune
suporturi proces presiune
izolatoare
Fig. 3.31 Traductor de presiune capacitiv (cu un senzor de presiune)
Odat` cu modificarea presiunii, duce la deplasarea senzorului ]i implicit a

conductorului mobil. Prin deplasarea conductorului mobil se modific` distan\a
dintre conductoare, valoarea celor dou` capacit`\i ]i puntea se dezechilibreaz`.
Presiunea se ob\ine din tensiunea de ie]ire a pun\ii.
Traductor capacitiv cu doi senzori de presiune
Capacitatea este format` din dou` discuri flexibile fabricate din materiale
conductive care sunt [n acela]i timp ]i senzori de presiune (cu membran`). Fluidul
manometric dintre discurile-senzor reprezint` dielectricul capacit`\ii(fig. 3.32).
presiune
La cre]terea presiunii, discurile se

disc disc dep`rteaz` unul fa\` de cel`lalt, modific@nd
flexibil flexibil capacitatea. Aceasta este m`surat` cu un
circuit punte. Presiunea rezult` [n func\ie de
valoarea capacit`\ii
Fig. 3.32 Traductor de presiune capacitiv (cu doi senzori de presiune)
aparat robust, dimensiuni reduse

domeniu mare de m`sur` (vid 70 MPa)
sensibilitate ridicat` (se pot citi diferen\e de presiune de 0.01 mca)
precizie mare de m`sur` (0.01% din scal` sau 0.1% din valoarea citit`)
influen\e exterioare: temperatura mediului, vibra\ii, coroziune.
3.5.4. Traductor de presiune inductiv
Teoria aplicat`:
Fenomenul de induc\ie electromagnetic`: apari\ia unei tensiuni electromotoare

de induc\ie (a unui curent indus) [ntr-un circuit electric str`b`tut de un flux
magnetic variabil [n timp.
Legea lui Faraday: tensiunea electromotoare indus` (t.e.m.) este propor\ional`
cu viteza de varia\ie a fluxului c@mpului magnetic:
d
ei = (3.19)
dt
unde: ei t.e.m.; fluxul magnetic ; t timpul
Semnul minus exprim` legea lui Lenz: t.e.m. indus` este orientat` astfel
[nc@t c@mpul magnetic indus s` se opun` varia\iei fluxului c@mpului inductor.
Autoinduc\ia: varia\ia intensit`\ii curentului electric [ntr-un circuit are ca efect

varia\ia fluxului magnetic prin suprafa\a limitat` de circuit ]i apari\ia unei
tensiuni electromotoare de induc\ie.
Inductan\a: proprietate a circuitului electric care exprim` m`rimea for\ei
electromotoare induse de o varia\ie a fluxului magnetic. Aceasta se calculeaz`
ca raport dintre fluxul magnetic pe conturul circuitului bobinei ]i curentul care
[l produce:
N2
L= = [ H (henry) ] (3.20)
I R
unde: I curentul electric; N num`rul de spire; R reluctan\a
Reluctan\a este o proprietate a circuitului magnetic care exprim` rezisten\a
materialelor la c@mpul magnetic (reprezint` echivalentul rezisten\ei din c@mpul
electric). Rela\ia de calcul este:
l2
1
R = dl (3.21)
l1
S
[n care: l1, l2 limitele conturului [ntre care se define]te R [m]

permeabilitatea magnetic` a mediului [H/m]
S sec\iunea circuitului magnetic [m2]
dI
Tensiunea electromotoare de autoinduc\ie: ei = L (3.22)
dt
Induc\ia mutual` (caz particular al induc\iei electromagnetice): excitarea prin
induc\ie a curentului [ntr-un circuit electric prin varia\ia curentului [ntr-un alt
circuit (vecin)
Fluxul c@mpului magnetic al curentului inductor I1 prin suprafa\a
m`rginit` de circuitul secundar este propor\ional cu intensitatea curentului care-
l genereaz`:
12 = M 12 I 1 (3.23)
unde: M inductan\a mutual`
Traductoarele inductive se bazeaz` pe modificarea:

- num`rului de spire (al inductan\ei) traductoare cu miez mobil
- geometriei c@mpului magnetic (a reluctan\ei magnetice) traductoare reluctive
- inductan\ei mutuale traductoare tip transformator.
3.5.4.1. Traductor inductiv cu miez mobil
Miez magnetic Traductorul este format dintr-un

(mobil) tub izolator pe care este [nf`]urat` o
bobin` (fig.3.33). In interiorul bobinei se
Fir metalic: afl` un miez magnetic legat la un senzor de
bobinat pe un tub presiune (cu element elastic).
izolator Deplasarea miezului (prin varia\ia
alimentat de la o presiunii) duce la modificarea inductan\ei,
surs` de c.a. respectiv a curentului indus [n circuitul
Tub izolator
bobinei. Acest curent este dependent de
presiune.
presiune
Fig. 3.33 Traductor de presiune cu miez mobil (cu o bobin`)
Variant` constructiv`:
Traductor inductiv cu miez mobil cu dou` bobine
Pentru a cre]te sensibilitatea

traductorului inductiv cu miez mobil, firul
2 bobine
metalic se [mparte [n dou` bobine identice
[nf`]urate [n
sens opus (fig. 3.34). In acest caz, m`rimea ]i sensul
semnalului de ie]ire depind de deplasarea
tub miezului fa\` de pozi\ia central`:
izolator
dac` miezul este centrat: tensiunea indus`
miez magnetic [n bobine este nul`
mobil dac` miezul se deplaseaz`: apare o
diferen\` de tensiune indus` propor\ional`
presiune
cu deplasarea (inductan\a unei bobine
Fig. 3.34 Traductor de presiune cre]te, iar inductan\a celei de-a doua scade)
cu miez mobil
(cu dou` bobine)
3.5.4.2. Traductor reluctiv
Traductorul reluctiv se bazeaz` pe modificarea reluctan\ei magnetice, prin

modificarea geometriei circuitului magnetic. Acesta cuprinde (fig. 3.35):
- un senzor de presiune cu element elastic ([n figur`: tub Bourdon elicoidal)
- o bar` magnetic` (mobil`), deplasat` de senzorul de presiune
- un miez izolator (fix)
- dou` bobine alimentate de la o surs` de c.a., [nf`]urate pe miezul izolator.
Deplasarea barei magnetice (datorat` varia\iei de presiune) duce la

modificarea [ntrefierului, respectiv a fluxului magnetic indus [n cele dou` bobine
(prin modificarea reluctan\ei circuitului magnetic).
[ntrefier
Ca urmare, variaz`
L1
bar`
y inductivit`\ile L1 , L2 ale celor
magnetic` dou` bobine ]i curentul indus.
k k
L1 = ; L2 =
tub y + y y y
Bourdon (3.24)
elicoidal unde:
bobine L2 miez
k constanta aparatului
Fig. 3.35 Traductor de presiune reluctiv y [ntrefierul ini\ial
y deplasarea barei magnetice
semnalul de ie]ire are valoare mare

precizie ridicat` pentru un domeniu de m`sur` mic
necesit` surs` de curent alternativ
sensibil la vibra\ii ]i interferen\e magnetice
componentele sunt supuse uzurii mecanice
3.5.4.3. Traductor tip transformator
Principiul de func\ionare se bazeaz` pe modificarea inductan\ei mutuale

dintre dou` circuite electrice.
deplasare
bobine secundare
Traductorul cuprinde (fig. 3.36):
miez senzor de presiune (cu element elastic:
capsul`)
miez metalic (mobil)
senzor cu trei bobine [nf`]urate pe un tub
element elastic bobine izolator: o bobin` primar` ([n centru)
(capsul`) secundare c`reia i se aplic` un c.a. ]i dou` bobine
bobin` primar` secundare (la capete), a]ezate simetric
bobin` fa\` de bobina primar` ]i [nf`]urate [n
deplasare miez primar` sens opus.
Fig. 3.36 Traductor de presiune tip transformator
Deplasarea miezului modific` cuplajul dintre bobina primar` ]i fiecare

dintre bobinele secundare, modific@nd tensiunea electromotoare generat` prin
induc\ie mutual`. Cele dou` tensiuni induse sunt de semn opus (deoarece bobinele
secundare sunt inf`]urate [n sens opus)
M`rimea ]i sensul semnalului de ie]ire depind de pozi\ia miezului:
- dac` miezul este centrat: tensiunea indus` [n bobinele secundare este nul`
- dac` miezul se deplaseaz`: apare o diferen\` a tensiunii induse [n bobinele
secundare, care este direct propor\ional` cu deplasarea (presiunea m`surat`).
Avantaje ]i limit`ri :
domeniu mare de m`sur` cu precizie ridicat`

necesit` surs` de curent alternativ
sensibil la vibra\ii ]i interferen\e magnetice
componentele sunt supuse uzurii mecanice.
3.5.5. Traductor de presiune piezoelectric
Elementele piezoelectrice sunt constituite din cristalele unor minerale

(cuar\, turmalin` etc.) care au urm`toarea proprietatea: dac` asupra lor ac\ioneaz` o
for\`, atunci genereaz` o sarcin` electric` dependent` de for\a aplicat`.
Valoarea sarcinii electrice dezvoltate este foarte mic`, dar direct
propor\ional` cu for\a aplicat` (respectiv cu presiunea).
senzor de
presiune Traductorul de presiune
elemente electrod piezoelectric cuprinde (fig.3.37):
piezoelectrice - senzor de presiune cu element
elastic
- element piezoelectric
circuit - electrod
integrat - circuit integrat
semnal de ie]ire
Fig. 3.37 Traductor de presiune piezoelectric
Ca urmare a ac\iunii for\ei de presiune asupra cristalului piezoelectric

apare o sarcin` electric` propor\ional` cu aceasta. Curentul generat [n cristal este
preluat de un electrod.
Dup` electrod se introduce un circuit integrat care are rolul de a condi\iona
semnalul de ie]ire. Acesta asigur` conversia semnalului [ntr-un semnal de tensiune
utilizabil, precum i amplificarea ]i filtrarea lui.
Pentru cre]terea sensibilit`\ii traductorului, se utilizeaz` mai multe cristale

[n serie, astfel [nc@t sarcinile lor s` se adune ]i sarcina total` s` fie mai mare.
ieftin
robust
dimensiuni reduse
vitez` mare de reac\ie
sensibil la varia\ia temperaturii mediului
necesit` circuit special de condi\ionare a semnalului (amplificare, filtrare etc.)
nu se pot m`sura depresiuni.
3.5.6. Traductor de presiune cu coard` vibrant`
Principiul de func\ionare se bazeaz` pe rela\ia dintre frecven\a de

rezonan` a unui fir fixat la ambele capete ]i starea de tensionare a acestuia:
1 F
f0 = (3.25)
2l S
unde: F for\a de presiune aplicat` ; l lungimea firului

S - sec\iunea firului ; - densitatea firului
Traductorul con\ine o coard` confec\ionat` dintr-un fir metalic foarte

sub\ire. Unul dintre capete corzii este fix, iar cel`lalt cap`t este legat la un senzor
de presiune (figura 3.38).
senzor de fir ce oscileaz` la cap`t fix

presiune frecven\a de rezonan\`
l
Fig.3.38 Traductor de presiune cu coard` vibrant`
Firului i se imprim` o mi]care de oscila\ie la frecven\a de rezonan\` (cu

ajutorul unui c@mp magnetic permanent sau a unui electromagnet).
La varia\ia presiunii, cap`tul care este legat la senzorul de presiune []i
modific` pozi\ia. Ca urmare, se modific` starea de tensionare a firului ]i implicit
frecven\a de rezonan\`. Frecven\a de rezonan\` este m`surat` ]i transformat` [ntr-
un semnal electric propor\ional cu presiunea.

aparat cu precizie ridicat` (se pot m`sura valori mici)
genereaz` un semnal digital (ce poate fi transmis direct [ntr-un microprocesor)
semnal de ie]ire neliniar cu presiunea (dezavantaj compensat prin software)
sensibil la varia\ii de temperatur` (dezavantajul se compenseaz` prin software)
sensibil la ]ocuri ]i vibra\ii.
3.5.7. Traductor de presiune optic
Traductorul optic con\ine (fig. 3.39):

un senzorul de presiune (cu element elastic)
trei diode: o surs` de lumin` (LED), o diod` de m`sur` ]i o diod` de referin\`
un obturator: ac\ionat de senzorul de presiune
LED diod` de referin\`

diod` de m`sur`
senzor de
presiune obturator
(membran`)
presiune
Fig. 3.39 Traductor de presiune optic
Varia\ia presiunii duce la deplasarea obturatorului aflat [ntre LED ]i dioda

de m`sur`. Ca urmare, se modific` cantitatea de radia\ie IR recep\ionat` de
aceasta. Radia\ia IR este m`surat` ]i transformat` [n valoare de presiune.
Dioda de referin\` nu este niciodat` blocat` de obturator. Rolul acesteia
este de a m`sura radia\ia IR recep\ionat` atunci c@nd fasciculul nu este atenuat. In
acest fel se elimin` erorile de m`sur` introduse prin [mb`tr@nirea LED-ului ]i prin
depunerea de particule pe suprafe\ele optice.
stabilitate bun`
utilizabil pentru m`sur`tori de durat`
nu se pot m`sura depresiuni
nu este influen\at de temperatur` (diodele sunt supuse la aceea]i temperatur`)

nu are erori de histerezis
nu necesit` [ntre\inere.
3.5.8. Traductor de presiune prin ionizarea gazelor
Traductoarele prin ionizarea gazelor sunt utilizate pentru m`surarea

vidului [naintat (domeniul de m`sur`: 10-2 ... 10-10 torr ).
Principiul de func\ionare se bazeaz` pe ionizarea gazelor prin bombardarea
moleculelor de gaz cu electroni.
In func\ie de modalitatea de generare a

anod electronilor, exist` dou` tipuri principale de
aparate de m`sur`:
V cu catod cald: dintr-un filament adus la
incandescen\`
catod cu catod rece: cu ajutorul unul c@mp
electric de poten\ial [nalt
incint`
cu gaz
3.5.8.1. Traductor cu catod cald
Catodul cald const` din filamentul unui bec (fig. 3.40). Filamentul ([nc`lzit
cu un circuit de curent continuu) emite electroni. Ace]tia sunt accelera\i cu
ajutorul gilei (+).
In continuare, electronii se ciocnesc cu moleculele gazului ]i formeaz` ioni
pozitivi. Ionii pozitivi sunt atra]i de c`tre un colector. Se genereaz` astfel un
curent electric [n circuitul exterior.
Valoarea curentului generat este propor\ional` cu densitatea gazului,
respectiv cu presiunea.
colector ioni
ioni pozitivi
presiune
Ampermetru (vacuum)
Gril`
(+) curent de
catod emisie
cald al catodului
Fig. 3.40 Traductor de presiune cu catod cald

3.5.8.2. Traductor cu catod rece (tip Penning)
Diferen\a dintre ionizarea gazelor cu catod cald ]i rece const` [n metoda de

generare a electronilor. La traductorul cu catod rece, electronii sunt ob\inu\i de pe
suprafa\a catodului printr-un c@mp electric de poten\ial [nalt (fig. 3.41).
catod
mA
presiune
(vacuum)
colector
ioni catod
pozitivi
c@mp magnetic
Fig. 3.41 Traductor de presiune cu catod rece
Aparatul este plasat [n interiorul unui c@mp magnetic care imprim`

electronilor o mi]care elicoidal` (m`rindu-le astfel probabilitatea de a [nt@lni
molecule de gaz). Atunci c@nd electronii se ciocnesc cu moleculele gazului, se
formeaz` ioni pozitivi. Ionii pozitivi sunt la r@ndul lor atra]i de c`tre un colector
format dintr-un cilindru exterior. In acest fel se genereaz` un curent electric [n
circuitul exterior. Valoarea curentului generat este propor\ional` cu densitatea
gazului, respectiv cu presiunea sa.
3.6. Montarea aparatelor de m`sur` a presiunii
Montarea aparatelor se face [n func\ie de condi\iile [n care acestea lucreaz`

]i de fluidul de lucru (parametrii, caracteristici).
Traseul care leag` locul [n care
se m`soar` presiunea ]i aparatul de m`sur`
aparat de con\ine urm`toarele elemente de baz` (fig.
m`sur` 3.42): priza de presiune, conducta de
robinet impuls, ventilul de separare, robinetul cu
cu trei conduct` trei cì.
cì de impuls In func\ie de natura fluidului ]i de
condi\iile de lucru se pot introduce c@teva
ventil de acesorii suplimentare: protec\ii pentru
separare conduct` elementele elastice, oale de condens,
cicloane de separare a particulelor solide,
amortizoare de pulsa\ii, dispozitive de
Fig. 3.42 Traseul de m`sur` a presiunii separare.
3.6.1. Priza de presiune
Condi\ii impuse prizelor de presiune:

- s` evite [nfundarea conductelor de impuls (prin depunere de particole sau
formare de condensat)
- s` nu perturbe regimul de lucru din proces (s` aibe diametru c@t mai mic)
- s` asigure pierderi minime de presiune pe traseu (s` aibe muchiile rotunjite).
Priz` de presiune pentru conducte de aer sau gaze

- cazul fluidelor f`r` suspensii de particole solide -
Condi\ii de montare pentru:

- conducte orizontale sau [nclinate: [n partea superioar` a conductei (fig.3.43 a)
- conducte verticale: racord lateral (fig.3.43 b)
conduct`
robinet de impuls
de separare robinet
priz` de de separare
presiune
conduct` priz` de
de impuls fluid presiune
fluid
(a) conducte orizontale sau [nclinate (b) conducte vericale
Fig. 3.43 Traseul de m`sur` a presiunii (aer/gaze f`r` suspensii)
Priz` de presiune pentru conducte de aer sau gaze

- cazul fluidelor cu suspensii de particole solide -

- conducte orizontale sau [nclinate: [n partea superioar` a conductei (fig.3.43 a)
- conducte verticale: racord lateral ]i ciclon de separare a particolelor (fig.3.44)
priz` de
presiune
conduct`
de impuls
fluid
robinet
ciclon de golire
de separare
Fig . 3.44 Racord lateral cu ciclon de separare
Priz` de presiune pentru conducte cu lichide sau abur:

- conducte orizontale sau [nclinate: [n partea superioar` a conductei sau lateral
(nerecomandat)
- conducte verticale: racord lateral
3.6.2. Conducta de impuls
Conducta de impuls realizeaz` leg`tura dintre priza de presiune ]i aparatul

de m`sur`. Amplasarea ei se face [n func\ie de pozi\ia conductelor ]i de natura
fluidului. Condi\ii pentru montarea conductei de impuls:
- s` aibe diametru c@t mai mare (5 ... 15 mm)
- s` aibe lungime c@t mai mic` (maximum 50 m)
- s` fie etan]e.
Conduct` de impuls pentru aer, gaze
Traseul trebuie ales astfel [nc@t s` [mpiedice depunerea de materiale solide

sau acumularea de condensat. Pentru aceasta:
traseele trebuie s` fie verticale sau pu\in [nclinate spre prizele de presiune
dac` nu este posibil: pe traseu se monteaz` colectoare de condensat/
depuneri (cu posibilitatea de purjare).
Conduct` de impuls pentru lichide:
Traseul trebuie ales astfel [nc@t s` se evite formarea pernelor de aer sau
gaze. Pentru aceasta:
traseele trebuie s` fie verticale sau pu\in [nclinate spre prizele de presiune
aparatul de m`sur` se monteaz` [n cel mai [nalt punct al traseului
dac` nu este posibil:
- [n cel mai [nalt punct se prev`d vase de aerisire
- conductele dintre priz` ]i vasul de aerisire se [nclin` spre priza de presiune
- conductele dintre vasul de aerisire ]i aparat se [nclin` spre aparatul de m`sur`.
Conduct` de impuls pentru abur:
Traseul trebuie ales astfel

[nc@t nivelul de condensat [n
conductele de impuls s` fie constant.
Pentru aceasta se monteaz` oala de
condensat [n punctul cel mai [nalt al
traseului (figura 3.45 ).
Fig. 3.45 Conduct` de impuls pentru abur
Conduct` de impuls pentru protec\ia aparatelor cu elemente elastice

[n cazul lichidelor calde (t > 70):
In cazul m`sur`rii presiunii lichidelor calde este necesar` protejarea

senzorului cu element elastic [mpotriva temperaturilor ridicate. Protec\ia nu este
necesar` ]i pentru conductele lungi, la care lungimea conductei asigur` o r`cire
suficient` a fluidului.
Pentru conductele de impuls
foarte scurte (aparate locale) protec\ia se
realizeaz` prin [ndoirea conductei de
impuls [n form` de U sau de bucl` (fig.
3.46). In acest fel, pe l@ng` r`cirea
lichidului se asigur` astfel ]i protec\ia
[mpotriva vibra\iilor.
Fig. 3.46 Protec\ia conductelor de
impuls scurte [mpotriva temperaturilor ridicate
3.6.3. Ventilul de separare
Pe conducta de impuls, [n apropierea prizei de presiune, se monteaz` un

ventil de separare (figura 3.42). Rolul acestuia este de a izola (separa) conducta de
impuls ]i aparatul de m`sur` de proces.
In cazul conductelor de impuls scurte ]i a presiunilor mai mici de 100 bar
nu este obligatorie montarea ventilului de separare.
3.6.4. Robinetul cu trei cì
Robinetul cu trei cì (fig.3.47) se monteaz` tot pe conducta de impuls, dar

la extremitatea dinspre aparatul de m`sur`. Acesta controleaz` curgerea a trei
direc\ii:
I - izolarea aparatului de proces (pentru efectuarea de repara\ii f`r` oprirea
procesului)
P - eliminarea fluidului p`truns spre instrumentul de m`sur`
C - calibrarea/verificarea instrumentului (aparatul se calibreaz`/recalibreaz` la
locul de func\ionare, f`r` a fi necesar` demontarea lui)
Tabelul 3.1.
aparat de m`sur` Utilizarea robinetului cu trei cì
Direc\ie curegre P C I
P C Opera\ia
Func\ionare normal` [nchis [nchis deschis
Izolare aparat [nchis [nchis [nchis
I Purjare/aerisire deschis [nchis [nchis
Calibrare/recalibrare/verificare [nchis deschis [nchis
proces
Fig.3.47 Robinet cu trei cì

3.6.5. Amortizorul de pulsa\ii
Amortizorul de pulsa\ii se utilizeaz` pentru evitarea pulsa\iilor elementului

sensibil (]i acului indicator) datorit` vibra\iilor conductei. Acesta poate fi un filtru,
un robinet, un piston, un orificiu variabil etc. introduse pe traseul conductei pentru
a [nt@rzia citirea valorii de presiune. Datorit` cre]terii timpului de reac\ie,
amortizorul nu poate fi utilizat pentru m`surarea varia\iilor bru]te de presiune.
3.6.6. Dispozitive de separare
Dispozitivele de separare se utilizeaz` [n cazul fluidelor agresive pentru

separarea fluidului din proces de aparatul de m`sur` (dac` nu se pot utiliza aparate
de m`sur` cu membran` - recomandate [n acest caz). Exist` dou` tipuri:
- cu membran`: separarea se face prin intermediul unei membrane ( fig.3.48- a)
- cu lichid de separare - separarea se face prin intermediul unui lichid av@nd
densitatea mai mare dec@t cea a fluidului din proces ( fig. 3.48 - b)
aparat de
m`sur` presiune
aparat de
m`sur`
dispozitiv de
separare cu
membran` rezervor de
separare
presiune
(a) cu membran` (b) cu lichid de separare
Fig.3.48 Dispozitive de separare
3.6.7. Protec\ia la suprapresiune
Se utilizeaz` pentru protejarea aparatului [mpotriva suprapresiunilor

(datorate loviturilor de berbec sau altor erori de exploatare sau proiectare). Nivelul
de protec\ie uzual este de 50200 % din domeniul de m`sur` al aparatului.
Protec\ie
suprapresiune De obicei, fiecare aparat de
cap`t m`sur` este prev`zut cu protec\ie la
mobil suprapresiune (fig. 3.49)
In afar` de protec\iile proprii
Presiune
ale aparatelor, exist` ]i alte variante de
protejare:
Tub
Bourdon
Fig. 3.49 Protec\ie la suprapresiune amplasat` pe aparatul de m`sur`
Pentru suprapresiuni cu valori mici ]i de scurt` durat` rolul de protec\ie la

suprapresiune [l preia amortizorul de pulsa\ii. Acesta filtreaz` v@rfurile de
presiune, dar m`re]te timpul de reac\ie
Pentru suprapresiuni cu valori mari ]i de lung` durat` se utilizeaz`
supape de siguran\`. Dezavantajul acestora este c` [mpiedic` m`surarea
presiunii atunci c@nd supapa este deschis`.
3.6.8. Pozi\ia relativ` dintre priza de presiune ]i aparatul de m`sur`
Valoarea de presiune indicat` de aparat reprezint` suma dintre presiunea

geodezic`, presiunea static` ]i dinamic` [n punctul [n care acesta este
amplasat (vezi rela\ia 3.5).
Aceast` presiune este indicat` pentru un anumit plan de referin\`. In mod
conven\ional s-a stabilit c` planul de referin\` se afl` la [n`l\imea la care se afl`
extremitatea inferioar` a cepului de racord al aparatului(figura 3.50).
plan de
referin\`
Fig. 3.50 Planul de referin\` pentru indica\ia de presiune
Deoarece planul de referin\` nu se afl` [ntotdeauna la aceea]i [n`l\ime cu

priza de presiune, indica\ia aparatului este afectat` de diferen\a de presiune
geodezic` dintre acestea. Presiunea indicat` de aparat este:
- dac` priza de presiune este peste planul de referin\`: pindicatie = p fluid + gh
- dac` priza de presiune este sub planul de referin\`: pindicatie = p fluid gh
[n care:
pindicatie presiunea total` indicat` de aparatul de m`sur` [Pa]
pfluid presiunea total` a fluidului [n punctul de m`sur` [Pa]
- densitatea fluidului din conducta de impuls [kg/m3]
g accelera\ia gravita\ional` [m2/s]
h diferen\a de nivel dintre priza de presiune ]i planul de referin\` [m]
In practic` apar situa\ii [n care produsul gh se poate neglija:

- [n cazul aparatelor locale, la care diferen\a de nivel dintre priza de presiune ]i
planul de referin\` este neglijabil` (h 0)
- dac` fluidul manometric este aer sau gaz (care au densitate foarte mic`)
- [n cazul presiunilor mari (p 50 bar), la care influen\a diferen\ei de presiune
geodezic` datorat` diferen\ei de nivel este neglijabil` [n raport cu valoarea
presiunii totale.
4. M~SURAREA NIVELULUI
4.1. Generalit`\i
4.1.1. Defini\ii
Prin nivel se [n\elege [n`l\imea geometric` dintre suprafa\a de separare a

dou` faze (lichid/gaz, solid/gaz, lichide cu densit`\i diferite etc.) ]i un plan de
referin\`.
Planul de referin\` se alege conven\ional: la baza rezervorului, la cota zero
a instala\iei, la nivelul din rezervor determinat de func\ionarea normal` etc.
Aparatul de m`sur` al nivelului se nume]te nivelmetru.
Exist` c@teva cazuri particulare pentru care modalitatea de determinare a
nivelului nu este at@t de evident`:
1. Dac` suprafa\a de separare dintre cele dou` faze nu este foarte evident`
(exist` o zon` de interfa\` cu valuri sau [n care fazele se [ntrep`trund)
2. La solide nivelul nu este [ntotdeauna orizontal, denivelarea fiind definit`
printr-un unghi de talaj.
unghi de talaj
Fig.4.1 Definirea unghiului de talaj
In aceste cazuri se consider` valori medii ale nivelului.
Nivelul se m`soar` [n unit`\i de lungime. In Sistemul Interna\ional de

Unit`\i de M`sur` (SI), unitatea de m`sur` a lungimii este metrul, notat m.
Alte unit`\i de m`sur` ale lungimii sunt:
picior (foot) [ft] 1 ft = 0.3048 m
inch [in] 1 in = 0.0254 m
yard [yd] 1 yd = 0.9144 m
Exist` dou` grupe principale de procedee de m`surare (tabelul 4.1):

- directe: prin m`surarea direct` a nivelului
- indirecte: prin intermediul altui parametru care se m`soar`.
Pentru fiecare procedeu de m`sur` pot exista mai multe metode de m`sur`.
Mai mult, pentru fiecare metod` de m`surare pot exista mai multe variante
constructive ale aparatelor de m`sur`.
M`surarea nivelului 95
Tabelul4.1
Procedee directe de m`surare a nivelului
M`rime m`surat` Nivelmetru Variante constructive

nivel - tija de nivel
- cablu cu greutate
- robinet de control
- sticla de nivel - pentru rezervor deschis / [nchis
- pentru temperaturi ]i presiuni
sc`zute/ridicate
- cu reflexie
for\` arhimedic` - cu plutitor - cu plutitor ]i flotor
- cu plutitor ]i greutate
- cu plutitor ]i leg`tur` magnetic`
- cu imersor - cu imersor ]i tij`
- cu imersor ]i arc
presiune - cu pres. hidrostatic` - pentru rezervor deschis
- cu pres. diferen\ial` - cu referin\` liber` (rezervor deschis)
- cu referin\` uscat` (rezervor [nchis)
- cu referin\` umed` (rezervor [nchis)
- cu barbotare
capacitate - m`sur` continu` - pentru lichide (solide) neconductive
- m`sur` punctual` - pentru lichide (solide) conductive
impedan\` sau - m`sur` continu` - pentru lichide (solide) neconductive
admitan\` - pentru lichide (solide) conductive
rezisten\` - m`sur` continu` - cu band` elastic`
- m`sur` punctual`
conductivitate - cu sond` simpl` - pentru lichide (solide) conductive
- cu sond` dubl`
microunde - radar (microunde) - cu unde continue modulate [n frecven\`
- cu impulsuri
- cu unde ghidate
- prin reflexia
- prin [ntreruperea fasciculului
unde ultrasonice - cu unde ultrasonice - emi\`torul/receptorul separat sau nu
sau sonice - cu unde sonice - [n partea inf./sup. a rezervorului
- [n interiorul/exeteriorul rezervorului
- cu unde ghidate
Lumin` (din - optic - cu transmisie
domeniul vizibil, - cu reflexie
infraro]u, laser) - cu refrac\ie
radia\ii radioactive - m`sur` continu`
- m`sur` punctual`
termice - cu un senzor temp.
- cu doi senzori temp.
cu vibra\ii
prin c@nt`rire
4.2. Nivelmetre manuale
Caracteristici generale:
metod` direct` de m`sur`

utilizare: lichide ]i solide (sub form` de pulbere sau granule) aflate [n
rezervoare deschise sau [nchise cu varia\ii mici ale nivelului [n timp
tipul m`sur`torii: discontinu` [n timp
indica\ia: local`
aparate simple ]i ieftine
precizie ridicat`
4.2.1. Tija de nivel
Principiul de func\ionare este cel utilizat pentru verificarea nivelului de ulei

la ma]ini (fig.4.2). Tija gradat` se introduce [n rezervor p@n` la un nivel de
referin\` (ex: fundul rezervorului). Nivelul se cite]te local (dac` este posibil) sau
sco\@nd tija din rezervor ]i citind grada\ia p@n` la care se vede urma lichidului.
tija de nivel
(gradat`)
Fig. 4.2 Tija de nivel
Tija trebuie introdus` perfect vertical. Aceasta trebuie s` fie perfect rigid`
(s` nu se flambaze datorit` greut`\ii proprii sau curen\ilor laterali).
4.2.2. Cablul cu greutate
Cablul cu greutate se uilizeaz` [n mod special pentru rezervoarele [nalte, la

care tija de nivel este greu de m@nuit.
Principiul de func\ionare este asem`n`tor cu cel al tijei de nivel. Diferen\a
const` [n aceea c` [n locul tijei rigide se utilizeaz` o greutate legat` de un cablu
(fig.4.3). Greutatea este cobor@t` [n fluid p@n` la punctul fix, iar nivelul rezult` din
lungimea de cablu desf`]urat`.
Fig. 4.3 Cablu cu greutate

4.2.3. Robinetul de control
Metoda const` [n montarea unor robinete de evacuare a fluidului din

rezervor la anumite [n`l\imi prestabilite (fig. 4.4)
robinete de control
Fig. 4.4 Robinet de control
Func\ionarea const` [n deschiderea robinetului din dreptul nivelului

verificat. Dac` fluidul a atins nivelul respectiv, prin robinet va curge fluid. Dac`
nivelul nu a fost atins, nu exist` scurgeri din rezervor.
Robinetul de control se folose]te pentru verificarea atingerii unor valori
limit`, [n cazul lichidelor cu modific`ri mici ale nivelului [n timp.
4.3. Sticla de nivel
metod` direct` de m`sur` a nivelului

utilizare: numai pentru lichide aflate [n rezervoare deschise sau [nchise
tipul m`sur`torii: continu`
indica\ia: local` sau la distan\` (mai dificil).
Func\ionarea se bazeaz` pe principiul vaselor comunicante.

Rezervorul este pus [n leg`tur` cu un tub transparent, vertical. Dac`
presiunea este aceea]i deasupra fluidului din rezervor ]i din tub,
fluidul se ridic` p@n` la acela]i nivel. Acesta poate fi citit direct prin
plasarea unei sc`ri gradate [n dreptul tubului transparent.
aparat simplu ]i relativ ieftin

precizie ridicat`
indica\ia este local`, dar poate fi preluat` ]i transmis` la distan\`
valoarea m`surat` este influen\at` de meniscul datorat tensiunii
superficiale a fluidului
necesit` mentenan\`: sticla trebuie cur`\at` din timp [n timp.
4.3.1. Sticla de nivel pentru temperaturi ]i presiuni sc`zute
Sticla de nivel const` dintr-un tub transparent, vertical, racordat la

rezervorul al c`rui nivel se m`soar` (figura 4.5). Pe baza principiului vaselor
comunicante, lichidul urc` [n tub la acela]i nivel ca ]i [n rezervorul de care este
legat. Valoarea acestuia se cite]te direct [n unit`\i de lungime, pe o scal` gradat`
montat` [n spatele sticlei de nivel.
Pentru temperaturi ]i presiuni relativ sc`zute, sticla de nivel se construie]te
din sticl` sau din plastic. Pe racordurile sticlei de nivel cu rezervorul se monteaz`
robinete de izolare pentru a permite izolarea acesteia de restul instala\iei.
robinet de izolare
sticla de nivel
scal` gradat`
(a) rezervor deschis (b) rezervor [nchis
Fig. 4.5 Sticla de nivel pentru temperaturi ]i presiuni sc`zute
Cazul rezervorului deschis (fig. 4.5-a): lichidul se afl` la temperatura ]i

presiunea atmosferic`. In acest caz, sticla de nivel poate fi legat` de rezervor numai
[n partea inferioar`. Totu]i, [n practic` aceasta se racordeaz` la rezervor ]i [n partea
superioar` (fig. 4.5-b), pentru a evita p`trunderea murd`riei [n tub.
Cazul rezervorului [nchis (figura 4.5-b): racord [n partea inferioar` ]i
superioar` a rezervorului, pentru a asigura aceea]i presiune a vaporilor.
4.3.2. Sticla de nivel pentru temperaturi ]i presiuni ridicate
Pentru temperaturi ]i presiuni ridicate se utilizeaz` un alt tip de sticl` de

nivel (fig. 4.6), construit` din metal. Exist` numai dou` fante transparente, [nguste,
fabricate din cuar\. Aceste fante sunt prinse [ntre doi pere\i metalici ]i fixate cu
]uruburi. Intre peretele metalic ]i fant` se introduc garnituri de etan]are.
]urub
perete
metalic
interiorul sticlei de nivel
fant`
garnitur`
(cuar\)
perete
metalic
Fig. 4.6 Sticla de nivel pentru temperaturi ]i presiuni ridicate

4.3.3. Sticla de nivel cu reflexie
Principiul de func\ionare al sticlei de nivel cu reflexie se bazeaz` pe

proprietatea de reflexie/refrac\ie a luminii la trecerea dintr-un material [n altul.
Raza de lumin` este refractat` dac` love]te suprafa\a de separa\ie dintre

unghi dou` medii sub un unghi mai mic dec@t un unghi critic ]i este reflectat`
critic dac` unghiul de inciden\` este mai mare dec@t cel critic.
Valoarea unghiului critic depinde de tipul celor dou` medii ce sunt [n

contact: 42 - pentru aer/sticl` ; 62 - pentru fluid/sticl`.
Sticla de nivel cu reflexie are o singur` fa\` din sticl`, sub form` de prism`
(figura 4.7). Aceasta este fabricat` astfel [nc@t s` aibe pe toat` lungimea striuri
[nclinate la un unghi de 45.
Datorit` striurilor, razele de lumin` lovesc suprafa\a exterioar` a sticlei sub
un unghi de 90 ]i o traverseaz` sub un unghi de 45. In continuare, razele sunt
reflectate spre exterior sau sunt refractate spre interior, [n func\ie de prezen\a sau
de absen\a lichidului [n interior.
]urub
garnitur` interiorul
metalic` sticlei de nivel
sticl`
capac prisme
Fig. 4.7 Sticla de nivel cu reflexie
Dac` [n sticla de nivel nu se afl` lichid, razele de lumin` sunt reflectate

[napoi spre suprafa\a exterioar` a sticlei. In acest caz raza incident` cade sub un
unghi mai mare dec@t cel critic pentru interfa\a aer/sticl` (42). Sticla de nivel se
vede [n aceast` zon` ca av@nd o culoare alb-argintie.
In por\iunea [n care se afl` lichid, lumina este refractat` prin prisme [n
[nc`pere. Razele nu mai sunt reflectate [n exterior deoarece raza incident` cade sub
un unghi mai mic dec@t cel critic pentru interfa\a fluid/sticl` (62). Sticla de nivel
are [n aceast` zon` culoarea pere\ilor metalici, vopsi\i de obicei [n negru.
In felul acesta, nivelul poate fi urm`rit foarte u]or prin culoarea sticlei de
nivel: neagr` [n zona cu lichid ]i albargintie [n zona f`r` lichid.
4.4. Nivelmetre bazate pe for\a arhimedic`
reprezint` o metod` indirect` de m`sur`, prin intermediul for\ei arhimedice

se utilizeaz` numai pentru m`surarea nivelului lichidelor aflate [n
rezervoare deschise sau [nchise; varianta cu plutitor se poate utiliza ]i
pentru solide sub form` de pulberi sau granule
tipul m`sur`torii: continu` sau punctual`
indica\ia: local sau la distan\`.
Teoria aplicat`:
Metoda se bazeaz` pe principiul lui Arhimede: for\a ascendent`

(arhimedic`) care ac\ioneaz` asupra unui corp introdus [ntr-un lichid este egal` cu
greutatea lichidului dislocuit.
Dac` FA < G: corpul cade la fund
FA = f Vp Dac` FA = G: corpul r`m@ne [n echilibru [n orice punct
g Dac` FA > G: corpul se ridic` la suprafa\a lichidului.
La suprafa\`: este [ndeplinit` condi\ia de plutire: o
G = p Vp parte din corp iese din lichid, iar for\a arhimedic` scade p@n`
g
c@nd egaleaz` greutatea corpului.
Pe acest pincipiu exist` nivelmetre cu plutitor (corp care plute]te la
suprafa\a lichidului) ]i cu imersor (corp imersat total sau par\ial [n lichid). Acestea
sunt legate la un aparat indicator printr-un mijloc de transmisie a mi]c`rii.
4.4.1. Nivelmetre cu plutitor
Principiul de func\ionare
Aparatul de m`sur` const` dintr-un corp u]or, numit plutitor
sau flotor, care plute]te pe suprafa\a liber` a lichidului ]i
urc` sau coboar` odat` cu modificarea nivelului.
Plutitorul se poate construi [n diferite forme (figura 4.8) ]i utiliz@nd diferite
materiale (plastic, o\el inox, teflon etc.). Acesta trebuie s` aibe densitatea mai mic`
dec@t a fluidului ]i s` reziste la condi\iile de lucru din proces (din punct de vedere
al parametrilor de func\ionare ]i al agresivit`\ii fluidului).
Nivelmetrul cu plutitor poate fi utilizat pentru o m`sur` continu` sau
punctual` a nivelului fluidelor: curate, lini]tite, f`r` spum`
Fig. 4.8 Forme constructive ale

plutitorului (flotorului)
sferic cilindric cilindru gùrit alte forme
Nivelmetru cu plutitor ]i tij`
Transmisia indica\iei de la plutitor la aparatul indicator se face printr-o tij`

de leg`tur` ]i printr-un ax rotitor (figura 4.9). La modificarea nivelului, plutitorul
urc` sau coboar`, modific@nd [n mod corespunz`tor pozi\ia acului indicator.
Indica\ia de nivel poate fi transmis` la distan\` pe cale electric`, prin
legarea acului indicator la un traductor poten\iometric.
Tij` de
leg`tur` Ax
Ac
indicator
Plutitor Scal` gradat`
Fig. 4.9 Nivelmettru cu plutitor ]i tij`
Din proiectare, cursa flotorului este limitat` pe vertical` la 30 (acest

interval asigur` cele mai bune performan\e). In consecin\`, domeniul de m`sur` al
aparatului este dat de lungimea tijei de leg`tur`: cu c@t tija este mai lung`, cu at@t
se pot m`sura diferen\e de nivel mai mari.
Nivelmetru cu plutitor ]i greutate
Principiul de func\ionare este acela]i cu cel al nivelmetrului cu plutitor ]i

tij`, singura diferen\` const@nd [n metoda de ac\ionare a acului indicator.
Plutitorul este legat printr-un lan\ ce trece peste un element rotitor la o
contragreutate (figura 4.10). Contragreutatea are rolul de a p`stra lan\ul [ntins.
La modificarea nivelului, plutitorul urc` sau coboar` iar acul indicator se
deplaseaz` prin intermediul lan\ului ]i al elementului rotitor.
Scal` gradat`
Greutate
Plutitor
Fig. 4.10 Nivelmetru cu plutitor ]i greutate

Nivelmetru cu plutitor ]i magnet
Acest tip de nivelmetru este utilizat [n centralele nucleare, pentru a elimina

posibilitatea apari\iei sc`p`rilor de fluide radioactive.
Aparatul const` dintr-un flotor magnetic care urc` ]i coboar` odat` cu
modificarea nivelului (figura 4.11). Plutitorul se deplaseaz` [n exteriorul unui tub
fabricat dintr-un material nemagnetic. Tubul con\ine un al doilea magnet, care este
conectat la un ac indicator.
Atunci c@nd flotorul urc` sau coboar`, magnetul exterior va atrage
magnetul din interior, care la r@ndul lui va modifica pozi\ia acului indicator.
Indica\ie
Magnet
interior
Plutitor magnetic (exterior)

Tub
(nemagnetic)
Fig. 4.11 Nivelmetru cu plutitor ]i leg`tur` magnetic`
4.4.2. Nivelmetre cu imersor
Spre deosebire de plutitor, care este [ntotdeauna la suprafa\a fluidului,

imerserorul se afl` par\ial sau total [n interiorul fluidului. Principiul de func\ionare
se bazeaz` pe modificarea greut`\ii aparente a unui corp imersat [n lichid [n func\ie
de cantitatea de lichid dislocuit (figura 4.12).
FA FA = f Vi ( x ) g (4.1)
Gi = i Vi g (4.2)
x
G G aparent = Gi FA (4.3)
Fig. 4.12 Imersor
Greutatea aparent` a imersorului este dat` de diferen\a dintre greutatea

acestuia ]i for\a arhimedic`. Aceasta din urm` depinde de cantitatea de lichid
dislocuit, fiind propor\ional` cu [n`l\imea p@n` la care corpul este imersat (x).
Imersorul poate controla nivelul [ntre punctul [n care se afl` deasupra
lichidului ]i cel [n care este complet acoperit de fluid (figura 4.13). Cu c@t are o
[n`l\ime mai mare, cu at@t poate detecta o diferen\` de nivel mai mare.
FA = 0 FA = f Vi g
Gi = i Vi g Gi = i Vi g
G aparent = i Vi g G aparent = ( i f ) Vi
Fig. 4.13 Pozi\iile extreme ale imersorului care permit urm`rirea varia\iei nivelului
Imersorul se poate construi [n diferite forme (asem`n`tor plutitorului), dar

densitatea acestuia trebuie s` fie mai mare dec@t cea a fluidului.
Nivelmetrul cu imersor poate fi utilizat pentru o m`sur` continu` sau
punctual` a nivelului.
Aparatul se utilizeaz` pentru fluide curate (cu densitate constant`),
turbulente, cu spum` la suprafa\`, cu v@scozitate redus` (astfel [nc@t s` nu apar`
depuneri pe imersor, care s`-i modifice greutatea ]i implicit for\a arhimedic`,
introduc@nd erori de m`sur`).
Valoarea m`surat` este influen\at` de parametrii fluidului (temperatur`,
presiune): varia\ia temperaturii duce la varia\ia densit`\ii, a for\ei arhimedice ]i
introduce erori de m`sur`. De aceea, trebuie compensat` varia\ia temperaturii.
Nivelmetru cu imersor ]i tij`
Aparatul din figura 4.14 este utilizat pentru o m`sur` continu` a nivelului.
Deplasarea imersorului este transmis` c`tre un ac indicator printr-o tij` de leg`tur`
]i un ax rotitor. Pentru transmisia la distan\`, axul rotitor se poate lega la un
traductor (de exemplu poten\iometric).
tij` de
leg`tur`
ax indica\ie
rotitor
imersor
Fig. 4.14 Nivelmetru cu imersor ]i tij`
Nivelmetru cu imersor ]i arc
In figua 4.15 se prezint` un nivelmetru cu imersor ]i arc utilizat pentru

verificarea atingerii nivelului minim ]i maxim (m`sur` punctual`).
Varia\ia nivelului duce la modificarea greut`\ii aparente a imersorului.

Atunci c@nd greutatea aparent` scade sub valoarea de pretensionare a arcului,
imersorul se ridic` ]i ac\ioneaz` un comutator.
comutator
arc Farc
Gaparent`
imersor
Farc < Gaparent` Farc > Gaparent`
Fig. 4.15 Nivelmetru cu imersor ]i arc
4.5. Nivelmetre prin presiune
metod` indirect`: bazat` pe dependen\a dintre nivel ]i presiune

utilizare: lichide, fluide v@scoase, solide (sub form` de pulberi sau cu
granula\ie mic`) din rezervoare deschise sau [nchise
indica\ia: local` sau la distan\`
m`sur`toarea este influen\at` de temperatura ]i presiunea fluidului.
patm Nivelul se determin` prin m`surarea presiunii

hidrostatice (a diferen\ei de presiune [ntre suprafa\a
lichidului ]i baza rezervorului):
H
p = gH p = gH (4.4)
4.5.1. Nivelmetre prin presiune hidrostatic`
Metoda poate fi utilizat` numai [n cazul rezervoarelor deschise, la care

deasupra lichidului este presiune atmosferic`. Pentru determinarea nivelului, se
m`soar` presiunea lichidului la baza rezervorului (fig. 4.16). Nivelul rezult` din:
p = gH + p atm (4.5)
Presiunea atmosferic` poate fi neglijat` sau compensat` prin calcule.

Nivelulmetrul prin presiune hidrostatic` poate fi:
cu priz` de presiune la baza rezervorului ]i senzor exterior (fig. 4.16-a)
cu senzor de presiune imersat la baza rezervorului (fig. 4.16-b)
Senzor de
presiune
Aparat
Manometru H m`sur` H
(a) cu senzor exterior (b) cu senzor imersat
Fig. 4.16 M`surarea nivelului prin presiune hidrostatic`
Nivelmetrul cu senzor imersat are avantajul c`:

- elimin` cheltuielile suplimentare legate de conductele de leg`tur`
- permite m`surarea lichidelor murdare (care [nfund` conductele de leg`tur`)
- se introduce/scoate u]or din rezervor.
4.5.2. Nivelmetre prin presiune diferen\ial`
Cu ajutorul unui manometru diferen\ial, se m`soar` diferen\a de presiune

[ntre dou` puncte de leg`tur` cu procesul:
- o leg`tur` de [nalt` presiune: m`soar` presiunea la baza rezervorului (pIP)
- o leg`tur` de joas` presiune (de referin\`): m`soar` presiunea vaporilor (pJP)
Nivelul se ob\ine din presiunea diferen\ial` p (m`surat`).
p JP = p atm
p = p IP p JP = gH
H
p IP = gH + p atm (4.6)
Nivelmetru prin presiune diferen\ial` cu referin\` liber`
Nivelmetrul cu presiune diferen\ial` ]i referin\` liber` se poate utiliza

numai pentru rezervoare deschise (figura 4.17). Deoarece deasupra lichidului
presiunea este atmosferic`, leg`tura de joas` presiune a manometrului diferen\ial
(JP) se las` liber`, [n contact direct cu mediul exterior.
patm
p IP = gH + p atm (4.7)
p JP = p atm (4.8)
p = p IP p JP = gH (4.9)
JP IP H
Fig. 4.17 Nivelmetru cu presiune diferen\ial` ]i referin\` liber`

(rezervor deschis)
Nivelmetru prin presiune diferen\ial` cu referin\` uscat`
La rezervoarelor [nchise, presiunea fluidului la baza rezervorului este

influen\at` de presiunea valorilor afla\i deasupra acestuia. Leg`tura de joas`
presiune (de referin\`) se racordeaz` la partea superioar` a rezervorului (fig. 4.18).
p0
p IP = gH + p 0 (4.10)
H Hmax p JP = p 0 (4.11)
JP IP
p = p IP p JP = gH (4.12)
Fig. 4.18 Nivelmetru cu presiune diferen\ial` ]i referin\` uscat`
Dac` nu exist` lichid [n rezervor, presiunea m`surat` la cele dou` leg`turi

este egal`, deci diferen\a de presiune este nul`. Cu c@t nivelul din rezervor cre]te,
cre]te ]i presiunea [n partea inferioar` a rezervorului ]i implicit cre]te diferen\a de
presiune m`surat`. Diferen\a de presiune variaz` direct propor\ional cu nivelul.
Nivelmetru prin presiune diferen\ial` cu referin\` umed`
Pentru eliminarea riscului ca vaporii s` condenseze [n leg`tura de joas`

presiune, aceasta este umplut` cu acela]i fluid ca cel din rezervor. Presiunea
hidrostatic` din leg`tura de joas` presiune este men\inut` constant` cu ajutorul unei
oale de condens (figura 4.19).
p JP = gH max + p 0 (4.13)
p IP = gH + p 0 (4.14)
p = p IP p JP = g (H H max ) (4.15)
Fig. 4.19 Nivelmetru cu presiune diferen\ial` ]i referin\` umed`
Leg`tura de joas` presiune (de referin\`) este umplut` cu fluid p@na la

nivelul maxim ce poate fi m`surat.
Dac` nivelul [n rezervor este maxim, presiunea m`surat` la cele dou`
leg`turi este egal`, deci diferen\a de presiune este nul`. Cu c@t nivelul din rezervor
scade, presiunea [n leg`tura de [nalt` presiune scade ]i deci diferen\a de presiune
cre]te (nivelul variaz` invers propor\ional cu presiunea).
4.5.3. Nivelmetre cu barbotare
Printr-un tub, se introduce la baza rezervorului Senzor de presiune

un debit constant de aer (sau gaz intermediar) Surs` de aer/gaz
fig. 4.20. Dac` rezervorul este gol, aerul/gazul
intermediar iese liber din tub. Cu c@t nivelul din
rezervor este mai ridicat, presiunea la baza
acestuia cre]te, iar bulele de aer/gaz au nevoie de
o presiune mai mare pentru a putea ie]i din tub.
Aceast` presiune este m`surat` cu un senzor de Fig. 4.20 Nivelmetru
presiune ]i transformat` [n indica\ie de nivel. prin barbotare
- metod` simpl`, ieftin`, dar mai pu\in precis` (are erori de 12 %)

- utilizat` la rezervoare deschise (nu se acumuleaz` gazul eliminat)
- lichidul m`surat nu intr` [n contact direct cu manometrul (recomandat pentru
lichide agresive, radioactive)
- aerul/gazul insuflat poate influen\a procesul.
4.6. Nivelmetre rezistive
metod` indirect` bazat` pe dependen\a dinre nivel ]i rezisten\`
utilizare: lichide ]i solide conductive din punct de vedere electric
metod` intruziv`: senzorul intr` [n contact direct cu mediul m`surat.
Principiul de m`sur`:
Se bazeaz` pe m`surarea rezisten\ei unui circuit de curent continuu.
Fie un circuit electric compus dintr-o surs` de tensiune

R1 U constant`, un ampermetru ]i dou` rezisten\e legate [n serie.
Curentul m`surat de ampermetru este:
I12
R2 U
I 12 = (4.16)
R1 + R2
Dac` [n circuitul anterior se ]unteaz` rezisten\a R2,
R1 U curentul m`surat:
I1
U
R2 I1 = < I 12 (4.17)
R1
4.6.1. Nivelmetre rezistive pentru m`sur` continu`
In rezervor se introduce o rezisten\` vertical` (fig.4.21). Circuitul electric

se [nchide prin legarea rezisten\ei de fundul rezervorului (dac` acesta este metalic),
de o plac` metalic` la baza rezervorului (dac` nu este metalic) sau printr-un cablu
electric (nivelul de referin\` se afl` la extremitatea inferioar` a rezisten\ei).
Circuitul este alimentat de la o surs` constant` de tensiune, iar curentul se
m`soar` cu ajutorul unui ampermetru. Pe m`sur` ce nivelul cre]te [n rezervor, o
parte a rezisten\ei este ]untat`, iar rezisten\a total` a circuitului se reduce.
Rt = R1 + R2 (4.18)
R1
Rt rezisten\a total` []
R1 rezisten\a deasupra materialului conductor []
h R2
R2 rezisten\a imersat` (]untat`) []
Fig. 4.21 Nivelmetru rezistiv (m`sur` continu`)

Principalul dezavantaj al metodei rezistive este acela c` valoarea m`surat`

depinde de conductivitatea materialului al c`rui nivel se m`soar`, care la r@ndul ei
este influen\at` de natura ]i de temperatura acestuia. Influen\a se poate elimina prin
compensare electronic` sau prin utilizarea unei alte variante constructive:
Nivelmetru rezistiv cu band` elastic`

Rezisten\a se afl` [ntr-o teac` confec\ionat`
dintr-un material deformabil, [n lungul unei benzi
elastice conductoare electric (fig.4.22). Sub ac\iunea
presiunii, teaca [mpreun` cu banda elastic` se
deformeaz`, scurtcircuit@nd o parte a rezisten\ei.
Avantajul solu\iei este c` rezisten\a nu intr` [n
contact direct cu mediul m`surat.
Fig. 4.22 Nivelmetru rezistiv cu band` elastic` (m`sur` continu`)
4.6.2. Nivelmetre rezistive pentru m`sur` punctual`
In rezervor se introduce o rezisten\` orizontal`, la

R
nivelul verificat (fig. 4.23). Dac` rezisten\a se afl`
deasupra nivelului, prin circuit va trece un curent
corespunz`tor acesteia. Dac` rezisten\a se afl` sub
nivel, atunci ea este ]untat` ]i curentul cre]te.
Fig. 4.23 Nivelmetru rezistiv (m`sur` punctual`)
Nivelmetru rezistiv cu band` elastic`
Fig. 4.24 Nivelmetru rezistiv cu band` (m`sur` punctual`)

4.7. Nivelmetre capacitive
metod` indirect` bazat` pe dependen\a dintre nivel ]i capacitate

utilizare: lichide (inclusiv la cele corozive sau cu temperaturi ridicate),
solide (sub form` de pudr` sau granule) din rezervoare deschise sau
[nchise ; mai ales pentru medii neconductive electric, dar este aplicabil` ]i
pentru cele conductive
metod` intruziv`: senzorul intr` [n contact direct cu mediul m`surat
indica\ia: local` sau la distan\`.
Teoria aplicat`:
Se m`soar` capacitatea electric` ce apare [ntre doi conductori desp`r\i\i de

un mediu izolator (dielectric). Capacitatea rezult` din rela\ia:
C kA
C= (4.19)
d
+
- + C capacitatea [pF] (picofarazi)
- + k constanta dielectric` a materialului izolator
- d A aria conductorilor
Conductori d distan\a dintre conductoare
4.7.1. Nivelmetre capacitive pentru m`surare continu`

(pentru medii neconductive electric)
In rezervor (fig.4.25) se introduce o sond` metalic` protejat` de o teac` de

protec\ie dintr-un material conductor (Nylon, Ryton, ceramic`). Aceasta formeaz`
primul conductor al capacit`\ii. Al doilea conductor este peretele rezervorului
(metalic) sau dintr-o plac` metalic` la baza rezervorului (dac` acesta nu e metalic).
Izolator electric
Sond`
metalic` ka
Teac` de
protec\ie
km
Rezervor
Fig. 4.25 Nivelmetru capacitiv cu sond` vertical` (pentru m`sur` continu`)

Dac` rezervorul este gol, dielectricul dintre cei doi conductori (sonda ]i
rezervorul) este aerul. Odat` cu cre]terea nivelului, sonda [ncepe s` se acopere cu
material (fluid). Modificarea dielectricului (respectiv a constantei sale dielectrice)
are ca efect varia\ia capacit`\ii dintre sond` ]i rezervor. Astfel, la o [n`l\ime
oarecare, capacitatea total` este format` din dou` capacit`\i legate [n paralel.
Varia\ia capacit`\ii totale este propor\ional` cu nivelul.
k m Am k a Aa
Ct = C m + C a = + (4.20)
Ca dm da
unde:
Cm km , ka constanta dielectric` pentru mediul m`surat / aer
h Am , Aa aria total` a capacit`\ii din mediul m`surat / aer
dm , da distan\a minim` dintre sond` ]i perete pentru
capacitatea format` [n mediul m`surat / aer

principala surs` de erori de m`sur`: varia\ia constantei dielectrice [n func\ie de
temperatur` (varia\ie ce trebuie compensat`).
4.7.2. Nivelmetre capacitive pentru m`sur` punctual`

(pentru medii neconductive electric)
Sonda metalic` se monteaz` orizontal, [n punctele critice care trebuie

verificate (fig.4.26). Principiul de m`sur` este acela]i ca pentru m`sur` continu`:
modificarea capacit`\ii [n func\ie de dielectric (materialul m`surat sau aer) .
Sond` Teac` de
metalic` protec\ie
Spre aparatul de
Rezervor m`sur` electronic
Izolator electric
Fig. 4.26 Nivelmetru capacitiv cu sond` orizontal` (pentru m`sur` punctual`)
4.7.3. Nivelmetre capacitive pentru medii conductive electric
Dac` materialul din proces este conductiv, sonda metalic` se introduce

[ntr-o teac` confec\ionat` dintr-un material izolator (Teflon sau Kynar) - figura
4.27. Primul conductor este format din sonda metalic` izolat`, al doilea conductor
este chiar materialul din proces, iar dielectricul capacit`\ii este format din teaca
izolatoare din jurul electrodului senzor.
Sond` metalic`
Teac` izolatoare Fig. 4.27 Sond` metalic` cu teac`

(dielectricul) din material izolator
4.7.4. Condi\ii de montare a sondelor capacitive
s` fie [n afara curentului principal: impactul sondei cu fluxul de material

intrat/ie]it din rezervor poate deteriora sonda sau poate genera erori de m`sur`
s` nu ating` rezervorul, c`ci dispar cele dou` discuri ale capacit`\ii
s` fie instalat [ntr-o zon` [n care s` nu se acumuleze material deasupra (sau
acesta s` cad` cu u]urin\`), pentru a nu modifica valoarea capacit`\ii
senzorii s` nu fie prea aproapia\i unul de cel`lalt, ca s` nu interfereze c@mpul lor
magnetic (distan\a minim` este de 50 cm)
pentru sondele orizontale care nu pot prelua greutatea materialului, se monteaz`
deasupra un acoper`m@nt de protec\ie (figura 4.28).
Fig. 4.28 Acoper`m@nt de protec\ie

pentru sondele orizontale
4.8. Nivelmetre prin impedan\` sau admitan\`
metod` indirect` bazat` pe dependen\a dintre nivel ]i impedan\` sau admitan\`

utilizare: lichide, solide (pudr` sau granule); [n general se utilizeaz` pentru
medii neconductive electric, dar poate fi folosit` ]i pentru cele conductive
Acela]i ca la metoda prin capacitate. Diferen\a const` [n faptul c` [n locul
capacit`\ii, se utilizeaz` alte caracteristici electrice: impedan\a sau admitan\a.
1
Impedan\a: Z = R+ [] (4.21)
2 1 f C
unde: R rezisten\a []
f frecven\a de m`sur`
C capacitatea [pF]
1
Admitan\a: A= [1/] (4.22)
Z
In plus fa\` de metoda capacitiv`, apare un circuit electronic suplimentar

care m`soar` rezisten\a. Acesta rezolv` ]i rela\ia de calcul a impedan\ei/admitan\ei,
astfel [nc@t curentul de ie]ire s` fie propor\ional cu nivelul din proces.
Metoda elimin` erorile datorate depunerilor de material (murd`rie) de pe
sond`, deoarece m`rimile apar ]i la num`r`tor ]i la numitor.
4.9. Nivelmetre conductive

metod` indirect` bazat` pe dependen\a dintre nivel ]i conductivitatea electric`
utilizare: lichide, solide (pudr` sau granule) din rezervoare [nchise sau deschise
se utilizeaz` numai pentru medii conductive din punct de vedere electric
tipul m`sur`torii: punctual`
metod` simpl` ]i relativ ieftin`.
Pentru m`surarea nivelului se formeaz` o baie galvanic` cu doi electrozi
care se introduc [n rezervor. Dac` rezervorul este:
- gol: [ntre electrozi se afl` aer (izolator) nu se genereaz` curent electric
- plin: [ntre electrozi se afl` fluidul (conductiv) se genereaz` curent electric
In func\ie de amplasarea electrozilor, se poate detecta prezen\a sau absen\a
fluidului la un anumit nivel.
Nivelmetru conductiv cu sond` simpl`
Un electrod este format din rezervor (sau o baz` metalic`), iar al doilea
dintr-o sond` metalic` (orizontal` sau vertical`). Sonda (v@rful ei) este amplasat` la
[n`l\imea urm`rit`. Atunci c@nd fluidul atinge sonda, apare un curent electric.
Nivelmetru conductiv cu sond` dubl`
Sonda con\ine doi electrozi paraleli, apropia\i unul de cel`lalt. Atunci c@nd
lichidul atinge sonda, circuitul electric se [nchide prin cei doi electrozi. Se elimin`
astfel necesitatea unei baze metalice pentru rezervoare nemetalice.
4.10. Nivelmetre cu radar (microunde)
metod` indirect`: bazat` pe utilizarea microundelor
utilizare: lichide, solide (pudr` sau granule) din rezervoare deschise sau [nchise
metod` cu sau f`r` contact

Se bazeaz` pe comportamentul diferit al materialelor fa\` de microunde:

cele conductoare reflect` microundele, iar cele neconductoare le absorb.
anten` anten`
parabolic` conic` Pentru m`surarea nivelului se utilizeaz`
undele electromagnetice, de obicei cele din banda X
de 10 GHz. Cu ajutorul unei antene, un generator
emite un fascicol de microunde direc\ionate spre
suprafa\a fluidului (figura 4.29). La atingerea
nivelului (respectiv a interfe\ei dintre dou` fluide cu
constant` dielectric` diferit`), o parte a semnalului
este reflectat` [napoi c`tre un receptor.
Nivelul se calculeaz` pe baza timpului
dus-[ntors parcurs de semnal.
Fig. 4.29 M`surarea nivelului cu radar
Transmiterea ]i receptarea semnalului se face cu anten` parabolic`

(concentreaz` semnalul [ntr-o zon` mai [ngust`) sau conic` (direc\ioneaz`
semnalul c`tre o suprafa\` mai mare). Alegerea tipului de anten` \ine seama de
caracteristicile rezervorului ]i ale fluidului (obstruc\ii [n rezervor, prezen\a spumei
la suprafa\` sau turbulen\e ale lichidului.
Antena parabolic` are avantajul c` semnalul este mai bine focalizat (se
elimin` interferen\ele nedorite de la alte suprafe\e orizontale din rezervor) ]i
dezavantajul c` apar reflexii c`tre alte direc\ii (datorit` turbulen\elor, spumei etc.),
reflexii care duc la pierderea unei p`r\i din semnal.
Antena conic` cre]te probabilitatea ca unda s` fie reflectat` [napoi c`tre
detector atunci c@nd avem turbulen\e, spum` etc., dar semnalul este [mpr`]tiat
(cre]te probabilitatea de reflexie de alte suprafe\e orizontale din rezervor).
nu au piese [n mi]care, dar au construc\ie mai complicat`

scumpe
timp de r`spuns foarte scurt (semnalul se propag` cu viteza luminii)
nivelul poate fi detectat f`r` contact direct cu mediul m`surat ([n condi\ii
speciale de lucru: medii corozive, cu temperaturi [nalte, periculoase etc.).
4.10.1. Radar cu unde continue modulate [n frecven\`
Reprezint` o metod` f`r` contact, utilizat` pentru m`surarea continu`.

Un oscilator emite un semnal de frecven\` variabil` liniar, [ntr-o
band` anume ]i pentru o durat` determinat` (fig.4.32).
La interfa\a cu fluidul, o parte a
frecven\` semnalului este reflectat`. Semnalul radar
reflectat se [ntoarce cu o [nt@rziere
propor\ional` cu distan\a parcurs`,
timp frecven\a sa fiind diferit` fa\` de cea a
semnalului transmis.
TX semnal
transmis Cele dou` semnale se amestec`
nivel RX semnal [ntr-unul singur, care are frecven\a
reflectat propor\ional` cu distan\a, deci cu nivelul.
Fig. 4.32 Radar cu unde continue modulate [n frecven\`
Unda electromagnetic` rezultat` are o frecven\` joas`, ceea ce face s` nu

poat` fi transmis` sub aceast` form` la distan\`. De aceea, pentru transmiterea
semnalului se utilizeaz` o und` purt`toare care este modificat` (modulat`) de c`tre
semnalul util. Unda purt`toare poate fi modulat` [n:
- amplitudine (AM Amplitude Modulated) - semnalul util modific` amplitudinea
- frecven\` (FM Frequency Modulated) - semnalul util modific` frecven\a.
La radarul cu unde continue modulate [n frecven\`, semnalul de ie]ire al
senzorului este un semnal modulat [n frecven\` (FM). Avantajul modul`rii [n
frecven\` este legat de faptul c` majoritatea zgomotelor din rezervor se afl` [n
banda AM ]i nu afecteaz` banda FM. In plus, ca ]i [n cazul undelor radio,
transmisia cu FM asigur` o reproducere mai fidel` a semnalului util (permite un
spectru mai mare de frecven\`).
4.10.2. Radar cu impulsuri
Reprezint` o metod` f`r` contact, utilizat` pentru m`sur` continu`.

Radarul genereaz` un impuls dirijat c`tre suprafa\a fluidului (fig.4.33). De
la nivelul fluidului, o parte a semnalului este reflectat` [napoi spre receptor. Timpul
de [ntoarcere al acestuia determin` nivelul din rezervor.
t c
L = Ed = E (4.23)
2
unde:
L nivelul fluidului [m]
E [n`l\imea la care se afl` aparatul [m]
d [n`l\imea spa\iului de deasupra
(dintre radar ]i suprafa\a fluidului) [m]
t timpul dus [ntors parcurs de unde [s]
c viteza luminii [m/s]
Fig. 4.33 Radar cu impulsuri
Radarul cu impulsuri are o putere mai mic` dec@t cel cu unde continue
modulate [n frecven\`. De aceea, m`sur`toarea poate fi afectat` de obstruc\ii [n
rezervor, de prezen\a spumei sau de materiale cu coeficient dielectric mic (k < 2).
4.10.3. Radar cu unde ghidate
Reprezint` o metod` cu contact utilizat` pentru m`sur` continu`.
Microundele sunt ghidate c`tre baza rezervorului printr-

un cablu (fig.4.34). La interfa\a cu fluidul, o parte a semnalului
este reflectat. Semnaulul ce nu a fost reflectat parcurge cablul
p@n` la baza rezervorului, de unde se reflect` ]i genereaz`
indica\ia pentru punctul de zero (nivel nul). Nivelul rezult` din
timpii de [ntoarcere diferi\i ai celor dou` semnale.
Utilizarea cablului minimizeaz` degradarea semnalului
pe traseu. In plus, m`sur`toarea nu este afectat` de prezen\a
obstruc\iilor, a spumei sau a turbulen\elor. In schimb, cablul
poate fi deteriorat (cazul fluidelor corozive etc.).
Fig. 4.34 Radar cu unde ghidate
4.10.4. Radar cu reflexia fasciculului

Reprezint` o metod` f`r` contact, utilizat` pentru m`sur` punctual`.
Aparatul const` dintr-un emi\`tor ]i un receptor de microunde, care este
amplasat la nivelul urm`rit (figura 4.35). In dreptul sù, rezervorul are o fereastr`
prin care s` poat` p`trund` microundele [n interior (din sticl`, ceramic` etc.).
Atunci c@nd rezervorul este gol, unda este transmis` prin aer sau vapori (cu
constant` dielectric` mic`) ]i este reflectat` numai o mic` parte a semnalului. Dac`
rezervorul este plin cu un material ce are o constant` dielectric` mare, unda este
reflectat` aproape [n totalitate.
Generator/
receptor
microunde
fereastr` de
transmisie Fig. 4.35 Radar prin reflexia fasciculului
(m`sur` punctual`)
4.10.5. Radar cu [ntreruperea fasciculului
Aparatul const` dintr-un emi\`tor amplasat la nivelul urm`rit pe o

parte a rezervorului ]i dintr-un receptor, amplasat la aceea]i [n`l\ime pe
partea opus` a rezervorului (fig.4.36). In dreptul emi\`torului ]i receptorului,
rezervorul are ferestre pentru microunde (din sticl`, ceramic` etc.).
Se genereaz` un fascicol de microunde care este transmis c`tre receptor.
Dac` rezervorul este gol, unda este transmis` prin aer sau vapori (cu constant`
dielectric` mic`) ]i este recep\ionat` [n patea opus`. Dac` s-a dep`]it nivelul
urm`rit, unda este par\ial reflectat`/absorbit` ]i se recep\ioneaz` cel mult un semnal
foarte atenuat.
unde
unde transmise
reflectate
Generator Receptor
de unde de unde
unde
fereastr` de absorbite
Fig. 4.36 Radar prin [ntreruperea fasciculului
transmisie
(m`sur` punctual`)
4.11. Nivelmetre sonice/ultrasonice

metod` indirect`: bazat` pe utilizarea undelor ultrasonice (cu frecven\e [ntre 20
200 kHz) sau sonice (cu frecven\e mai mici de 10 kHz)
utilizare: lichide (inclusiv corozive sau cu temperaturi mari), solide (sub form`
de granule) ; lichidele/solidele trebuie s` reflecte bine undele utilizate
Principiul de m`sur` se bazeaz` pe proprietatea materialelor de a
transmite/absorbi, reflecta/refracta undele sonice/ultrasonice.
4.11.1. Nivelmetru sonic/ultrasonic cu reflexie
generator i detector
unde sonore Un cristal piezoelectric amplasat [n partea
superioar` a rezervorului (figura 4.37) trimite spre
suprafa\a liber` a fluidului semnale sub form` de unde
sonice sau ultrasonice cu frecven\` ]i vitez` constante.
La interfa\a cu fluidul, undele sunt reflectate. Ecourile
lor sunt receptate dup` un timp care este cu at@t mai
scurt cu c@t nivelul este mai ridicat. Nivelul fluidului
rezult` din timpul scurs de la emitere ]i p@n` la
receptarea semnalului.
Fig. 4.37 Nivelmetru sonic/ultrasonic
Amplasat (fig.4.38):
[n partea superioar` sau inferioar` a rezervorului
[n exteriorul sau interiorul rezervorului
cu emi\`torul ]i receptorul separat sau [mpreun`. Fig. 4.38. Nivelmetru
sonic/ultrasonic variante
Dac` emi\`torul ]i receptorul sunt [n partea superioar` a rezervorului, se

m`soar` [n`l\imea spa\iului de vapori, iar nivelul rezult` prin diferen\`. Dac`
acestea sunt la baza rezervorului se m`soar` direct [n`l\imea fluidului.
Amplasarea aparatul [n exterior are avantajul c` acesta nu intr` [n contact
cu fluidul iar accesul pentru [ntre\inere este mai u]or, dar are dezavantajul c`
semnalul este mai slab (atenuat de peretelele rezervorului).
4.11.2. Nivelmetru sonic/ultrasonic cu transmisie
Se utilizeaz` pentru verificarea punctual` a nivelului.
emi\`tor receptor Emi\`torul transmite un semnal sonic sau

ultrasonic c`tre un receptor aflat pe partea opus` a
rezervorului, la [n`limea urm`rit` (fig.4.39).
Dac` rezervorul este gol, semnalul este
recep\ionat [n partea opus` a rezervorului. Dac` s-a
dep`]it nivelul, semnalul sonor este par\ial reflectat ]i
par\ial absorbit, astfel [nc@t se recep\ionneaz` cel mult
un semnal foarte atenuat.
Fig. 4.39 Nivelmetru sonic/ultrasonic (m`sur` punctual`)

4.12. Nivelmetre optice
metod` indirect`: bazat` pe utilizarea luminii din domeniul vizibil, a razelor

infraro]ii sau laser
utilizare: lichide (inclusiv v@scoase), solide (sub form` de pudr` sau granule)
Principiul de func\ionare se bazeaz` pe proprietatea materialelor de a

transmite, reflecta sau refracta lumina.
4.12.1. Nivelmetre optice cu transmisie
La nivelul verificat se monteaz` o

surs` de lumin` (LED). Pe peretele opus
Surs` Detector
LED-ului se monteaz` un detector de
de
lumin` (o fotocelul`) fig 4.40. lumin`
LED-ul transmite un fascicul de lumin`
c`tre detector. Dac` [ntre led ]i detector se
afl` vapori: lumina este transmis` ]i
receptat` de detector. Dac` [ntre cele dou`
Fig. 4.40 Nivelmetru optic
se afl` materialul din proces: lumina este
cu transmisie
absorbit` ]i nu este receptat`.
Observa\ie: este un nivelmetru cu contact. Pentru fluidele aderente, sursa ]i
detectorul trebuie sp`late dup` fiecare atingere a nivelului critic.
4.12.2. Nivelmetre optice cu reflexie
In partea superioar` a rezervorului se monteaz` o surs` de lumin` (LED) ]i

un detector de lumin` (o fotocelul`) - fig. 4.41-a
LED-ul transmite un fascicul de lumin` c`tre suprafa\a materialului:
c@nd fasciculul de lumin` ajunge la suprafa\a de separa\ie cu fluidul, se reflect`
fotocelula este amplasat` astfel [nc@t s` detecteze unda reflectat` numai atunci
c@nd se atinge un anumit nivel.
Aparatul poate fi utilizat pentru m`surarea discontinu` a nivelului (prin
utilizarea mai multor fotocelule calibrate diferit) fig. 4.41-b
LED Fotocelul` LED Fotocelule

(sursa (detecteaz` lumina
de lumin`) h1 h2 h3
reflectat`)
h1
h1
h h2
h3
(a) m`sur` punctual` (b) m`sur` discontinu`
Fig. 4.41 Nivelmetru optic cu reflexie
4.12.3. Nivelmetre optice cu refrac\ie
In dreptul nivelului verificat se monteaz` o surs` de lumin` (un LED) ]i un

detector, ambele incluse [ntr-o prism` (fig. 4.42).
LED-ul transmite un fascicul de lumin` c`tre suprafa\a materialului.
Fasciculul de lumin` este reflectat sau refractat de prism`, [n func\ie de unghiul
critic al materialului [n care se afl` aceasta:
dac` prisma se afl` deasupra, [n spa\iul de vapori: lumina se reflect` de pere\ii
prismei ]i este sesizat` de detector (raza incident` cade sub un unghi mai mare
dec@t cel critic pentru interfa\a aer/ sticl` - de 42).
dac` prisma se afl` [n fluid: lumina

se refract` prin pere\ii prismei ]i nu
mai ajunge la detector (raza
incident` cade sub un unghi mai mic
dec@t cel critic pentru interfa\a fluid/
Fig. 4.42 Nivelmetru optic cu sticl` - de 62).
refrac\ie
Observa\ie:Nivelmetrul intr` [n contact cu mediul m`surat. De aceea, [n cazul

fluidelor aderente, prisma trebuie sp`lat` dup` fiecare imersare.
4.13. Nivelmetre cu radia\ii radioactive
metod` indirect`: bazat` pe utilizarea radia\iilor radioactive

utilizare: lichide (inclusiv corozive sau cu temperaturi mari), solide (sub form`
de pudr` sau granule) aflate [n rezervoare deschise sau [nchise
Metoda se bazeaz` pe absorb\ia diferit` a radia\iilor radioactive de c`tre

lichide ]i solide (pulberi sau granule).
detector
De la baza rezervorului se emite un
fascicol de radia\ii radioactive av@nd o
intensitate constant` ]i cunoscut` (fig. 4.43). In
partea superioar` se m`soar` intensitatea
semnalului recep\ionat. Nivelul se ob\ine din
diferen\a de intensitate a celor dou` semnale
(transmis ]i recep\ionat).
Substan\e radioactive utilizate:
- Cesiu 137: putere: 0.56 MeV ; timp de
[njum`t`\ire: 5 ani Fig. 4.43 Nivelmetru radioactiv
- Cobalt 60: putere: 1.33 MeV ; timp de
[njum`t`\ire: 33 ani.
Trebuie avute [n vedere cerin\ele normelor referitoare la protec\ia nuclear`
(intensitatea maxim` a radia\ei pentru care nu este necesar` protec\ie este de 5
mr/h). Din punct de vedere al protec\iei nucleare Cesiu 137 are avantajul unei
puteri mai mici, dar dezavantajul unui timp de [njum`t`\ire mai scurt (este necesar`
[nlocuirea sursei dup` 5 ani). Cobalt 60 are o putere mai mare ]i un timp de
[njum`t`\ire mai lung.
De obicei, aparatele cu radia\ii radioactive se utilizeaz` numai atunci c@nd
nu se pot aplica alte variante - pentru materiale lichide ]i solide periculoase (care
au presiune ridicat`, sunt toxice, corozive sau explozive). Acestea au o utilizare din
ce [n ce mai redus`, pe m`sur` ce se dezvolt` alte metode mai pu\in periculoase.
4.14. Nivelmetre termice
metod` indirect`: bazat` pe m`surarea temperaturii

utilizare: lichide (inclusiv v@scoase), solide (pudr` sau granule) ; lichidul/
solidul ]i mediul de deasupra trebuie s` aibe conductivit`\i termice diferite
metod` cu contact
Se detecteaz` varia\ia conductivit`\ii termice o dat` cu modificarea

mediului [n care se afl` senzorul. Din acest motiv, se poate utiliza numai dac`
materialul din proces ]i spa\iul de deasupra au conductivit`\i termice diferite.
4.14.1. Nivelmetru termic cu un senzor de temperatur`
La nivelul verificat se introduce o termorezisten\` [nc`lzit` de la o surs` de

c`ldur` constant` (figura 4.44 a):
dac` senzorul se afl` [n spa\iul de vapori (cu conductivitate termic` redus`): se
m`soar` o temperatur` apropiat` de cea la care este [nc`lzit
dac` senzorul se afl` [n materialul din proces (cu conductivitate termic` mare):
fluidul absoarbe o parte din c`ldur`, deci se m`soar` o temperatur` mai sc`zut`
Temperatura se m`soar` cu o punte Wheatstone (figura 4.44 b)
alimentare
senzor la m`sur`
[nc`lzit
senzor [nc`lzit
element de
element de [nc`lzire
[nc`lzire
(a) (b)
Fig. 4.44 Nivelmetru termic cu un senzor (m`sur` punctual`)
4.14.2. Nivelmetru termic cu doi senzori de temperatur`
In dreptul nivelului verificat se monteaz` dou` termorezisten\e, dintre care

una este [nc`lzit` (figura 4.45 a):
dac` aparatul se afl` [n spa\iul de vapori (cu conductivitate termic` redus`): cei
doi senzori m`soar` temperaturi de valori diferite
dac` aparatul se afl` [n materialul din proces (cu conductivitate termic` mare):
cei doi senzori m`soar` temperaturi de valori apropiate.
Temperatura se m`soar` cu o punte Wheatstone (figura 4.45 b)
element de alimentare
senzor [nc`lzire
[nc`lzit
la m`sur`
senzor [nc`lzit
element de
senzor [nc`lzire
ne[nc`lzit
senzor ne[nc`lzit
(a) (b)
Fig. 4.45 Nivelmetru termic cu doi senzori (m`sur` punctual`)

4.15. Nivelmetre cu vibra\ii
metod` indirect`: bazat` pe m`surarea frecven\ei de vibra\ie a unei pl`cu\e

utilizare: lichide (inclusiv v@scoase) ; solide (sub form` de pudr`)
metod` cu contact
Se bazeaz` pe vibra\ia diferit` a unei pl`cu\e atunci c@nd se schimb`

mediul [n care se afl`.
In dreptul nivelului verificat se monteaz` o pl`cu\` care vibreaz` (figura
4.46):
- dac` pl`cu\a se afl` deasupra nivelului verificat: vibreaz` la frecven\a imprimat`
- dac` pl`cu\` se afl` sub nivelul verificat ([n materialul din proces): vibra\ia
pl`cu\ei este atenuat`.
detector
vibra\ii
generator
pl`cu\` vibra\ii
care vibreaz`
Fig. 4.46 Nivelmetru cu vibra\iii
Observa\ie: Deoarece pl`cu\a intr` [n contact direct cu mediul m`surat, [n

cazul fluidelor aderente, aceasta trebuie sp`lat` dup` fiecare imersare. Pentru a
reduce aderen\a materialelor pe pl`cu\`, poate fi protejat` cu un strat de teflon.
5. M~SURAREA DEBITULUI
5.1. Generalit`\i
5.1.1. Defini\ii
Debitul reprezint` cantitatea de material transportat` [n unitatea de timp.

Acesta se poate exprima ca:
Debit masic: Qm = wA (5.1)

Qm
Debit volumic: Qv = wA = (5.2)

Debit gravimetric: Qg = gwA = gQm = gQv (5.3)
unde: densitatea fluidului [kg/m3]

w viteza de curgere [m/s]
A aria sec\iunii de curgere [m2]
g accelera\ia gravita\ional` [m/s2]
Aparatul cu care se m`soar` debite se nume]te debitmetru .
[n S.I. alte unit`\i de m`sur`

Debit masic: kg/s t/h
Debit volumic: m3/s m3/h, l/s
Debit gravimetric: N/s
Clasificarea debitmetrelor dup` principiul de func\ionare:
cu modificarea geometriei de curgere: se m`soar` diferen\a de presiune

datorat` unui dispozitiv de stranglare sau schimb`rii direc\iei de curegere
cu tuburi de presiune: se determin` viteza fluidului prin presiunea dinamic`
cu turbin`: se m`soar` viteza de rota\ie a paletelor unei turbine
cu echilibru de for\e: se m`soar` punctul de echilibru al unui plutitor
volumice: se contorizeaz` num`rul de volume discrete transferate
electromagnetice: m`soar` c@mpul magnetic indus printr-un magnet [n fluid
M`surarea debitului 125
cu efect Vortex: se m`soar` frecven\a de desprindere a turbioanelor provocate

de un element perturbator introdus [n curentul de fluid
ultrasonice: se determin` modific`rile unui semnal ultrasonic transmis printr-un
fluid (modificarea timpului de tranzit sau a frecven\ei semnalului reflectat)
masice: m`soar` debite masice (efect Coriolis, procedee termice)
Cele mai des utilizate debitmetre sunt cele cu dispozitive de strangulare,
cele volumice, rotametrele ]i, ceva mai pu\in, debitmetrele electromagnetice.
Dintre debitmetrele mai nou ap`rute, c@]tig` teren cele masice ]i cu efect Coriolis.
Fa\` de debitmetrele cu ultrasunete ]i Vortex exist` re\ineri pentru utilizare.
5.2. Debitmetre cu modificarea geometriei de curgere
5.2.1. Debitmetre cu dispozitive de strangulare
Sunt aparatele cel mai des utilizate pentru m`surarea debitului. Debitul de
se ob\ine indirect, prin diferen\a de presiune dintre dou` puncte ale fluidului.
Pentru a ob\ine o diferen\` de presiune sensibil` pe o distan\` mic`, [ntre
punctele de m`sur` a presiunii se introduce un dispozitiv de strangulare, astflel
[nc@t s` se genereze o pierdere local` de presiune. Acesta duce la:
- cre]terea vitezei fluidului prin orificiu (datorit` reducerii sec\iunii de curgere)
- cre]terea turbulen\ei
- cre]terea frec`rii de pere\i
- aparitia unei pierderi de presiune proportionale cu debitul de fluid
- cre]terea temperaturii (efect secundar)
Pierderea local` de presiune se calculeaz` dup` rela\ia lui Weisbach:
w2
p = p1 p 2 = [Pa] (5.4)
2
unde: p1, p2 - presiunea amonte/ aval de elementul de strangulare [Pa]
- densitatea fluidului [kg/m3]
w viteza de curgere [m/s]
coeficientul local de pierderi de presiune
Dac` se [nlocuie]te:
Q
w= (5.5)
A
rezult`:
2( p1 p 2 )
- debitul volumic: Q = A [m3/s] (5.6)

- debitul masic: D = A 2 ( p1 p 2 ) [kg/s] (5.7)
1
[n care s-a definit coeficientul de debit: = (5.8)

Coeficientul de debit este o m`rime adimensional` care se determin`

experimental [n func\ie de tipul rezisten\ei locale, calitatea suprafe\ei pere\ilor ]i
pozi\ia prizelor de presiune.
Dispozitivele de strangulare (diafragm`, ajutaj sau tub Venturi) se fabric`
din: alam`, bronz pentru ap`; o\el de calitate - pentru abur supra[nc`lzit, aer
umed, gaze, lichide; o\el inoxidabil - pentru fluide corozive.
introduc pierderi de presiune locale (permanente) cele mai mici la tubul

Venturi ]i cele mai mari la diafragm` rezult` costuri suplimentare pentru
pompare
diferen\a de presiune generat` cea mai mic` la tubul Venturi ]i cea mai
ridicat` la diafragm`
pre\ sc`zut (cea mai ieftin` este diafragma ]i cel mai scump tubul Venturi)
nu are componente [n mi]care
montaj ]i [ntre\inere u]oar`
se corodeaz` [n timp (cel mai bine rezist` tubul Venturi ]i cel mai pu\in
diafragma) rezult` erori de m`sur`
necesit` o por\iune liniar` de conduct` [nainte ]i dup` dispozitivul de
strangulare, pentru relaxarea curgerii
valoarea m`surat` este influen\at` de: locul de amplasare al prizelor de presiune
criteriul Reynolds, dimensiunile dispozitivului de strangulare ]i ale conductei,
parametrii de stare ai fluidului (presiune, temperatur`, densitate etc.), prezen\a
rezisten\elor locale [n apropierea dispozitivului de strangulare.
5.2.1.1. Diafragma
Diafragma const` dintr-o plac` metalic` care are [n interior un orificiu de

dimensiuni cunoscute. Aceasta se monteaz` [n interiorul conductei.
Inainte de diafragm` presiunea static` are o mic` cre]tere, datorit`
turbulen\elor de curgere ce apar [n lungul conductei (fig.5.1). Dup` intrarea [n
diafragm`, datorit` frec`rilor ]i turbulen\elor, o parte din energia fluidului se
transform` [n energie sonor` ]i c`ldur`. Ca urmare, are loc o sc`dere accentuat` a
presiunii. Presiunea minim` (]i viteza maxim`) se atinge pu\in dup` ie]irea din
diafragm`, [ntr-un punct denumit vena contracta. Dup` acest punct, viteza [ncepe
s` scad` ]i ca urmare, presiunea s` creasc`. Cre]terea de presiune nu are loc p@n` la
valoarea ini\ial`, diferen\a reprezent@nd pierderea local` de presiune [n diafragm`.
Profilul presiunii
Diferen\` max. Pierdere local` de presiune

de presiune
Diafragm` vena contracta

Fig. 5.1 Diafragma
Clasificarea diafragmelor dup` amplasarea prizelor de presiune (fig.5.2):

- la flan]` (figura 5.2 a),
- la col\ (figura 5.2 b),
- la vena contracta (figura 5.2 c)
(a) la flan]` (b) la col\ (c) la vena contracta
Fig. 5.2 Variante de amplasare a prizelor de presiune
Clasificarea diafragmelor dup` amplasarea orificiului (fig.5.3):

- concentric: pentru fluide monofazice din conducte orizontale sau verticale
- excentric: pentru fluide bifazice din conducte orizontale.
Diafragma se monteaz` cu excentricitatea [n zona [n care apare a doua faz`:
- dac` a doua faz` este gaz: sus
- dac` a doua faz` este lichid [n gaz sau suspensii solide [n lichid: jos
concentrice
excentrice circulare excentrice cu segment

Fig. 5.3 Variante de diafragme [n func\ie de forma ]i amplasarea orificiului
Clasificarea diafragmelor dup` forma orificiului (fig.5.3):

- circular
- cu segment: pentru eliminarea celei de-a doua faze
Clasificarea diafragmelor dup` profilul diafragmei (figura 5.4):

- cu muchie ascu\it` (fig. 5.4 - a): Este profilul cel mai des utilizat. Diafragma se
monteaz` astfel [nc@t s` preia v@na de fluid cu muchia ascu\it`.
- cu muchie te]it` (fig. 5.4 - b): Diafragma se monteaz` astfel [nc@t s` preia v@na
de fluid cu partea de muchie teit`.
- cu muchie dreapt` (fig. 5.4 - c): Se utilizeaz` pentru debite bidirec\ionale.
muchie f`r`
muchie te]itur`
ascu\it`
te]it`
debit debit
debit
(a) (b) (c)

Fig. 5.4 Profile de diafragme
Diafragma se poate utiliza pentru lichide, gaze ]i abur cu parametrii

modera\i. Aceasta nu se utilizeaz` pentru fluide v@scoase, cu impurit`\i sau pentru
abur umed (datorit` eroziunii mari a diafragmei ]i a posibilit`\ii de [nfundare).
5.2.1.2. Ajutajul
Ajutajul este un orificiu calibrat care are la intrare o parte racordat` lin ]i la
ie]ire o parte cilindric` dreapt` (figura 5.5).
Principiul de func\ionare al ajutajului este

acela]i cu al diafragmei. Dac` se m`soar`
presiunea n amonte ]i n aval de ajutaj, rezult`
debitul (rela\iile 5.6 ]i 5.7).
Ajutajul se utilizeaz` pentru lichide ]i
gaze cu viteze mari de curgere ]i parametrii
Fig. 5.5 Ajutaj (presiune, temperatur`) modera\i.
5.2.1.3. Tubul Venturi
Tubul Venturi const` dintr-un orificiu

calibrat care are la intrare un con convergent,
la mijloc o parte cilindric` ]i la ie]ire un con
divergent (figura 5.6). Acesta se poate utiliza
pentru lichide ]i gaze cu parametrii modera\i.
Fig. 5.6 Tub Venturi
5.2.2. Debitmetru cu cot

Debitmetrul cu cot se bazeaz` pe
pe for\a centrifug` generat` de fluid la
(presiune Fc trecerea prin coturi de conduct`
mai mare) (fig.5.7). Presiunea exercitat` asupra
peretelui exterior este mai mare dec@t
pi
(presiune cea exercitat` asupra peretelui
mai mic`) interior. Debitul se ob\ine din
Fig. 5.7 Tub Venturi rela\iile (5.6) ]i (5.7).
se elimin` problemele legate de eroziunea dispozitivului de strangulare
(recomandat pentru abur saturat cu parametrii ridica\i)
nu se introduc pierderi de presiune locale suplimentare
diferen\a de presiune (]i deci precizia de m`sur`) are o valoare relativ mic`
5.3. Debitmetre cu determinarea vitezei de curgere
5.3.1. Debitmetre cu turbin`
Debitmetrul cu turbin` se utilizeaz` pentru lichide ]i gaze. Acesta con\ine

un rotor u]or cu palete radiale ]i un traductor pentru m`surarea vitezei de rota\ie
(propor\ional` cu viteza fluidului, deci cu debitul).
Rotorul poate avea axul [n lugul axului conductei (figura 5.8 a) sau
perpendicular pe acesta (figura 5.8 b). In func\ie de fluid, acesta se construie]te
din: aluminiu, o\el inoxidabil, monel, titan, plastic etc.
traductor
rotor
(a) cu axul [n lungul conductei (b) cu axul perpendicular pe conduct`
Fig. 5.8 Debitmetru cu turbin`
Traductorul se utilizeaz` pentru transmiterea vitezei de rota\ie a paletelor

[n afara conductei. Cele mai des utilizate traductoare sunt cele electrice bazate pe
induc\ia electromagnetic`: reluctiv (fig.5.9) ]i inductiv (fig.5.10).
Magnet Debitmetrul cu traductor reluctiv cuprinde

(fig. 5.9) un rotor cu paletele confec\ionate dintr-un
Bobin` material magnetizabil, iar [n exteriorul conductei o
bobin` [nf`]urat` pe un magnet permanent.
Trecerea paletelor prin dreptul magnetului
distorsioneaz` c@mpul magnetic. Ca urmare, [n bobin`
se induce o tensiune pulsatorie. Frecven\a impulsurilor
de tensiune este direct propor\ional` cu viteza de
Palet` rota\ie a rotorului ]i cu debitul de fluid.
Fig. 5.9 Debitmetru cu turbin` reluctiv
Debitmetrul cu traductor inductiv (fig.

5.10) con\ine un magnet puternic inclus [n rotor
bobin` (sau una/mai multe palete confec\ionate dintr-
un material magnetic), iar [n exteriorul
conductei o bobin` [nf`]urat` pe un miez dintr-
un material magnetizabil.
La trecerea paletei prin dreptul miezului
se induce [n bobin` o tensiune pulsatorie.
magnet Frecven\a impulsurilor este direct propor\ional`
palet` permanent cu viteza de rota\ie a rotorului ]i cu debitul.
Fig. 5.10 Debitmetru cu turbin` inductiv
precizie bun`
valoarea m`surat` este influen\at` de v@scozitatea fluidului
c@mpul magnetic poate fi perturbat din exterior
sensibil la ]ocuri mecanice, la murd`rie (se ancraseaz`)
men\inerea direc\iei turbinei reprezint` o problem`
aparatul nu r`spunde instantaneu la varia\iile de debit, datorit` iner\iei pieselor
mobile (nu este recomandat pentru m`surarea debitelor rapid variabile)
Debitmetru cu turbin` de inser\ie
Debitmetrul cu turbin` de inser\ie este utilizat pentru conducte cu diametru

mare (sisteme de alimentare cu ap`, conducte pentru irigare etc.).
Acesta utilizeaz` o microturbin` cu diametru mai mic dec@t cel al
conductei (figura 5.11). Microturbina este legat` de traductor printr-un cablu de
leg`tur`.
traductor
cablu microturbin`
Viteza de rota\ie a paletelor turbinei se
m`soar` prin induc\ie magnetic`, cu ajutorul unei
bobine amplasate la cap`tul cablului de leg`tur`.
Fig. 5.11 Debitmetru cu turbin` de inser\ie
aparat portabil (poate fi introdus/extras din conduct` [n plin` sarcin`)

ieftin
precizie sc`zut`, mai ales [n cazul debitelor mici
timp de r`spuns mai scurt
ntreinere u]oar` (schimbare facil` a rotorului)
m`soar` viteza punctual (nu se m`soar` o vitez` medie).
Mori]ca hidraulic`
Mori]ca hidraulic` se utilizeaz` pentru m`surarea debitului din conducte

cu diametru mare, canale deschise, r@uri etc.
Mori]ca hidraulic` are acela]i principiu de
func\ionare cu cel al debitmetrului cu
turbin`. Aparatul cuprinde (figura 5.12):
- un rotor cu axul perpendicular pe
direc\ia de curgere, amplasat deasupra
fluidului [n curgere
- un traductor pentru m`surarea vitezei de
rota\ie a rotorului
Fig. 5.12 Mori]c` hidraulic`
Ca ]i turbina de inser\ie, mori]ca hidraulic` este un aparat ieftin, dar cu

precizie sc`zut` (mai ales [n cazul debitelor reduse).
5.3.2. Tuburi de presiune
Func\ionarea tuburilor de presiune se bazeaz` pe defini\ia presiunii totale a

fluidului, ca sum` dintre presiunea static` ps ]i presiunea dinamic` pd:
w2
pt = p s + p d = p s + [mca] (5.9)
2g
Dac` se m`soar` ps ]i pd, prin calcul se ob\ine viteza, respectiv debitul de fluid:
Q = wA = 2 g ( pt p s ) A [m3/s] (5.10)
Amplasarea prizelor de presiune :
Priza pentru m`surarea presiunii statice: (se

amplaseaz` astfel [nc@t s` se minimizeze componenta
cinetic` din valoarea presiunii statice):
- [n zone cu turbulen\` sc`zut`: pe peretele conductei
- [n curentul de fluid: perpendicular sau [n sens opus
direc\iei de curgere.
Priza pentru m`surarea presiunii totale: [n lungul
liniilor de curent (pentru a prelua impactul v@nei de fluid;
at@t componenta static` c@t ]i cea dinamic`)
Tubul Pitot
pt Aparatul const` dintr-un tub cu perete dublu,
introdus perpendicular pe direc\ia de curgere (figura
5.13). Fiecare din cei doi cilindri din tub are c@te un
Ps
orificiu de leg`tur` cu procesul:
- cilindrul interior - [n v@rful tubului (pentru m`surarea
presiunii statice)
- cilindrul exterior - lateral, orientat astfel [nc@t s` preia
w v@na de fluid (pentru m`surarea presiunii totale).
Prizele de presiune sunt legate la un manometru
diferen\ial, astfel [nc@t s` se ob\in` direct presiunea
dinamic`. Cunosc@nd presiunea dinamic`, prin calcul
Fig. 5.13 Tubul Pitot rezult` viteza ([ntr-un singur punct al fluidului !).
Tubul Pitot se amplaseaz` astfel [nc@t s` m`soare o vitez` medie a fluidului:

- pentru aer sau gaz: [n partea superioar` (se evit` condensul)
- pentru lichid sau vapori: [n partea inferioar` (evit` bulele de aer).
simplu, ieftin
nu are componente [n mi]care
produce pierderi de presiune mici
surse de erori: modificarea profilului de viteze, [nfundarea prizelor de presiune.
Tubul Pitot se utilizeaz` pentru m`sur`tori de importan\` secundar`, la care

pre\ul are o importan\` major` sau [n conducte cu diametru mare.
Tubul Pitot cu medierea suprafe\ei

Se utilizeaz` pentru m`surarea
debitelor mari de aer (fig.5.14). Aparatul este
compus din mai multe tuburi Pitot clasice
dispuse astfel [nc@t s` acopere [ntreaga sec\iune
transversal` a conductei. In acest fel, se
m`soar` presiunea static` ]i total` pentru
fiecare segment al sec\iunii transversale ]i se
ob\ine o estimare mai corect` a vitezei medii ]i
a debitului mediu.
Fig. 5.14 Tub Pitot cu medierea suprafe\ei
Debitmetru Annubar
pt ps Debitmetrul Annubar este derivat din tubul Pitot.
Aparatul este compus din dou` tuburi (figura 5.15):
un tub cu un orificiu spre aval, amplasat [n centrul
conductei: m`soar` presiunea static`
un tub cu patru orificii spre amonte: m`soar`
w
presiunea total` [n patru puncte ]i o mediaz`.
Avantajul Annubarului este acela c` se
determin` o vitez` medie a fluidului, valoarea
m`surat` nemaifiind at@t de mult influen\at` de tipul
curgerii ]i de amplasarea aparatului.
Fig. 5.15 Debitmetru Annubar
5.4. Debitmetre cu echilibru de for\e
Se bazeaz` pe echilibrarea for\elor ce ac\ioneaz` asupra unui obiect

(plutitor) aflat [n interiorul conductei.
5.4.1. Rotametru
Rotametrul se utilizeaz` pentru m`surarea debitelor lichidelor sau gazelor.

Principiul de func\ionare se bazeaz` pe deplasarea unui plutitor [n interiorul unui
tub tronconic vertical prin care circul` fluidul.
Fluidul intr` pe la baza aparatului. Curentul de fluid ridic` plutitorul p@n`
la [n`l\imea la care for\ele ce ac\ioneaz` asupra lui se echilibreaz`. Pozi\ia
plutitorului depinde de debit ]i de sec\iunea circular` din jurul sù.
For\ele care ac\ioneaz` asupra plutitorului sunt (fig. 5.16):
p2 - greutatea plutitorului: G = V p p g
- for\a arhimedic`: Fa = V p f g
Fp1 Fa
- for\a exercitat` de presiune de jos [n sus: Fp1 = p1 Ap
Ff - for\a exercitat` de presiune de sus [n jos: F p 2 = p 2 A p
Fp2 G - for\a de frecare dintre fluid ]i plutitor: F f
p1
unde: p, f densitatea plutitorului/fluidului [kg/m3]
Fluid p1, p2 presiune fluidului [nainte/dup` plutitor [Pa]
Fig. 5.16 Rotametru Ap sec\iunea plutitorului [m2]
Dac` se neglijeaz` frecarea dintre fluid ]i plutitor, la echilibru:
G + F p 2 = Fa + F p1 (5.11)
Diferen\a fo\elor Fp1 ]i Fp2 se exprim` ca o pierdere local` de presiune:

w2
Fp = F p1 F p 2 = A p p loc = A p (5.12)
2
Explicit@nd rela\iile de calcul ale for\elor, se ob\ine debitul volumic:
p f
Q = (A A p )w = (A A p ) 2 gV p (5.13)
A p f
[n care: A sec\iunea conductei [m2]

( )
A A p sec\iunea inelar` de curgere din jurul plutitorului [m2]
Observa\ie: Valoarea m`surat` este influen\at` de parametrii fluidului

(presiune, temperatur`, densitate, v@scozitate), deci trebuie f`cute corec\ii.
Denumirea de rotametru vine de la mi]carea de rota\ie a plutitorului,

(datorat` unor crest`turi din partea superioar`), prin care este men\inut pe axa de
simetrie a tubului, [mpiedic@nd frecarea sau aderarea la peretele tubului.
Condi\ii pentru utilizarea rotametrului:

- tubul trebuie s` fie vertical
- fluidul trebuie s` intre [n tub pe la partea inferioar`
- plutitorul trebuie s` aibe densitate mai mare dec@t fluidul m`surat (de obicei se
face din metal, o\el inox, sticl` sau plastic)
Tubul tronconic se fabric` din: sticl` (cel mai des), plastic sau metal (caz [n
care se utilizeaz` un plutitor metalic care atrage un indicator magnetic din
exteriorul tubului).
simplu ]i ieftin
nu necesit` surs` de alimentare
pierderi de presiune mici ]i relativ constante [n aparat
scal` liniar`
domeniu mare de m`sur`
se pot m`sura debite foarte mici
se poate cre]te precizia prin cre]terea lungimii de parcurs a plutitorului
nu are erori de histerezis
se poate utiliza pentru lichide, gaze ]i abur.
5.4.2. Debitmetru cu arc
Debitmetrul cu arc (fig.5.17) func\ioneaz` pe acela]i principiu ca ]i

rotametrul, dar [n locul for\ei gravita\ionale se utilizeaz` un arc.
Farc Fw
Fluid
Fig. 5.17 Debitmetru cu arc
aparatul poate fi montat ]i [n pozi\ie orizontal`

fluidele corozive ]i erozive pot deteriora arcul
5.5. Debitmetre cu contor volumic
Debitmetrele cu contor volumic se utilizeaz` pentru m`surarea debitelor

volumice de lichide sau gaze. Func\ionarea lor se bazeaz` pe num`rarea unor
volume discrete de material care sunt trecute prin aparatul de m`sur`.
In func\ie de modalitatea de trecere a volumelor discrete prin aparat,
debitmetrele pot fi cu mi]care de rota\ie (cu lobi, cu ro\i ovale, cu ro\i profilate etc.)
sau cu mi]care de oscila\ie (cu disc oscilant, cu aripioare, cu piston oscilant, cu
membran` etc.).
sunt disponibile pentru domenii variate de m`sur`

sunt aparate relativ ieftine
precizia de m`sur` nu este influen\at` de debitele pulsatorii (dec@t dac` fluidul
antreneaz` aer sau gaze)
nu necesit` alimentare de la o surs` de curent
nu necesit` zone drepte de conduct` [nainte/dup` aparat
au piese [n mi]care
componentele sunt supuse uzurii.
5.5.1. Debitmetru cu lobi
Debitmetrul cu lobi se utilizeaz` pentru m`surarea debitelor de gaze.

Aparatul cuprinde dou` rotoare sub form` de lobi, care se rotesc [n direc\ii
opuse, ca urmare a diferen\elor de presiune produse de curgerea fluidului (fig. 5).
Rotirea liber` a celor doi lobi duce la trecerea prin aparat a unor volume
discrete de fluid (figura 5.18). Lobul de jos se deplaseaz` [n sens invers acelor de
ceasornic p@n` ajunge la pozitia orizontal`, timp [n care se umple volumul din
partea de jos a aparatului. Atunci c@nd lobul este [n pozi\ie orizontala, el [nchide un
volum determinat de fluid. Rotirea lobului [n continuare p@n` la pozi\ia vertical`
duce la golirea volumului de fluid transportat. In acest timp, lobul de sus a ajuns ]i
el [n pozi\ie orizontal` ]i transport` un volum determinat de fluid.
Debitul de fluid se ob\ine prin contorizarea num`rului de rota\ii ale lobilor.
- camera de sus: - camera de sus: - camera de sus: - camera de sus:

transport` se gole]te se umple transport`
]i se gole]te
- camera de jos: - camera de jos: - camera de jos: - camera de jos:

se umple transport` se gole]te se gole]te
]i se gole]te
Fig. 5.18 Debitmetru cu lobi

5.5.2. Debitmetru cu ro\i ovale
Debitmetrele cu ro\i ovale se utlizeaz` pentru lichide ]i fluide v@scoase.

Aparatul utilizeaz` dou` ro\i din\ate ovale (figura 5.19) care formeaz` un
angrenaj. Rotirea angrenajului (generat` de diferen\a de presiune dintre intrare ]i
ie]ire) [nchide ]i transfer` volume fixe de fluid prin aparat. Pentru fiecare rota\ie
complet`, volumul de fluid este evacuat de patru ori (de dou` ori de fiecare roat`).
Fig. 5.19 Debitmetru cu ro\i ovale
5.5.3. Debitmetru cu ro\i profilate
Debitmetrul utilizeaz` dou` ro\i

profilate, aflate pe axuri paralele ]i care se
rotesc [n direc\ii opuse (figura 5.20). Cele
dou` ro\i traverseaz` prin compartimentele de
m`sur` volume fixe de fluid, de la intrare
c`tre ie]ire.
Debitul rezult` din num`rul de rota\ii.
Fig. 5.20 Debitmetru cu ro\i profilate
5.5.4. Debitmetru cu disc oscilant
Discul oscilant se utilizeaz` [n general pentru m`surarea debitelor de ap`.
M@ner Ax Elementul mobil al aparatului

Disc Bil` este un disc fixat pe o bil` (figura 5.21).
Prin centrul bilei trece un m@ner care se
poate roti [n jurul unui ax magnetic.
Discul mobil se afl` [ntr-o camer` de
m`sur` sferic`, care la partea superioar`
Fig. 5.21 Debitmetru cu disc oscilant ]i inferioar` are c@te o te]itur` conic`.
Fluidul p`trunde ]i iese din camera de m`sur` prin dou` deschiz`turi.

Trecerea lichidului prin aparat imprim` discului o mi]care de oscila\ie, datorit`
diferen\elor de presiune [ntre intrarea ]i ie]irea din aparat. Oscila\ia discului duce la
rotirea m@nerului [n jurul axului magnetic. La r@ndul sù, magnetul este cuplat la
un [nregistrator mecanic sau la un element de transmisie.
5.5.5. Debitmetru cu aripioare
Debitmetrul cu aripioare se utilizeaz` pentru fluide v@scoase.

Volumele discrete de fluid se ob\in cu ajutorul unui rotor excentric pe care
sunt fixate palete (aripioare) tensionate (figura 5.22).
Carcas` Rotor
Aripioar`
Fig. 5 Debitmetru cu aripioare

Intrare Ie]ire
Fig. 5.22 Debitmetru cu aripioare
La trecerea fluidului, aripioarele se curbeaz`, l`s@nd s` treac` volume fixe

de fluid. Debitul se ob\ine prin contorizarea num`rul de curb`ri ale aripioarelor.
5.5.6. Debitmetru cu membran`
Debitmetrul cu membran` se utilizeaz` numai pentru gaze (figura 5.23).

Aparatul este format din dou` camere de m`sur` desp`r\ite printr-o
membran`. Datorit` diferen\elor de presiune dintre intrarea ]i ie]irea din aparat,
camerele de m`sur` se umplu ]i se golesc alternativ, provoc@nd deplasarea
membranei. Mi]carea membranei este preluat` ]i contorizat`.
Fig. 5.23 Debitmetru cu membran`
5.6. Debitmetre electromagnetice
Debitmetrele electromagnetice pot fi utilizate pentru orice fel de fluide

(v@scoase, multifazice, murdare, corozive etc.), indiferent de regimul de curgere.
Singura condi\ie care trebuie [ndeplinit` este ca fluidul s` fie conductiv din punct
de vedere electric, iar propriet`\ile sale electrice s` fie omogene.
Principiul de m`sur` se bazeaz` pe Legea induc\iei electromagnetice

(Faraday): [ntr-un conductor ce se deplaseaz` [ntr-un c@mp magnetic se induce o
tensiune (numit` tensiune indus`).
Debitmetrul electromagnetic cuprinde (figura 5.24).:
un tub de m`sur` cilindric dintr-un material nemagnetizabil, izolat la interior
dou` bobine de induc\ie, dispuse de o parte ]i de alta a tubului pentru
generarea c@mpului magnetic
doi electrozi amplasa\i [n peretele conductei, situa\i perpendicular pe c@mpul
magnetic pentru detectarea curentului indus [n fluid.
Atunci c@nd tubul de m`sur` este parcurs
de un fluid conductiv av@nd viteza w, [n
fluid se induce o tensiune E:
E = B w D = const w (5.14)
Bobina de unde: E tensiunea indus` [V]

induc\ie B induc\ia electromagnetic` [F]
D diametrul conductei [m]
Fig. 5.24 Debitmetru electromagnetic
Tensiunea indus` este direct propor\ional` cu viteza, deci cu debitul de

fluid. Semnalul de debit generat este propor\ional cu c@mpul magnetic inductor (cu
un semnal de referin\`), dar este influen\at ]i de semnale parazite (zgomote
sincrone sau nu cu semnalul de referin\`), care trebuie eliminate.
Variante de generare a c@mpului magnetic:
- cu curent alternativ: Pentru un debit constant se ob\ine o tensiune indus`
de forma unui semnal sinusoidal, av@nd amplitudinea propor\ional` cu viteza.
Deoarece semnalul este continuu, sunt greu de filtrat zgomotele din proces care au
aceea]i faz` cu semnalul generat.
- cu impulsuri de curent continuu sau de curent alternativ: C@nd apare
impulsul de c.c. se m`soar` semnalul corespunz`tor debitului ]i zgomotelor. Intre
impulsuri se m`soar` numai semnalul corespunz`tor zgomotelor. Deoarece
semnalul nu este continuu, zgomotele pot fi eliminate dup` [ncheierea fiec`rui
ciclu. In acest fel, cre]te precizia de m`sur`, mai ales la m`surarea debitelor mici.
In plus, prin [ntreruperea curentului continuu se previne dezvoltarea unei polarit`\i
pronun\ate a electrozilor (care apare numai [n cazul c.c.).
domeniu mare de m`sur` (0.1 10 000 m3/s)

se pot utiliza pentru fluide agresive sau foarte v@scoase
fluidul trebuie s` fie conductiv; propriet`\ile sale electrice s` fie omogene
se pot m`sura debite bidirec\ionale, cu varia\ie mare ]i rapid`

semnalul de ie]ire variaz` linar [n func\ie de debit
valoarea m`surat` nu este influen\at` de densitate sau v@scozitate
nu se introduc pierderi de presiune locale suplimentare
necesit` [ntre\inere minim` (verificarea electrozilor pentru a nu se depune
material pe ei, depuneri care duc la erori de m`sur`)
necesit` alimentare de la o surs` electric`
indica\ia poate fi influen\at` de un c@mp magnetic exterior.
In general se prefer` utilizarea debitmetrelor cu impulsuri de curent continuu.

Acestea sunt mai u]or de instalat, au dimensiuni mai mici, consum` mai pu\in`
energie ]i sunt mai ieftine. In variantele mai moderne, se utilizeaz` impulsuri de
putere mai mare ]i [n consecin\` genereaz` semnale de debit mai puternice.
Debitmetrele electromagnetice cu impulsuri de curent alternativ se
utilizeaz` dac` fluidul con\ine cantit`\i mari de aer (aerul are constanta dielectric`
mic`), particule solide de dimensiuni diferite sau care nu sunt omogen amestecate.
Utililizarea debitmetrelor electromagnetice cu impulsuri de curent continuu [n
aceste cazuri introduce erori mari de m`sur`.
5.7. Debitmetre Vortex
Func\ionarea debitmetrelor Vortex se bazeaz` pe fenomenul descoperit de

Vortex: atunci c@nd se introduce un obstacol [n calea unui curent de fluid aflat [n
curgere turbulent`, aval de acesta apare o oscila\ie periodic` a fluidului. Aceast`
oscila\ie se datoreaz` form`rii unor turbioane (denumite ]i vortexuri), care
provoac` varia\ii periodice ale vitezei ]i presiunii fluidului.
Debitmetrul Vortex se bazeaz` pe m`surarea frecven\ei de desprindere a
turbioanelor generate n aval de un element perturbator introdus [n conduct` (fig.
5.25).
generator de
turbioane
Fluid
Turbioane
zon` lini]tit`
l=
v@na de
fluid desprins`
f(d)
Fig. 5.25 Principiul de func\ionare al debitmetrului Vortex

Debitmetrul utilizeaz` un element perturbator introdus [n curentul de fluid.

Datorit` acestuia, v@na de fluid se desparte [n dou`. Dac` curgerea este turbulent`,
[n aval se formeaz` turbioane (vortexuri). La desprinderea de element, turbioanele
genereaz` impulsuri de presiune. Frecven\a de desprindere a turbioanelor este
propor\ional` cu viteza fluidului (cu debitul).
Experien\a arat` c` varia\ia debitului influen\eaz` numai frecven\a de
desprindere a turbioanelor, nu ]i distan\a la care acestea se formeaz`. Distan\a la
care se formeaz` depinde numai de forma ]i dimensiunile elementului perturbator.
Frecven\a de desprindere a turbioanelor este dat` de rela\ia:
w
f = St (5.15)
d
unde: f frecven\a de desprindere a turbioanelor
d l`\imea elementului perturbator
l distan\a dintre dou` turbioane consecutive
St num`rul Strouhal (caracterizeaz` elementul perturbator):
l
St = (uzual St = 6)
d
Rezult` debitul volumic de fluid:
f d
Q = wA = A = const f
St
[n care: A aria sec\iunii de trecere a fluidului
Pentru m`surarea frecven\ei de desprindere a turbioanelor se utilizeaz` un

traductor de presiune (de obicei piezoelectric sau capacitiv).
nu con\ine piese [n mi]care

semnalul de ie]ire variaz` liniar cu debitul
se poate utiliza numai [n cazul curgerii turbulente (curgerea laminar` nu
genereaz` turbioane)
nu este influen\at de densitatea ]i v@scozitatea fluidului
sensibil la elementele ce distorsioneaz` profilul de viteze n amonte de aparat
(vane, coturi etc.).
5.8. Debitmetre ultrasonice
Debitmetrele ultrasonice sunt utilizate pentru m`surarea debitelor volumice

ale fluidelor corozive sau cu impurit`\i, din conducte cu diametru mare sau din
canale deschise. Mai nou, acestea se utilizeaz` ]i pentru m`surarea debitelor de
gaze (care absorb undele ultrasonice [n propor\ie mare).
Func\ionarea debitmetrelor ultrasonice se bazeaz` pe emiterea ]i
recep\ionarea unui semnal de unde ultrasonice transmise prin fluidul aflat [n
curgere. Undele ultrasonice folosite au frecven\` ridicat` (200 kHz - 5MHz).
Sondele utilizate pentru emiterea ]i receptarea undelor sunt confec\ionate din
cristale piezoelectrice (cuar\, de obicei). Se utlilizeaz` proprietatea lor conform
c`reia acestea se deformeaz` dac` li se aplic` un c@mp electric (inversul
caracteristicii clasice: generarea unei sarcini electrice prin deformarea lor).
Sondele ultrasonice pot fi amplasate:
- [n interiorul conductei: au avantajul c` se ob\ine o precizie mai mare de m`sur`
(semnalul nu este atenuat de pere\ii conductei)
- [n exteriorul conductei: au avantajul c` sonda nu intr` [n contact direct cu
fluidul (important [n cazul fluidelor agresive)
In func\ie de principiul utilizat pentru determinarea vitzei, exist` mai multe
tipuri de debitmetre ultrasonice: cu efect Doppler, cu timp de tranzit, cu tipar de
zgomot. Indiferent de principiul utilizat, se face ipoteza c` fluidul este izotrop
relativ la comportamentul fa\` de undele ultrasonice ]i c` vectorul vitezei medii
este paralel cu axa conductei.
5.8.1. Debitmetru cu efect Doppler

Efectul Doppler:
Efectul Doppler arat` rela\ia dintre sensul vectorului vitez` ]i frecven\`

(respectiv lungimea de und`):
Frecven\a unui semnal sonor perceput de un observator fix este:
- mai mare: dac` sursa se apropie (lungimea de und` este mai mic`) sursa este
mai aproape atunci c@nd emite o nou` und` ]i mic]oreaz` distan\a dintre
crestele undelor (adic` )
- mai mic`: dac` sursa se dep`rteaz` (lungimea de und` este mai mare).
w
f , f ,
(sunet grav) (sunet [nalt)
w
f[ndep`rtare < fapropiere
[ndep`rtare > apropiere
Fig. 5.26 Efectul Doppler
Debitmetrul cu efect Dopppler se bazeaz` pe reflectarea undelor sonore de

particulele aflate ([n mi]care) [n interiorul fluidului. Din acest motiv, aceste
debitmetre nu pot fi utilizate dec@t [n cazul fluidelor cu impurit`\i, [n stare de
emulsie sau care con\in bule de gaz (de care s` se reflecte particulele).
Generatorul ]i receptorul de unde sonore pot fi amplasate pe aceea]i latur`
sau pe laturi opuse ale conductei (figura 5.27).
Emi\`tor Receptor
Emi\`tor
w
w
Receptor
(a) emi\`tor/receptor pe aceea]i latur` (b) emi\`tor/receptor pe laturi opuse
Fig. 5.27 Debitmetru cu efect Doppler
Emi\`torul transmite o und` (sau un fascicol de unde) c`tre fluidul [n

curgere. Unda transmis` se reflect` atunci c@nd [nt@lne]te particole solide, gaze
antrenate, turbioane etc. Deoarece fluidul se afl` [n mi]care, unda reflectat` are o
frecven\` diferit` fa\` de unda ini\ial` (conform efectului Doppler). De fapt,
aparatul detecteaz` viteza de deplasare a impurit`\ilor (nu a fluidului):
f 0 f1c
w= = const ( f 0 f1 ) (5.16)
2 f 0 cos a
unde: f0 , f1 frecven\a undei transmise / undei reflectate

c viteza sunetului [n fluid
a- unghiul sub care este transmis` unda fa\` de direc\ia de curgere
Debitul rezult` din viteza de deplasare a impurit`\ilor. Din acest motiv,

debitmetrul cu efect Doppler se utilizeaz` numai [n cazul fluidelor cu impurit`\i.
se utilizeaz` numai pentru fluide cu impurit`\i, [n stare de emulsie, sau cu bule

de gaz (dar nu cu foarte multe impurit`\i sau gaze !)
se utilizeaz` pentru conducte cu diametru mare ]i viteze mari de curgere
aparat robust
instalare u]oar`; poate fi instalat f`r` [ntreruperea procesului
mentena\` u]oar` (aproape inexistent`)
m`soar` debite bidirec\ionale
nu introduce pierderi de presiune suplimentare

se utilizeaz` pentru fluide cu temperaturi sub 200C
valoarea m`surat` este influen\at` de densitate (prin viteza sunetului [n fluid).
5.8.2. Debitmetru cu timp de tranzit
Debitmetrul cu timp de tranzit

Emi\`tor / utilizeaz` dou` sonde amplasate de o
receptor parte ]i de alta a conductei, pe o direc\ie
oblic` [n raport cu sensul curgerii (figura
w T2 5.28). Fiecare sond` con\ine c@te un
T1 emi\`tor ]i un receptor de unde sonore.
Emi\`tor / Cele dou` sonde trimit simultan
receptor c@te un semnal sonor una c`tre cealalt`.
Fig. 5.28 Debitmetru cu timp de tranzit
Pentru debit nul, timpul de tranzit al celor dou` semnale este egal:
L
T1 = T2 = T0 = (5.17)
c
unde: T0 timpul de tranzit [s]

L lungimea drumului parcurs [m]
c viteza sunetului [n fluid [m/s]
Dac` exist` curgere [n conduct`, datorit` compunerii vitezei sunetului cu

viteza fluidului, semnalul trimis spre aval este accelerat, iar semnalul trimis spre
amonte este [ncetinit (figura 5.29): T1 < T2
Timpul de tranzit spre amonte:
Sonda aval
L
T1 = (5.18)
c w cos( )
c
L c-w cos()
Timpul de tranzit spre amonte:
w
w L
T2 = (5.19)
c w c + w cos( )
c+w cos()
unde:
- unghiul sub care este transmis`
Sonda amonte unda fa\` de direc\ia de curgere
Fig. 5.29 Debitmetru cu timp de tranzit compunerea vitezelor

Din viteza fluidului rezult` debitul volumic:
T1 T2
Dv = wA = k A [m3/s] (5.20)
T0
unde: k factor de calibrare pentru dimensiunile ]i unit`\ile utilizate

A sec\iunea conductei [m2]
Debitmetru ultrasonic axial

Sonda amonte Sonda aval Se utilizeaz` [n cazul
(emi\`tor + receptor) (emi\`tor + receptor)
conductelor cu diametru mic,
deoarece permite m`surarea
timpului de tranzit pe o distan\`
mult mai mare comparativ cu
diametrul conductei (fig. 5.30).
Fig. 5.30 Debitmetru ultrasonic axial
Debitmetru ultrasonic cu unde multiple
Sonde Utilizeaz` mai multe sonde, pentru a

m`sura timpul de tranzit [n mai multe
direc\ii (fig. 5.31). Avantaje:
- elimin` interferen\ele (de la
impurit`\i, bule de aer etc.)
- cre]te precizia de m`sur` [n cazul
Fig. 5.31 Debitmetru profilului de vitez` neuniform (se
ultrasonic cu unde multiple
calculeaz` o vitez` medie)
se utilizeaz` numai pentru fluide curate, [ntr-o singur` faz`
se pot m`sura debite mici de fluid, debite bidirec\ionale
aparat robust
instalare u]oar`
poate fi instalat f`r` [ntreruperea procesului
mentena\` u]oar` (aproape inexistent`)
nu introduce pierderi de presiune suplimentare
aparat sensibil la modificarea regimului de curgere (mai pu\in [n cazul utiliz`rii
undelor multiple)
se utilizeaz` pentru fluide cu temperaturi sub 200C
valoarea m`surat` este influen\at` de densitate (prin viteza sunetului [n fluid).
5.8.3. Debitmetru ultrasonic cu profil de zgomot

Debitmetrul ultrasonic cu profil de zgomot se bazeaz` pe faptul c` fluidele
nu au niciodat` curgerea perfect omogen`, gener@ndu-se o serie de zgomote
datorate turbulen\elor, gradien\ilor termici ]i altor eterogenit`\i ale mediului
m`surat.
L
Semnal amonte
timp de tranzit
Semnal aval
Fig. 5.32 Debitmetru cu tipar de zgomot
Se utilizeaz` dou` perechi de sonde (generator + receptor) amplasate [n

lungul conductei, la o anumit` distan\` L una de cealalt` (fig.5.32). Generatorul ]i
receptorul se instaleaz` de o parte ]i de alta a conductei.
Cele dou` generatoare emit c@te un semnal sinusoidal continuu.
Amplitudinea ]i faza semnnalelor receptate de cele dou` receptoare sunt modificate
(modulate) datorit` eterogenit`\ii fluidului prin care au fost transmise.
M`sur`toarea vitezei (medii) a fluidului este bazat` pe memorarea
caracteristicilor celor dou` unde recep\ionate (a profilului de zgomot) ]i m`surarea
timpului T parcurs de semnal [ntre ele:
L
w= [m/s] (5.21)
T
unde: w viteza medie a fluidului [m/s]

L distan\a dintre cele dou` perechi de sonde [m]
T timpul [sec]
Debitmetrele cu profil de zgomot sunt [nc` pu\in utilizate [n practic`.
5.9. Debitmetre cu contor masic
Principiul de m`sur` se bazeaz` pe m`surarea unor cantit`\i discrete de

material. Prin aparatul de m`sur` sunt trecute unit`\i de mas` dintr-un material,
care sunt num`rate ]i contorizate.
5.9.1. C@ntar automat
C@ntarul automat este utilizat pentru determinarea debitului masic al

materialelor solide (de exemplu: debitul de combustibil).
Aparatul lucreaz` pe principiul

Material Etalon c@ntarului cu balan\` (figura 5.33).
Succesiunea opera\iilor este:
- se aduce material pe taler p@n` c@nd
se atinge pozi\ia de echilibru
- se gole]te talerul
- se contorizeaz` opera\ia ]i se reia.
Fig. 5.33 C@ntar automat
5.9.2. Contor de mas` basculant
Contorul de mas` basculant este utilizat pentru m`surarea debitelor masice

de lichide.
Aparatul este compus din dou` vase
Intrare calibrate care basculeaz` [n jurul unui ax,
astfel [nc@t s` ajung` pe r@nd [n dreptul
intr`rii [n aparat (fig.5.34).
Vas Succesiunea opera\iilor este:
calibrat - unul dintre vase se umple
- atunci c@nd e plin, datorit` greut`\ii
suplimentare, vasul se rote]te ]i se gole]te,
aduc@nd cel`lalt vas [n dreptul intr`rii
- opera\ia se contorizeaz` ]i se reia.
Ie]ire
Fig. 5.34 Contor de mas` basculant
5.10. Debitmetre cu efect Coriolis
Efectul Coriolis:
Datorit` mi]c`rii de rota\ie a P`m@ntului c`tre
est, mi]carea corpurilor din emisfera:
- nordic` - este deviat` c`tre dreapta
- sudic` - este deviat` c`tre st@nga
For\a de deriv` datorat` rota\iei P`m@ntului se
nume]te for\` Coriolis
Debitmetrele cu efect Coriolis sunt utilizate pentru m`surarea debitelor

masice de lichide. Acestea aplic` curentului de fluid o accelera\ie Coriolis
artificial` ]i m`soar` momentul unghiular ob\inut.
Fie un element tubular c`ruia i se imprim` o mi]care de rota\ie cu viteza
unghiular` , [n jurul unui punct fix P (figura 5.35 a). In acest fel, asupra lui
ac\ioneaz` o for\` de deviere prin efect Coriolis (Fd).
Fi
Fd w
w
P Fd
P w
Fi P
Fi
(a) (b)
Fig. 5.35 Principiul de func\ionare al debitmetrului Coriolis
Prin elementul tubular curge un fluid cu viteza w ]i densitatea . Fluidul

se opune mi]c`rii tubului printr-o for\` de iner\ie (Fi) perpendicular` pe direc\ia
instantanee de curgere (care este o direc\ie relativ`). Apare astfel o for\` care tinde
s` fr@neze rota\ia tubului, for\` direct propor\ional` cu distan\a fa\` de punctul fix.
Dac` [n locul tubului drept se folose]te un tub [n form` de U (figura 5.35 -
b), cele dou` laturi ale sale sunt parcurse de fluid [n direc\ii opuse. In consecin\`,
acestea sunt supuse unor for\e de iner\ie opuse, for\e care tind s` deformeze tubul
diferit.
Debitmetrul cu efect Coriolis utilizeaz` dou` tuburi paralele [n form` de U
(figura 5.36). Celor dou` tuburi li se imprim` o mi]care oscilatorie (o mi]care de
rota\ie la care viteza unghiular` []i schimb` periodic semnul), cu ajutorul unui
generator de vibra\ii.
generator de vibra\ii
B2
debit
w
B1
senzori
Fig. 5.36 Debitmetrul Coriolis
Generatorul de vibra\ii const` dintr-un miez conectat la un tub ]i un

magnet conectat la cel`lalt tub. Miezului i se aplic` un curent alternativ. Datorit`
schimb`rii polarit`\ii curentului, magnetul este atras sau respins, iar tuburile se
apropie sau se dep`rteaz`.
Dac` debitul prin tuburi este nul, vibra\ia produs` de ansamblul miez +
magnet are ca rezultat deplas`ri egale [n puntele B1 ]i B2 (fig. 5.37).
Dac` debitul prin tuburi este diferit de zero, for\a Coriolis genereaz` o
deviere suplimentar`, produc@nd o diferen\` a semnalului provenit de la senzori
(referitor la pozi\ia, viteza sau accelera\ia tuburilor).
Devia\ia datorat` efectului Coriolis apare numai dac` debitul este diferit de
zero ]i dac` tuburilor li se imprim` o mi]care de rota\ie.
B1 B2 B1 B2
Fi for\a de iner\ie
Fd for\a de deriv` (Coriolis)
Fig. 5.37 Debitmetru Coriolis func\ionare
Debitmetru Coriolis cu tub drept
excita\ie senzori Debitul este trecut printr-un tub

tub de m`sur`
drept, c`ruia i se imprim` o mi]care de
vibra\ie [n partea central` (fig. 5.38).
La extremit`\ile tubului se afl`
w=0 doi senzori care detecteaz` pozi\ia, viteza
sau accelera\ia tubului.
Pentru debit nul: deformarea
tubului este simetric`
w>0
Pentru debit diferit de zero:
datorit` for\ei Coriolis, deformarea
tubului este asimetric`.
Fig. 5.38 Debitmetru Coriolis cu tub drept
asigur` o m`sur` direct` a debitului masic

se poate utiliza pentru toate tipurile de lichide ]i gaze
valoarea m`surat` nu depinde de parametrii fluidului (presiune, temperatur`,
densitate) ]i nici de profilul de viteze
poate fi utilizat pentru fluide foarte v@scoase sau cu particole [n suspensie
[ntre\inere u]oar`
nu are piese [n mi]care care s` intre [n contact direct cu fluidul
nu are obstruc\ii [n interior (introduce o pierdere de presiune minim` ]i are un
comportament bun relativ la fluidele cu impurit`\i)
sensibil la ]ocuri ]i vibra\ii (exist` condi\ii stricte de montaj: pe un suport greu,
pentru a minimiza aceste influen\e)
scump.
5.11. Debitmetre termice
Func\ionrea debitmetrului termic se bazeaz` pe dezechilibrul termic creat

de circula\ia fluidului (lichid sau gaz) printr-o conduct` [nc`lzit`.
Aparatul cuprinde urm`toarele elemente
senzor de senzor de principale (figura 5.39):
temperatur` temperatur` o surs` de c`ldur`: o rezisten\` [nc`lzit`
debit surs` de electric

c`ldur` doi senzori de temperatur` (cu rezisten\`
metalic`): care m`soar` temperatura [n
T1 Q T2 dou` puncte ale fluidului, amonte ]i aval
de [nc`lzitor .
Fig. 5.39 Debitmetrul termic
Exist` mai multe variante de amplasare a sursei de c`ldur` ]i a senzorilor

de temperatur`:
- [n interiorul conductei: debitmetru cu senzor imersat (figura 5.40 a)
- [n exteriorul conductei: debitmetru cu tub (figura 5.40 b)
- pe o conduct` de by-pass: debitmetru cu by-pass (figura 5.40 c)
T2 T 1 Q
T1
T2
(a) cu senzor imersat (b) cu tub exterior (c) cu by-pass
Fig. 5.40 Debitmetru termic
Debitmetrul cu senzor imersat (figura 5.40 a) asigur` cel mai bun ]i rapid
schimb de c`ldur` cu fluidul, dar are dezavantajul c` at@t sursa de c`ldur` c@t ]i
senzorii de temperatur` intr` [n contact direct cu fluidul.
Debitmetrul cu tub exterior (figura 5.40 b) a fost dezvoltat pentru a
proteja [nc`lzitorul ]i senzorii de temperatur` de ac\iunea coroziv` a fluidelor ]i a
depunerilor de impurit`\i. In aceast` variant`, sursa de c`ldur` ]i senzorii de
temperatur` sunt [n afara conductei ]i nu mai intr` [n contact direct cu fluidul.
C`ldura este introdus` [n proces printr-un tub din jurul conductei. Senzorii de
temperatur` sunt amplasa\i pe peretele exterior al conductei: un senzor se
amplaseaz` amonte de tubul [nc`lzit, iar cel`lalt [n imediata vecin`tate a acestuia.
Amplasarea senzorilor de temperatur` [n afara conductei are dou` inconveniente:
timp de r`spuns mai lung ]i rela\ie neliniar` [ntre debit ]i diferen\a de temperatur`.
Debitmetrul cu by-pass (figura 5.40 c) face posibil` utilizarea aparatului
pentru conducte cu diametru mare, [n condi\iile unui consum minim de energie, dar
]i a unui timp de reac\ie mai mare. Pentru o func\ionare corect`, aparatul necesit`
filtre (pentru a nu se [nfunda tubul de m`sur`) ]i o pierdere mare de presiune pentru
a asigura o curgere laminar` (pentru aceasta se monteaz` [n paralel cu o rezisten\`
local` din fluxul principal de fluid).
se utilizeaz` mai ales pentru gaze, dar se poate folosi ]i pentru lichide
asigur` o m`sur` direct` a debitului masic
valoarea m`surat` nu depinde de parametrii fluidului
nu are piese [n mi]care ]i nu introduce pierderi de presiune [n proces
precizie mic`, ieftin
surse erori de m`sur`: condensarea gazelor/depunerile de material pe senzorii
de temperatur`, modificarea compozi\iei fluidului (cp).
5.11.1. Debitmetru prin conduc\ie termic`
Prin intermediul unei surse de c`ldur` se introduce [n debitul de

fluid Dm o cantitate de c`ldur` Q :
Q = D m c p t [W] (5.22)
unde: Dm debitul masic [kg/s]

cp c`ldura specific` la presiune constant` [kJ/kg/C]
t cre]terea de temperatur` a fluidului [C]
Debitmetru cu [nc`lzire constant` simetric`
Sursa de c`ldur` se amplaseeaz` [n mijlocul conductei, astfel [nc@t s`

realizeze un profil de temperatur` simetric pentru debit nul (figura 5.41). Apari\ia
debitului provoac` o sc`dere de temperatur` amonte ]i o cre]tere de temperatur`
aval de surs`. Diferen\a de temperatur` generat` este propor\ional` cu debitul.
Aceasta se m`soar` cu doi senzori amplasa\i simetric fa\` de sursa de c`ldur`.
temperatur`
debit nul
debit diferit de zero
surs` de
c`ldur`
direc\ia de curgere
Fig. 5.41 Debitmetru termic profilul de temperaturi
Debitmetru cu [nc`lzire constant` asimetric`
In fluxul de mas` se introduce o cantitate constant` ]i cunoscut` de

c`ldur`, care duce la [nc`lzirea local` fluidului. Aceeast` [nc`lzire local` se
m`soar` cu ajutorul celor doi senzori de temperatur` amplasa\i amonte ]i aval de
surs`. In acest caz, senzorii nu mai sunt amplasa\i simetric fa\` de [nc`lzitor: un
senzor este amplasat amonte, la o anumit` distan\` fa\` de [nc`lzitor, iar al doilea
senzor este amplasat aval, [n imediata apropiere a [nc`lzitorului.
Debitul masic se rezult` din :
Qcons tan t
Dm = k (5.23)
c p (T2 T1 )var iabil
unde: k constanta aparatului
Debitmetru cu diferen\` de temperatur` constant`
Debitmetrul are aceea]i construc\ie ca ]i cel cu [nc`lzire constant`

asimetric` sau simetric`. In aceeast` variant`, se men\ine constant` diferen\a de
temperatur` ]i se m`soar` cantitatea de energie necesar` pentru aceasta.
Debitul masic se rezult` din rela\ia (5.23).
5.11.2. Debitmetru prin convec\ie termic`
Principiul de func\ionare se bazeaz` pe transferul de c`ldur` prin convec\ie
for\at` de la sursa de c`ldur` la fluidul [n curgere:
Q = S t (5.24)
unde: Q cantitatea de c`ldur` [W]

S suprafa\a [nc`lzitorului [m2]
t diferen\a de temperatur` dintre [nc`lzitor ]i fluid [grd.C]
Pentru Re > 5000: Q = kDm0.8 c p t (5.25)
Temperatura fluidului se m`soar` cu un senzor amplasat amonte, la o

anumit` distan\` fa\` de [nc`lzitor. Temperatura fluidului [nc`lzit se m`soar` cu al
doilea senzor, amplasat [n imediata apropiere a [nc`lzitorului.
Debitmetrele prin convec\ie termic` se pot folosi pentru conducte cu
diametru mare (deoarece m`soar` numai schimbul de c`ldur` de la suprafa\a
[nc`lzitorului spre fluid), dar numai pentru curegere turbulent` cu Re >5000 ]i [n
condi\iile unei precizii moderate. Exist` dou` variante de func\ionare:
o se impune Q ]i se determin` t
o se impune t ]i se determin` Q.
5.12. Montarea debitmetrelor
Regimul de curgere: Trebuie s` se evite perturbarea regimului de curgere

(modificarea profilului de viteze). Pentru aceasta, se prev`d por\iuni drepte de
conduct` amonte ]i aval. Op\ional, amonte se monteaz` dispozitive de liniarizare a
curgerii (fig. 5.42)
Fig. 5.42 Dispozitiv de liniarizare a curgerii
Debitmetre monodirec\ionale: Pentru m`surarea debitelor bidirec\ionale

cu debitmetre unidirec\ionale, se utilizeaz` montajul din figura 5.43.
V1 V3
D
V4 VR V2
V1 V3
D
V4 VR V2
Fig. 5.43 Utilizarea debitmetrelor monodirec\ionale pentru debite bidirec\ionale

6. ANALIZA CONCENTRA|IEI DE GAZE
6.1. Generalit`\i
Aplica\iile de analiz` a concentra\iei gazelor din centralele electrice au ca

scop supravegherea gazelor de ardere, controlul ]i optimizarea func\ion`rii
arz`toarelor cazanelor. Componentele m`surate [n mod uzual sunt: O2 , CO, CO2 ,
SO2 , NOx, hidrocarburi (CnHm).
Clasificarea aparatelor de analiz` a concentra\iei de gaze dup` principiul de

func\ionare:
- prin conductivitate termic`
- prin c`ldura de combustie
- prin procedee magnetice
- prin absorb\ie de radia\ie infraro]ie
- prin metode optice
- prin absorb\ie selectiv` (aparatul ORSAT)
6.2. M`surarea concentra\iei de gaze prin conductivitate termic`

(catarometrul)
Metoda se bazeaz` pe varia\ia conductivit`\ii termice a gazului. Ea se poate

aplica numai pentru detectarea concentra\iei unei singure componente (de exemplu:
CO2 din aer).
Intr-un bloc metalic circular se practic` patru gùri cilindrice [n interiorul

c`rora se introduce c@te un fir din platin`. Cele patru fire au rezisten\a egal` ]i sunt
legate astfel [nc@t s` formeze o punte Wheatstone (figura 6.1).
aer +
I =const
CO2
R1 R2
aer
mV
A B
aer +
CO2 R3 R4
aer
Fig. 6.1 Catarometrul
Analiza concentra\iei de gaze 155
Fiecare rezisten\` parcurs` de curent electric:
Qi - genereaz` o cantitate de c`ldur` prin efect Joule: Qi.

Cantitatea de c`ldur` generat` de fir este direct
propor\ional` cu intensitatea curentului electric:
Qi = f (I )
- are o pierdere de c`ldur` spre mediul exterior (gaz): Qe.
Aceasta depinde de conductivitatea termic` () a gazului,
Qe care la r@ndul ei depinde de compozi\ia lui. Deci, pierderea
de c`ldur` este propor\ional` cu compozi\ia gazului:
Qe = f (gaz )
Dac` [n jurul celor patru rezisten\e se afl` acela]i gaz, pierderea de c`ldur`
spre exterior este aceea]i. Cele patru rezisten\e se afl` la aceea]i temperatur`, iar
puntea este echilibrat`: UAB = 0.
Dac` [n jurul R1, R4 se afl` un gaz iar [n jurul R2, R3 se afl` alt gaz (de
exemplu un amestec de aer ]i CO2 , unde aer + CO2 < aer ). Ca urmare, R1 ]i R4
pierd mai mult` c`ldur` dec@t R2 ]i R3 . Pierderea de c`ldur` diferit` duce la
temperaturi diferite [n jurul rezisten\elor ]i la modificarea diferit` a valorii lor
(rezisten\a cre]te cu temperatura). Efectul const` [n dezechilibrarea pun\ii: UAB 0
Cu c@t diferen\a de temperatur` este mai mare, cu at@t:
- valorile rezisten\elor R1 ]i R4 difer` mai mult de R2 ]i R3
- puntea este mai dezechilibrat`
- tensiunea m`surat` [ntre punctele A ]i B este mai mare.
aparat simplu, ieftin

precizie redus`
aparatul se poate utiliza numai pentru amestecuri de gaze av@nd o singur`
component` variabil`.
6.3. M`surarea concentra\iei de gaze prin c`ldura de combustie
Aparatele sunt utilizate pentru determinarea con\inutului de componente

combustibile din gaze.
Atunci c@nd un gaz combustibil se afl` la o temperatur` suficient de

ridicat`, prezen\a componentelor combustibile ]i a oxigenului duc la producerea
unei combustii (a unei reac\ii exoterme cu degajare de c`ldur`). Cre]terea de
temperatur` provocat` de combustie reprezint` o m`sur` a concentra\iei de

elemente combustibile [n gaz.
Aparatul cuprinde o punte Wheatstone alimentat` de la o surs` de curent.
Una dintre rezisten\ele pun\ii este adus` [n contact cu gazul (figura 6.2). Rezisten\a
electric` este [nc`lzit` prin efect Joule.
R1 R2
A B
R3 R4
gaz
Fig. 6.2 M`surarea concentra\iei de gaze prin combustie
La o anumit` temperatur` a rezisten\ei, prezen\a componentelor

combustibile din gaz ]i a oxigenului duc la producerea unei combustii. Efectul
combustiei const` [n cre]terea temperaturii rezisten\ei ]i implicit a valorii acesteia.
Rezisten\a electric` a firului se m`soar` cu o punte Wheatstone; ea este
propor\ional` cu concentra\ia elementelor combustibile din gaz.
Aparat cu fir catalitic
Rezisten\a electric` are forma unui fir metalic spiralat. Temperatura la

care se produce combustia depinde de metalul din care este confec\ionat
firul:
- pentru metal obi]nuit: 900C
- pentru platin`: 450C
Aparat cu perle catalitice
Perlele catalitice constau din sfere av@nd un diametru foarte mic (aprox.
1 - 2 mm), construite dintr-un oxid metalic dopat cu un metal de tranzi\ie
(Pd, Pt, Rh etc.). Prin [nc`lzire, metalul de tranzi\ie p`r`se]te suprafa\a
bilelor ]i se disperseaz` [n mediu. Temperatura de func\ionare este mai
mic` (450 ... 550 C), dar cre]te ]i timpul de reac\ie.
aparat simplu, ieftin

precizie mai mare dec@t a catarometrului.
6.4. M`surarea concentra\iei de gaze prin absorb\ie selectiv`

(aparatul ORSAT)
Aparatul ORSAT se utilizeaz` pentru analiza gazelor de ardere. Acesta cuprinde

(figura 6.3):
un robinet cu trei cì pentru introducerea gazului [n aparat
un filtru pentru cur`\area prealabil` a gazului
trei vase de absorb\ie pentru fiecare din componentele analizate ( CO, O2,
CO2) prev`zute cu robinete de [nchidere la intrare
trei vase cu lichid absorbant pentru CO, O2, CO2 racordate la vasele de
absorb\ie corespunz`toare
o sticl` de nivel- pentru vehicularea gazului [n interiorul aparatului pe
principiul vaselor comunicante
un vas de m`sur`, introdus [ntr-o manta cu ap`, astfel [nc@t s` se p`streze
temperatura constant` ]i s` nu se modifice volumul specific al gazului.
vas de absorb\ie
vas de m`sur`
(cu tuburi de sticl`, pentru
robinet (gradat [n unit`\i
m`rirea suprafe\ei de contact)
cu trei cì volumetrice)
filtru manta cu ap`

cur`\are gaz (men\ine t=const)
sticl`
de ie]ire gaz
intrare gaz nivel
vas cu
lichid
absorbant
Fig. 6.3 Aparatul ORSAT
Se introduce [n aparat un volum fix de gaz (100 de unit`\i volumice) printr-

un filtru de cur`\are a gazului ]i apoi printr-un robinet cu trei cì. In continuare se
determin` succesiv volumele de CO, O2 ]i CO2.
Procedeul de m`sur` este acela]i pentru fiecare din cele trei componente:
- se deschide robinetul corespunz`tor vasului de absorb\ie a componentei m`surate
- lichidul absorbant al componentei respective se introduce [n vasul de absorb\ie
(prin partea inferioar`)
- se ridic` ]i se coboar` sticla de nivel astfel [nc@t gazul analizat s` fie trecut de mai
multe ori prin vasul de absorb\ie (pe principiul vaselor comunicante). In vasul de
absorb\ie, este absorbit` componenta de gaz urm`rit`
- se m`soar` cantitatea de gaz r`mas` [n vasul de m`sur` ]i se scade din cantitatea

de gaz ini\ial` (100). Rezult` cantitatea din componenta respectiv` care a fost
absorbit`
- se [nchide robinetul corespunz`tor vasului de absorb\ie al componentei m`surate.
6.5. M`surarea concentra\iei de gaze prin procedee magnetice
Din punct de vedere al comportamentului magnetic, gazele se [mpart [n

dou` categorii:
- gaze paramagnetice = care sunt atrase de c@mpul magnetic: oxigen, aer,
bioxid de azot, peroxid de azot
- gaze diamagnetice = care sunt respinse de c@mpul magnetic: celelalte gaze
Astfel, dac` se introduce un gaz [ntr-un c@mp magnetic, moleculele sale
sunt atrase sau respinse, [n func\ie de tipul gazului (paramagnetic sau diamagnetic).
Propriet`\ile magnetice ale gazelor sunt utilizate [n mod special pentru
determinarea con\inutului de oxigen. Exist` trei procedee magnetice: prin presiune
magnetic`, prin susceptibilitatea magnetic`, paramagnetic.
6.5.1. M`surarea concentra\iei de oxigen prin presiune magnetic`
Intr-o camer` de m`sur` (figura 6.4) se introduc dou` gaze:

- un gaz de referin\` (O2, N2, aer) - prin dou` canale
- gazul m`surat printr-un singur canal, direct [n camera de m`sur`.
Leg`tura unuia dintre canalele gazului de referin\` cu camera de m`sur` se
afl` [n interiorul unui c@mp magnetic (generat de un curent alternativ).
gaz de
referin\`
senzor p datorat
efectului
gaz analizat
efect
semnal paramegnetic
ie]ire
c@mp
magnetic
senzor p
de referin\`
Fig. 6.4 M`surarea concentra\iei de oxigen prin presiune magnetic`

Conform efectului paramagnetic, moleculele de oxigen din cele dou` gaze (de
referin\` ]i m`surat) sunt atrase [n direc\ia [n care c@mpul magnetic este maxim.
Intre cele dou` gaze apare o diferen\` de presiune p propor\ional` cu diferen\a
concentra\iilor lor. Diferen\a de presiune este m`surat` cu un senzor de presiune
diferen\ial`.
Pentru eliminarea influen\ei vibra\iilor (]i a erorilor introduse de acestea),
se utilizeaz` un al doilea senzor de presiune introdus [ntr-un tub care este umplut
numai cu gaz de referin\`.
Semnalul de ie]ire al aparatului este generat de diferen\a dintre presiunea
diferen\ial` m`surat` cu cei doi senzori.
6.5.2. M`surarea concentra\iei de oxigen prin susceptibilitate

magnetic`
Principiul de m`sur` se bazeaz` pe varia\ia susceptibilit`\ii magnetice a

gazelor [n func\ie de temperatur`: aceasta scade odat` cu cre]terea temperaturii. Ca
urmare, cu c@t temperatura unui gaz este mai sc`zut`, efectul c@mpului magnetic
asupra sa este mai puternic.
Gazul m`surat se introduce
electromagnet
filament de [ntr-o camer` inelar` (figura 6.5).
[nc`lzire Cele dou` laturi ale camerei
inelare sunt unite printr-un tub
orizontal din sticl` [nc`lzit` cu
ajutorul unui fir [nf`]urat pe el. Firul
de [nc`lzire constituie dou` rezisten\e
gaz al`turate ale unui circuit punte.
G Jum`tate din tub este plasat [ntr-un
c@mp magnetic generat de c`tre un
electromagnet.
Fig. 6.5 M`surarea concentra\iei de oxigen prin susceptibilitate magnetic`
Datorit` propriet`\ilor paramagnetice ale gazului, acesta este atras [n tubul

de sticl` [n regiunea [n care c@mpul magnetic este maxim. Deoarece
susceptibilitatea magnetic` a oxigenului scade cu cre]terea temperaturii,
moleculele de gaz din zona [nc`lzit` vor fi mpinse de c`tre cele din zona rece
(asupra c`rora ac\iunea c@mpului magnetic este mai puternic`). Se genereaz` astfel
un curent de gaz, denumit v@nt magnetic. Viteza v@ntului magnetic depinde direct
propor\ional de concentra\ia de oxigen.
Apari\iei v@ntului magnetic face ca temperatura gazului din zona [n care
gazul intr` [n tub s` fie mai mic` dec@t la ie]ire. Diferen\a de temperatur` duce la
varia\ia rezisten\ei electrice ]i la dezechilibrarea pun\ii. Galvanometrul poate fi
etalonat direct [n procente volumice de oxigen.
6.5.3. M`surarea paramagnetic` a concentra\iei de oxigen
Aparatul este compus dintr-o camer` de m`sur` care con\ine un magnet

puternic ]i un fir de care sunt prinse o oglind` ]i dou` sfere u]oare (figura 6.6).
C`tre oglind` se transmite un fascicul luminos, a c`rui reflexie este detectat`.
Oxigenul din gaz este atras
sfer`
[n zona [n care c@mpul magnetic este
magnet surs` de
cel mai puternic. Mi]carea
lumin` oxigenului provoac` deplasarea
sferelor, care duce la rotirea oglinzii.
oglind` Deplasarea fasciculului reflectat (ca
efect al rotirii oglinzii) este direct
detector propor\ional cu con\inutul de oxigen.
Fig. 6.6 M`surarea paramagnetic` a concentra\iei de oxigen
6.6. M`surarea concentra\iei de gaze prin absorb\ie de radia\ii

infraro]ii
Metoda se bazeaz` pe absorb\ia undelor electromagnetice din spectrul

infraro]u (IR). Fiecare gaz absoarbe radia\ia infraro]ie dintr-o band` anume
(figura 6.7).
I
Benzile de absorb\ie ale gazelor
se pot suprapune [n anumite por\iuni,
astfel [nc@t pentru o lungime de und`
anume pot exista mai multe gaze care

absorb radia\ia IR.
Fig. 6.7 Banda de absorb\ie a unor gaze
Se m`soar` diminuarea intensit`\ii radia\iei IR dup` trecerea prin gazul

analizat, care reprezint` o m`sur` a concentra\iei de gaze.
O surs` de radia\ii IR genereaz` dou` fascicule de unde (figura 6.8): un
fascicul de referin\` ]i un fascicul de m`sur`.
Cele dou` fascicule traverseaz` dou` filtre de radia\ii. Acestea constau din
dou` camere umplute cu componente de gaz care absorb radia\ia din aceea]i
lungime de und` ca ]i componenta analizat`. La trecerea radia\iei IR prin filtre,
sunt absorbite radia\iile corespunz`toare componentelor nedorite. In acest fel, se
elimin` erorile ce pot proveni de la astfel de componente.
surs` de
radia\ii IR
filtre de obturator
radia\ii rotativ
compartiment de
referin\`
(umplut cu un gaz compartiment
neabsorbant azot) de m`sur`
detector detector m`sur`

referin\` (umplut cu un gaz
receptor)
membran`
amplificator
indica\ie
Fig. 6.8 M`surarea concentra\iei de gaze cu radia\ii IR
In continuare, fasciculul IR de referin\` traverseaz` compartimentul de

referin\` (umplut cu un gaz neabsorbant de IR, de exemplu cu azot) ]i ajunge
nealterat la detectorul de referin\`.
Fasciculul IR de m`sur` traverseaz` compartimentul de m`sur` (umplut cu
gazul analizat). Gazul analizat absoarbe radia\ia IR corespunz`toare lungimilor de
und` corespunz`toare componentelor sale. Unda IR ajunge la detectorul de m`sur`
atenuat` [ntr-un grad mai mare sau mai mic, [n func\ie de concentra\ia gazului.
Detectorul de m`sur` ]i cel de referin\` sunt umplute cu componenta de
gaz care se m`soar`, [n aceea]i cantitate, concentra\ie, la aceea]i presiune ]i
temperatur`. In felul acesta, [n camerele detectoare sunt absorbite numai radia\ii
din gama de lungimi de und` corespunz`toare componentei respective.
Datorit` diferen\ei de intensitate a radia\iei IR primite, gazele de pe fiecare
parte a membranei au volume (]i deci presiuni) diferite. Ca urmare a diferen\ei de
presiune, membrana se deformeaz`.
In paralel cu membrana elastic` se monteaz` o arm`tur` fix`, astfel [nc@t s`
se formeze un condensator cu capacitate variabil` ([n func\ie de distan\a dintre cele
dou` arm`turi). Capacitatea electric` generat` depinde de diferen\a de presiune.
Obturatorul rotativ are rolul de a [ntrerupe cele dou` fascicole de radia\ie
IR [n mod alternativ. Efectul const` [n varia\ia capacit`\ii condensatorului ]i
ob\inerea unei tensiuni alternative dependente de radia\ia IR primit` periodic prin
detectorul de m`sur` ([n acest fel se elimin` influen\ele parazite nedorite).
Tensiunea alternativ` este amplificat` ]i apoi transmis` c`tre un aparat indicator.
6.7. M`surarea concentra\iei de gaze prin metode optice

(refractometru)
Principiul de m`sur` se bazeaz` pe dependen\a dintre unghiul de refrac\ie

al unui fascicul de unde luminoase ]i mediul m`surat (tipul gazului, concentra\ie,
temperatur`).
Un fascicol de unde luminoase este trimis prin gazul m`surat c`tre o
prism` (figura 6.9). Unghiul de refrac\ie al
luminii la intrarea [n prism` este
surs` de prism`
amplificat cu o a doua prism` ]i
lumin`
m`surat. Acesta depinde de:
- caracteristicile geometrice ale
gaz
prismei
- caracteristicile mediul m`surat
(tipul gazului, concentra\ie,
Fig. 6.9 Refractometru
temperatur`)
Pentru a ob\ine o rela\ie de leg`tur` direct` [ntre concentra\ia de gaz ]i
unghiul de refrac\ie, rezultatul se corecteaz` [n func\ie de valoarea temperaturii.
6.8. Prelevarea probelor de gaze
Precizia final` a analizei de gaze depinde de precizia aparatului de m`sur`,

dar ]i de modalitatea de preluare a e]antionului de gaze. Pentru preluarea corect` a
e]antionului de gaze este important` alegerea corect` a tipului ]i pozi\iei sondei de
prelevare, dar ]i a filtrului de gaze
6.8.1. Tipul sondei de prelevare
In func\ie de caracteristicile gazului analizat, se pot utiliza mai multe

variante de sond`:
Sond` simpl`:
gaze la temperatura ambiant`: sticl`, por\elan, cupru o\el simplu

gaze cu temperatur` sub 200C: o\el simplu
gaze cu temperatur` ridicat`: aliaje refractare.
Sond` r`cit` cu ap` - fig 6.10:
sonda interioar`: din material refractar

tuburile care constituie dispozitivul de r`cire: din o\el obi]nuit
ap` r`cire
gaz
gaz ap` r`cire
Fig. 6.10 Sond` de prelevare r`cit` cu ap`
6.8.2. Pozi\ia sondei de prelevare
Sonda de prelevare se amplaseaz` astfel [nc@t s` se respecte urm`toarele

condi\ii:
prelevarea unei probe semnificative pentru compozi\ia gazelor. Sonda se

introduce [n centrul curentului de gaze, pentru a nu preleva un gaz care
stagneaz`
evitarea stratific`rii gazelor. Fenomenul de stratificare apare atunci c@nd

gazul analizat circul` cu vitez` mic` [n conducte lungi, drepte, cu sec\iune
mare. Pentru evitare:
- sonda de prelevare se introduce [n curentul de gaze dup` un obstacol sau
un alt element generator de turbulen\`, sau
- se introduc mai multe sonde [n puncte diferite ]i se ob\ine un e]antion
mediu prin amestecarea con\inutului.
evitarea infiltr`rii de aer fals [n e]antion (mai ales [n cazul conductelor cu

depresiune). Infiltrarea de aer fals se evit` prin asigurarea unei bune etan]eit`\i a
sondei.
6.8.3. Filtre de gaze
Rolul filtrelor este de eliminare a impurit`\ilor nedorite din gaze (figura 6.11).
Filtrul se poate amplasa [nainte sau dup` sonda de prelevare (figura 6.12):
gaz
Fig. 6.11 Filtru de gaze
(a) [nainte de sonda de prelevare (b) dup` sonda de prelevare
Fig. 6.12 Amplasarea filtrului de gaze
Condi\iile pe care trebuie s` le [ndeplineasc` filtrele de gaze sunt:

- demontare u]oar` ]i rapid`
- [ntre\inere simpl` ]i pu\in costisitoare
- capacitate mare de filtrare
- dimensiuni reduse (pentru a avea timp de reac\ie mic)
- etan]eitate
- posibilitatea refolosirii prin regenerare
- rezisten\` la coroziune ]i compatibilitate chimic` cu constituen\ii gazului
- rezisten\` la varia\ii de temperatur`
- exploatare u]oar` ]i randament ridicat.
M`surarea umidit`\ii gazelor 165
7. M~SURAREA UMIDIT~|II GAZELOR
7.1. Generalit`\i
Aerul atmosferic (aerul umed) este un amestec de gaze cu vapori de ap`.

Dac` aerul atmosferic se afl` la o presiune apropiat` de presiunea
atmosferic`, acesta poate fi tratat ca fiind un amestec de gaze perfecte.
7.1.1. Legile aerului atmosferic
Legea conserv`rii masei:
Masa unui amestec de gaze este egal` cu suma maselor gazelor

componente.
Pentru aerul umed (considerat ca amestec de aer cu vapori de ap`):
m = m a + mv (7.1)
unde: m masa aerului umed [kg]

ma masa aerului uscat (f`r` vapori de ap`) [kg]
mv masa vaporilor de ap` din aer [kg]
Legile lui Dalton:
1. Presiunea par\ial` a fiec`rei componente dintr-un amestec de gaze este

egal` cu presiunea pe care ar avea-o componenta respectiv` dac` ar ocupa singur`
[ntreg volumul, la aceea]i temperatur`.
Pentru aerul umed:
paV = ma RaT (7.2)

pvV = mv RvT (7.3)
unde: pa / pv presiunea par\ial` a aerului uscat/a vaporilor de ap` din aer [Pa]
Ra / Rv constanta gazelor pentru aer / vaporii de ap` [J/kg/K]
V volumul de aer umed [m3]
T temperatura aerului umed [K]
2. Presiunea total` a amestecului de gaze este dat` de suma presiunilor

par\iale ale componentelor.
Pentru aerul umed:
p = p a + pv (7.4)
Exist` o cantitate maxim` de ap` ce poate fi con\inut` [n unitatea de volum

de aer. Valoarea ei scade odat` cu presiunea de satura\ie a vaporilor de ap`
corespunz`toare temperaturii aerului.
7.1.2. Defini\ii ]i unit`\i de m`sur`
UMIDITATEA ABSOLUT~ = cantitatea de vapori de ap` existent` [n

aer [n unitatea de volum:
mv
v = [kg/m3] sau [g/m3] (7.5)
V
Umiditatea absolut` reprezint` masa specific` a vaporilor de ap` afla\i la

presiunea par\ial` pv.
UMIDITATEA RELATIV~ = raportul dintre presiunea vaporilor de ap`

din aer ]i presiunea de satura\ie a vaporilor de ap` la aceea]i temperatur`:
pv pv
= 100 [%] sau = [-] (7.6)
psv p sv
Umiditatea relativ` arat` m`sura [n care aerul este saturat cu vapori de ap`.
Din punct de vedere al umidit`\ii, aerul poate fi uscat ( = 0) sau umed ( > 0).
o Dac` <100 %: aerul nu este saturat cu ap` ]i vaporizarea apei este posibil`.
o Dac` =100 %: aerul este saturat cu ap`, iar vaporizarea apei [nceteaz` (se
formeaz` cea\` sau rou`).
o Dac` tinde s` dep`]easc` 100 % : o parte din vaporii de ap` condenseaz`.
GRADUL DE UMIDITATE (CON|INUTUL DE UMIDITATE)

= raportul dintre masa vaporilor de ap` ]i masa aerului uscat:
mv
x= (7.7)
ma
Masa aerului umed av@nd un grad de umiditate x este dat` de rela\ia:
m = ma + mv = (1 + x )ma (7.8)
PUNCTUL DE ROU~ = starea [n care vaporii de ap` dintr-un amestec

de gaz se afl` la satura\ie.
TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROU~ = temperatura la care

vaporii de ap` ating starea de satura\ie; se noteaz` [C].
In cazul aerului: Temperatura punctului de rou` se nume]te temperatura

termometrului umed = temperatura citit` la un termometru care are senzorul [nvelit
cu un material [mbibat cu ap` ]i care se afl` [ntr-un curent de aer.
PUNCTUL DE ROU~ ACID~ = starea [n care vaporii unui acid dintr-

un amestec de gaz se afl` la satura\ie.
TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROU~ ACID~ = temperatura la

care vaporii unui acid dintr-un amestec de gaze ating satura\ia; a [C].
Pentru vaporii de ap` din gaze (aer), m`sur`torile de umiditate se pot referi
la oricare dintre urm`toarele m`rimi: umiditatea absolut` v [kg/m3], umiditatea
relativ` [%], gradul de umiditate x [-], temperatura punctului de rou` [C].
Pentru vaporii acizilor con\inu\i [n gaze se m`soar` numai punctul,
respectiv temperatura punctului de rou`.
Tabelul 7.1. prezint` o clasificare a aparatelor de m`sur` [n func\ie de
m`rimea m`surat` ]i de principiul de func\ionare.
Tabelul 7.1
Clasificarea aparatelor de m`sur` a umidit`\ii gazelor
M`rimea Principiul de m`sur` Variante constructive

m`surat`
umiditatea relativ` difuzia vaporilor de ap`
deformarea materialelor - higrometru cu fir de p`r
higroscopice
m`surarea temperaturii - psihrometru Assmann
termometrului umed ]i uscat - psihrometru cu
termorezisten\e
gradul de determinarea masei vaporilor de ap`:
umiditate - prin absorb\ia vaporilor
- prin condensarea vaporilor
modificarea st`rii gazului:
- prin modificarea temperaturii
- prin modificarea presiunii
punctul de rou` optic
cu substan\e higroscopice
punctul de rou` modificarea rezisten\ei unui - cu termocuplu
acid` circuit electric - cu termorezisten\e
7.2. M`surarea umidit`\ii relative
7.2.1. M`surarea umidit`\ii prin difuzie
Func\ionarea se bazeaz` pe determinarea umidit`\ii relative din rela\ia 7.6.

Pentru aceasta, se m`soar` presiunea ]i temperatura atmosferic`. Presiunea
atmosferic` se compar` cu presiunea de satura\ie a vaporilor, la aceea]i
temperatur`.
(pa + pv ) t
(pa + psv )
Fig. 7.1 Determinarea umidit`\ii prin difuzie
Aparatul con\ine (figura 7.1):

un vas par\ial umplut cu ap`, care este [nchis la partea superioar` cu o
membran` semipermeabil`. Membrana permite trecerea aerului, dar nu ]i a
vaporilor de ap`
un termometru, cu ajutorul c`ruia se m`soar` temperatura apei din vas, t
un manometru diferen\ial (tub U), care m`soar` diferen\a dintre presiunea
atmosferic` ]i presiunea aerului din vasul cu ap` (care reprezint` presiunea de
satura\ie a vaporilor):
p = ( p a + p sv ) ( p a + p v ) = p sv p v (7.9)
Cunosc@nd temperatura apei din vas, se calculeaz` presiunea de satura\ie a

vaporilor de ap` cu rela\ia lui Murray:
(18.729 t / 227.3) t
p sv = 6.1121 exp [Pa] (7.10)
t + 257.87
]i umiditatea relativ`:
pv p p p
= 100 = sv 100 = 1 100 [%] (7.11)
psv psv psv
7.2.2. Higrometrul cu fir de p`r
Principiul de m`sur` se bazeaz` pe proprietatea materialelor higroscopice

de a se deforma [n func\ie de umiditate. Ca material higroscopic se utilizeaz` un fir
de p`r uman, blond, degresat. Acesta este [nf`]urat [ntre o pies` fix` ]i o pies`
mobil` ]i men\inut permanent [n stare tensionat` cu ajutorul unui arc (figura 7.2).
Odat` cu modificarea cantit`\ii de vapori de ap` din aer, firul de p`r []i
modific` lungimea, modific@nd astfel ]i pozi\ia piesei mobile. Deplasarea piesei
mobile este amplificat` ]i transmis` c`tre un aparat indicator.
pies` fix`
pies` mobil`
arc
indica\ie
tij` de leg`tur`
Fig. 7.2 Higrometru cu fir de p`r
7.2.3. Psihrometrul
Principiul de m`sur` se bazeaz` pe determinarea simultan` a temperaturii

termometrului uscat (corespunz`toare presiunii barometrice) ]i a temperaturii
termometrului umed (corespunz`toare presiunii de satura\ie a vaporilor).
Temperatura termomerului umed se ob\ine prin [nvelirea senzorului de
temperatur` cu o bucat` de p@nz` [mbibat` cu ap` (figura 7.3). P@nz` se men\ine [n
stare umed` prin introducerea unui cap`t al acesteia [ntr-un vas cu ap`.
ventilator
termometru uscat
gaz
termometru umed
p@nz` umed`
vas cu ap`
Fig.7.3 Psihrometru
Cunosc@nd cele dou` temperaturi t ]i ct i presiunea barometric` p, se

calculeaz` presiunea vaporilor ]i presiunea vaporilor satura\i cu rela\ia 7.10
(Murray). Rezult` umiditatea:
pv p p sv
= 100 = [%] (7.12)
p sv p sv
Pentru reducerea timpului de r`spuns al celor dou` termometre, [n jurul lor

se asigur` circula\ia gazului cu ajutorul unui ventilator (cu viteza minim` de 2 m/s).
Psihrometrul Assmann
Aparatul con\ine (figura 7.4):

dou` termometre de sticl` cu mercur, care m`soar` temperatura termometrului
uscat ]i umed
un ventilator (cu arc), care asigur` un curent de aer [n jurul termometrelor
un vas cu ap`, care asigur` starea de satura\ie a aerului cu vapori de ap` [n jurul
termomerului umed.
ventilator
termometru termometru
uscat umed
vas cu
ap`
Fig. 7.4 Psihrometru Assmann
Psihrometrul cu termorezisten\e
Aparatul con\ine dou` termorzisten\e legate la o punte Wheatstone, un

ventilator ]i un vas cu ap` (figura 7.5). Componentele au acela]i rol ca ]i la
psihrometrul Assmann.
punte
Wheatstone
ventilator
t. uscat t. umed vas cu

ap`
aer
Fig. 7.5 Psihrometru cu termorezisten\e
7.3. M`surarea gradului de umiditate
7.3.1. M`surarea gradului de umiditate prin determinarea masei

vaporilor de ap`
Principiul de m`sur` se bazeaz` pe [ndep`rtarea vaporilor de ap` din

amestecul de gaze ]i apoi c@nt`rirea lor. Cunosc@nd masa vaporilor de ap`, se
determin` gradul de umiditate cu rela\ia 7.7.
Vaporii de ap` pot fi [ndep`rta\i din amestec prin absorb\ie ([ntr-un
material absorbant) sau prin condensare (prin r`cirea gazului).
7.3.1.1. M`surarea gradului de umiditate prin absorb\ia vaporilor

(higrometrul chimic)
Gradul de umiditate se determin` prin absorb\ia vaporilor dintr-o cantitate

cunoscut` de gaz.
Aparatul con\ine dou` tuburi [nseriate (un tub de [ncercare ]i un tub
martor) ]i un contor de gaz (figura 7.6). Tuburile sunt umplute cu o substan\` cu
calit`\i higroscopice (clorur` de calciu, perclorat de magneziu, gel de siliciu,
alumin` pur`) ]i care nu reac\ioneaz` chimic cu componentele gazului analizat.
contor de gaz
tub de tub
[ncercare martor
Fig. 7.6 Higrometru chimic
Prin tuburi se trece un volum V cunoscut de gaz (cu o vitez` foarte mic`),
astfel [nc@t vaporii de ap` s` fie absorbi\i [n totalitate [n tubul de [ncercare.
Absorb\ia vaporilor de ap` [n tubul de [ncercare este [ncheiat` atunci c@nd
greutatea gazului din tubul martor r`m@ne constant` [nainte ]i dup` trecerea
gazului.
Cunosc@nd masa ini\ial` de gaz (din volumul de gaz introdus [n aparat) ]i
masa vaporilor de ap` (m`surat`) rezult` gradul de umiditate:
mv M
x= = (7.13)
ma aVa
unde:
M cre]terea de mas` din tubul de [ncercare (datorit` absorb\iei vaporilor) [kg]
a - densitatea aerului uscat [kg/m3]
Va volumul de gaze uscate (m`surat) [m3]
7.3.1.2. M`surarea gradului de umiditate prin condensarea vaporilor
Gradul de umiditate se determin` prin condensarea vaporilor dintr-o

cantitate cunoscut` de gaz. Pentru aceasta, amestecul de gaze este r`cit cu ajutorul
unui mediu frigorific, dup` care se m`soar` cantitatea de vapori condensat`.
Gradul de umiditate se ob\ine din raportul:
mv mv
x= = (7.14)
ma minitiala mv
unde:
ma masa gazului [kg]
mv masa vaporilor de ap` din gaz [kg]
minitiala = ma + mv masa amestecului de gaz ]i vapori de ap` [kg]
7.3.2. M`surarea gradului de umiditate prin modificarea st`rii gazului
Principiul de m`sur` urm`re]te determinarea gradului de umiditate dintr-un

volum cunoscut de gaz, prin modificarea presiunii sau a temperaturii acestuia.
7.3.2.1 M`surarea gradului de umiditate prin modificarea temperaturii
Intr-un vas se [nchide un volum V cunoscut din amestecul de gaze ]i

vapori. Dac` se r`ce]te con\inutul vasului p@n` la o temperatur` suficient de
cobor@t`, cantitatea de vapori de ap` din gaz devine nul`.
Presiunea ]i temperatura amestecului de gaze se m`soar` [nainte ]i dup`
r`cirea acestuia. Ecua\iile de stare scrise pentru cele dou` situa\ii sunt:
- [nainte de r`cire: p1V = (ma Ra + mv Rv )T1 (7.15)
- dup` r`cire: p2V = (ma Ra )T2 (7.16)

Din raportul rela\iilor 7.15 ]i 7.16 rezult` gradul de umiditate:
mv Ra p1 T2
x= = 1 (7.17)
ma Rv p2 T1
7.3.2.2. M`surarea gradului de umiditate prin modificarea presiunii
Intr-un vas [n care se afl` un mediu absorbant, se [nchide un volum V

cunoscut dintr-un amestec de gaze ]i vapori. Mediul absorbant absoarbe vaporii de
ap` din amestec.
Se m`soar` presiunea amestecului de gaze:
- [nainte de absorb\ia vaporilor: p1 = pa + pv (7.18)
- dup` absorb\ia vaporilor: p2 = pa (7.19)
]i se calculeaz` gradul de umiditate din reducerea de presiune:
pv p p2
x = 0,622 = 0,622 1 (7.20)
pa p2
7.4. Determinarea punctului de rou`

Pentru m`surarea temperaturii punctului de rou`, gazul se aduce [n starea
[n care este saturat cu vapori de ap` ( = 100%). Aceast` stare apare atunci c@nd o
parte din vaporii de ap` condenseaz`. Determinarea se face prin [nc`lzirea/r`cirea
lent` a gazului ]i urm`rirea apari\iei/dispari\iei pic`turilor de ap`.
7.4.1. Determinarea optic` a punctului de rou`
Se urm`re]te reflectarea sau nu a unui fascicul luminos transmis c`tre o
oglind`, [n func\ie de prezen\a sau de absen\a condensului pe suprafa\a acesteia.
Aparatul de m`sur` cuprinde (figura 7.7):
un tub de m`sur`: prin care este trecut gazul cu ajutorul unui ventilator
o oglind`: amplasat` pe un perete din interiorul tubului de m`sur`
o surs` de lumin`: care trimite un fascicul luminos c`tre oglind`
o fotocelul`: care detecteaz` fasciculul reflectat (dac` exist`)
un sistem de r`cire/[nc`lzire a oglinzii: prin circularea unui lichid rece/cald [n
spatele acesteia:
- pentru r`cire: se circul` un lichid de r`cire
- pentru [nc`lzire: se [nc`lze]te lichidul de r`cire cu o rezisten\` electric`
o termorezisten\`: pentru m`surarea temperaturii lichidului de r`cire.
lichid de r`cire
tub de m`sur` gaz termorezisten\`
surs` de lumin`
oglind`
fotocelul`
amplificator
de semnal aparat indicator
rezisten\`
de [nc`lzire
ventilator
Fig. 7.7 M`surarea optic` a temperaturii punctului de rou`
Gazul (sau aerul) este introdus [n tubul de m`sur` cu un ventilator. Oglinda

este r`cit` cu fluid de r`cire. Sursa de lumin` trimite c`tre oglind` un fascicol
luminos. Acesta este reflectat de oglind` ]i detectat cu o celul` fotosensibil`.
In momentul atingerii punctului de rou`, oglinda se abure]te ]i fasciculul
luminos nu mai este reflectat. Intreruperea fasciculului reflectat comand`
[ntreruperea r`cirii fluidului ]i deschiderea circuitului de [nc`lzire.
Cre]terea temperaturii oglinzii duce la dezaburirea acesteia ]i la reflectarea
fasciculului luminos. Apari\ia fasciculului reflectat comand` [ntreruperea [nc`lzirii
fluidului ]i deschiderea circuitului de r`cire.
In continuare procesul se repet`: [n momentul atingerii punctului de rou`
oglinda se abure]te ]i fasciculul luminos nu mai este reflectat.
Opera\ia de [nc`lzire/r`cire a oglinzii se repet` ([n func\ie de
dispari\ia/reapari\ia fasciculului de lumin` reflectat), varia\iile de temperatur` fiind
din ce [n ce mai mici. La un moment dat se atinge un regim stabilizat. Temperatura
sa corespunde temperaturii termometrului umed.
7.4.2. Determinarea punctului de rou` cu substan\e higroscopice
Se bazeaz` pe urm`toarele propriet`\i ale substan\elor higroscopice:

- absorb\ia umidit`\ii din aer
- la o anumit` temperatur` (temperatura punctului de transformare) substan\a
higroscopic` se transform` [n substan\` anhidr`: apa se evapor` ]i cre]te
rezisten\a electric` a solu\iei.
Substan\a higroscopic` cel mai des utilizat` este clorura de litiu (LiCl).
Aparatul cuprinde o sond` tubular` deasupra c`reia se afl` (figura 7.8) un
strat de clorur` de litiu (LiCl). Pe sond` sunt bobinate dou` fire legate la o surs` de
curent alternativ, astfel [nc@t s` nu existe contact electric [ntre ele. Circuitul electric
dintre fire se [nchide prin stratul de LiCl (a c`rui rezisten\` variaz` [n func\ie de
temperatur`).
In interiorul tubului se afl` o termorezisten\`.
strat LiCl bobina 1 bobina 2

sond`
tubular`
termorezisten\`
Fig. 7.8 Determinarea punctului de rou` cu substan\e higroscopice
Sonda se aduce [n contact cu gazul m`surat. Stratul de clorur` de litiu

(LiCl) absoarbe vaporii de ap` din gaz. At@ta timp c@t sonda se afl` la o
temperatur` mai mic` dec@t cea corespunz`toare punctului de transformare a LiCl,
rezisten\a circuitului este redus`, curentul prin circuit este mare, iar sonda se
[nc`lze]te.
La atingerea temperaturii de transformare: apa din LiCl se evapor`,
rezisten\a electric` a stratului de LiCl cre]te ]i curentul electric prin sond` scade.
Temperatura sondei [ncepe s` scad` p@n` c@nd ajunge sub temperatura de
transformare a LiCl ]i acesta absoarbe din nou vaporii din gaz.
Datorit` absorb\iei vaporilor din gaz, rezisten\a electric` a stratului de LiCl
scade ]i procesul se reia: curentul electric ]i temperatura prin sond` cresc.
Procesul de absorb\ie/evaporare a vaporilor de ap` din LiCl (]i implicit
varia\ia temperaturii, a rezisten\ei ]i a curentului electric) se repet` p@n` la
stabilirea unei temperaturi de regim.
Temperatura de regim reprezint` temperatura punctului de transformare a
clorurii de litiu [n substan\` anhidr`: tt. In func\ie de aceasta rezult` temperatura
punctului de rou` (a termometrului umed) ]i umiditatea absolut`.
7.5. Determinarea punctului de rou` acid`
Determinarea punctului de rou` acid` urm`re]te m`surarea temperaturii la

care vaporii de acid din gaz condenseaz`. Metoda se bazeaz` pe varia\ia rezisten\ei
unui circuit electric la atingerea punctului de rou` acid`.
Aparatul de m`sur` cuprinde (figura 7.9):
o sond` tubular` confec\ionat` dintr-un material izolator, r`cit` [n interior cu aer
]i pe care sunt monta\i doi electrozi
un senzor de temperatur`
un circuit electric care se [nchide prin cei doi electrozi monta\i pe sond`, atunci
c@nd [ntre ace]tia se afl` [ntr-un mediu conductor din punct de vedere electric
([n cazul de fa\`: o pelicul` de acid condensat).
\eav` de sond`
circuit pelicul` de
r`cire cu aer tubular`
electric condensat
electrod 1
Aer
rece
electrod 2
Fig. 7.9 Determinarea punctului de rou` acid` cu substan\e higroscopice
Sonda se introduce [n drumul gazelor de ardere. In interior, aceasta este

r`cit` cu un curent de aer. Atunci c@nd temperatura scade sub valoarea
corespunz`toare punctul de rou` acid`, la suprafa\a sondei se formeaz` o pelicul`
de acid condensat care [nchide circuitul electric [ntre cei doi electrozi. Cu c@t scade
temperatura, pelicula de condensat este mai evident` ]i curentul [ncepe s` creasc`.
In momentul [n care s-a ob\inut o valoare mare a curentului, se reduce
r`cirea. Ca urmare, temperatura sondei [ncepe s` creasc`, condensul se evapor` ]i
curentul scade.
In continuare, procesul se reia: sonda este r`cit`, acidul condenseaz`,
curentul cre]te etc. Varia\iile curentului electric sunt din ce [n ce mai mici p@n`
c@nd, la un moment dat, valoarea curentului devine constant`. Aceast` valoare
corespunde situa\iei [n care cantitatea de acid care condenseaz` este egal` cu cea
care se evapor`, adic` punctului de rou` acid`.
Temperatura corespunz`toare curentului electric constant reprezint`
temperatura punctului de rou` acid`.
Sonda cu termocuplu:
Aparatul de m`sur` con\ine (figura 7.10):

o sond` tubular` din sticl` r`cit` [n interior cu aer
un termocuplu
doi electrozi care [nchid un circuit electric prin pelicula de condensat, care
constau din:
- un inel de platin` legat la un fir conductor
- unul dintre firele termocuplului.
perete de termocuplu
sticl`
jonc\iune cald`
termocuplu
\eav`
r`cit` cu aer inel de platin`
Fig. 7.10 Determinarea punctului de rou` acid` cu termocuplu
Sonda cu termorezisten\`:
Aparatul de m`sur` con\ine (figura 7.11):

o sond` ceramic` r`cit` cu aer, pe care sunt montate dou` inele de platin`
o termorezisten\` [nf`]urat` pe sond` ]i acoperit` cu un [nveli] de sticl`
un circuit electric alimentat de la o surs` constant` de curent, care se [nchide
prin cele dou` inele de platin` ]i prin pelicula de condensat.
inele de
platin` sond`
\eav` r`cit` ceramic`
cu aer
termorezisten\` perete din sticl`
Fig. 7.11 Determinarea punctului de rou` acid` cu termorezisten\`

8. ANALIZA LICHIDELOR
M`rimile caracteristice lichidelor pentru care se prezint` metoda de

m`surare sunt: conductivitea electric`, concentra\ia de s`ruri, pH-ul.
8.1. M`surarea conductivit`\ii electrice
8.1.1. Generalit`\i
Intr-un metal, curentul este transportat de electroni. Analog, [ntr-o

solu\ie acesta este transportat de ionii din solu\ie (cationi ]i anioni).
Conductivitatea electric` a unui lichid arat` capacitatea acestuia de a
transmite curentul electric. Aceasta se noteaz` ]i se m`soar` [n Siemens/cm
[S/cm].
8.1.2. M`surarea conductivit`\ii cu doi electrozi
In solu\ia electrolitic` m`surat` se introduc doi electrozi, astfel [nc@t s`

se formeze o baie galvanic` (figura 8.1).
U
I=
2 Rel + Rsol
Fig. 8.1 M`surarea conductivit`\ii lichidelor cu doi electrozi
Celor doi electrozi li se aplic` o tensiune V. Solu\ia se comport` ca un

conductor electric:
- Cationii (+): migreaz` c`tre electrodul negativ
- Anionii ( - ): migreaz` c`tre electrodul pozitiv
Intensitatea curentului generat, I:
U
I= [A] (8.1)
Rsol + 2 Rel
[n care: U tensiunea [V]

Rsol , Rel rezisten\a electric` a solu\iei/electrodului []
Analiza lichidelor 179
Conductivitatea solu\iei influen\eaz` valoarea curentului prin

intermediul rezisten\ei solu\iei:
1 d
= = C k [S/cm] (8.2)
Rsol A
unde:
d distan\a dintre electrozi [cm]
A suprafa\a electrozilor [cm2]
C conductan\a [S]:
1
C= (8.3)
R
k constant` ce depinde de geometria sistemului de m`sur` [cm-1]:
d
k=
A
cm 1[ ] (8.4)
Rezisten\a solu\iei depinde de temperatura ]i de compozi\ia

electrolitului. Valoarea m`surat` se corecteaz` [n func\ie de temperatur`.
Metoda de m`sur` a conductivit`\ii lichidelor cu doi electrozi introduce
erori de m`sur` prin modificarea rezisten\ei electrice a electrozilor. Aceasta se
datoreaz`:
polariz`rii electrozilor: care duce la acumularea de ioni [n apropierea
electrodului ]i la apari\ia unor reac\ii chimice la suprafa\a acestuia (fig. 8.2).
Efectul polariz`rii electrozilor se compenseaz` prin aplicarea unei tensiuni
alternative.
Fig. 8.2 Polarizarea electrozilor
depunerilor de materiale pe electrozi
8.1.3. M`surarea conductivit`\ii cu patru electrozi
Metoda de m`sur` cu patru electrozi (figura 8.3) utilizeaz`:

doi electrozi de curent: c`rora li se aplic` un curent alternativ
doi electrozi de tensiune: care m`soar` tensiunea prin solu\ie.
Fig. 8.3 M`surarea conductivit`\ii lichidelor cu patru electrozi
Schema cu patru electrozi compenseaz` varia\ia rezisten\ei electrozilor

dup` acela]i principiu aplicat la m`sura rezisten\elor cu patru fire (vezi cap.
2.3.1.2). In consecin\`, tensiunea m`surat` depinde numai de rezisten\a solu\iei
(deci de conductivitatea sa) ]i de valoarea curentului (cunoscut`):
V = Rsol I (8.5)
8.1.4. M`surarea conductivit`\ii prin induc\ie electromagnetic`
Aparatul utilizeaz` dou` bobine [nf`]urate pe dou` miezuri magnetice

sub form` de tor (figura 8.4).
Tnsiune alternativ`
la intrare Curent indus
electrolit
bobin` c@mp bobin`

primar` indus secundar`
Fig. 8.4 M`surarea inductiv` a conductivit`\ii lichidelor
Bobina primar` este alimentat` de la o surs` de tensiune alternativ`. In

jurul acesteia apare un c@mp magnetic care induce [n solu\ie (conductiv`) un
curent electric propor\ional cu conductivitatea acesteia.
Curentul electric din solu\ie genereaz` la r@ndul lui un c@mp magnetic
prin bobina secundar` (care este propor\ional cu conductivitatea solu\iei).
C@mpul magnetic din jurul celei de-a doua bobine induce [n aceasta o tensiune
alternativ` (propor\ional` ]i ea cu conductivitatea solu\iei). Curentul ob\inut,
propor\ional cu conductivitatea solu\iei, este redresat ]i amplificat.
8.2. M`surarea concentra\iei de s`ruri
8.2.1. Generalit`\i
Concentra\ia de s`ruri arat` num`rul ionilor dintr-o solu\ie.

Metode de determinare:
- prin analiz` chimic` cantitativ`: este metoda cea mai exact` ]i complet`,
dar implic` un volum mare de lucru ]i nu poate da rezultate rapide ]i [n mod
continuu.
- electrolitic: prin m`surarea conductivit`\ii electrice a solu\iei
- prin bilan\ul masic al s`rurilor
Se prezint` ultimele dou` metode de m`surare a concentra\iei de s`ruri.
8.2.2. Determinarea electrolitic` a concentra\iei de s`ruri
Principiul de m`sur` se bazeaz` pe varia\ia concentra\iei de s`ruri a

unei solu\ii electrolitice [n func\ie de:
conductivitate (capacitatea solu\iei de a transmite curentul electric)
temperatur`.
Pentru o temperatur` constant`, varia\ia concentra\iei de s`ruri [n
func\ie de conductivitate depinde de tipul solu\iei:
- pentru solu\ii diluate: conductivitatea variaz` liniar cu concentra\ia de s`ruri
- pentru solu\ii concentrate: conductivitatea nu variaz` liniar cu concentra\ia
de s`ruri.
In cazul solu\iilor concentrate, datorit` dependen\ei neliniare,
concentra\ia se m`soar` [n domeniul [n care conductivitatea cre]te sau scade (se
presupune cunoscut` rela\ia dintre concentra\ie ]i conductivitate).
Conductivitatea (deci concentra\ia) unei singure componente dintr-o
solu\ie se poate determina dac`:
- exist` o singur` substan\` [n solu\ie
- dac` toate substan\ele ce compun solu\ia se modific` [n acela]i raport (sau
[ntr-un raport apropiat)
- dac` una dintre substan\ele ce compun solu\ia este predominant` (determin`
singur` conductivitatea).
Concentra\ia de s`ruri se determin` din conductivitatea electric` a
solu\iei, utiliz@nd una dintre metodele prezentate [n capitolul 8.1 (cu doi
electrozi, cu patru electrozi, inductiv). Se ob\ine astfel o valoare a concentra\iei
de s`ruri pentru o temperatur` de referin\` (de exemplu 25C). Valoarea
m`surat` trebuie corectat` [n func\ie de temperatur`.
8.2.3. Determinarea concentra\iei de s`ruri prin bilan\ masic
Bilan\ul masic al s`rurilor reprezint` o metod` indirect` de m`sur`.

Aceast` metod` presupune cunoa]terea debitelor masice ]i a concentra\iilor
lichidelor intrate/ie]ite dintr-un contur studiat, cu excep\ia unei singure
concentra\ii (care reprezint` necunoscuta).
Concentra\ia de s`ruri rezult` din ecua\ia de bilan\ masic a
s`rurilor pentru un contur anume:
(M i ai ) = (M e a e ) (8.6)
unde:
Mi , Me masa de lichid intrat`/ie]it` din contur [n perioada considerat` [kg]
ai , ae concentra\ia de lichid intrat`/ie]it` din contur [n aceea]i perioad`
Aceeast` metod` este folost` penru determinarea concentra\iei de s`ruri

din aburul produs de cazan (figura 8.5). In acest caz, m`rimile cunoscute sunt:
- concentra\ia apei de alimentare a cazanului
- debitul masic ]i concentra\ia purjei
- debitul masic de abur.
Dab abur
Fig. 8.5 Determinarea concentra\iei de s`ruri prin bilan\ aab
Ecua\ia de bilan\ masic a s`rurilor Dpj este:

Dal intrate ]i ie]ite din cazan
ap`
M ab aab + M pj a pj = M al aal (8.7)
aal apj purj`
unde:
Mab masa de abur produs` [n perioada considerat`
aab concentra\ia s`rurilor din abur
Mpj masa de ap` purjat`
apj concentra\ia s`rurilor din purj`
Mal masa de ap` de alimentare intrat` [n cazan
aal concentra\ia s`rurilor din apa de alimentare
Rezult` concntra\ia de s`ruri [n abur:
M pj
aab = aal (a pj aal ) (8.8)
M ab
8.3. M`surarea pH - ului
8.3.1. Generalit`\i
pH - ul este definit ca logaritm cu semn schimbat al activit`\ii ionilor de

hidrogen:
pH = log10 H +[ ] (8.9)
Valoarea pH este o m`rime adimensional`.

In func\ie de valoarea pH-ului, respectiv de raportul dintre
concentra\ia ionilor de hidrogen [H+] ]i a ionilor de hidroxil [OH-], solu\iile se
[mpart [n trei categorii (figura 8.6):
pH exemplu [H+] [OH-]

puternic` 0 acid clorhidric 5% 100 10-14
1 acid fosforic 10-1 10-13
2 suc de l`m@ie (acid acetic) / o\et 10-2 10-12
solu\ie 3 suc de fructe 10-3 10-11
acid` 4 vin acrit 10-4 10-10
5 cafea 10-5 10-9
slab` 6 ap` mineral` / ap` de ploaie 10-6 10-8
solu\ie neutr` 7 ap` pur` / lapte proasp`t 10-7 10-7
8 solu\ie de bicarbonat de sodiu 10-8 10-6
slab` 9 solu\ie Borax 10-9 10-5
10 solu\ie de s`pun de toalet` 10-10 10-4
solu\ie
bazic` 11 solu\ie pentru developat filme foto 10-11 10-3
12 hidroxid de sodiu 10-12 10-2
13 solu\ie de s`pun de rufe 10-13 10-1
puternic` 14 solu\ie 10% hidroxid de sodiu 10-14 100
Fig. 8.6 Clasificarea solu\iilor [n func\ie de pH
pH = 7: solu\ie neutr`: - la care concentra\ia ionilor de hidrogen este

egal` cu concentra\ia ionilor de hidroxil
pH = 7: [H+] = [OH-] solu\ie neutr`

pH < 7: solu\ie acid`: - la care concentra\ia ionilor de hidrogen este

mai mare dec@t concentra\ia ionilor de hidroxil
pH < 7: [H+] > [OH-] solu\ie acid`
Acizii disociaz` [n ap` [n anion + ion de hidrogen: A- + H+
pH > 7: solu\ie bazic` - la care concentra\ia ionilor de hidrogen este

mai mic` dec@t concentra\ia ionilor de hidroxil
pH > 7: [H+] > [OH-] solu\ie acid`
Bazele disociaz` [n ap` [n cation + hidroxil ( B+ + OH- )
8.3.2. M`surarea pH-ului prin metoda colorimetric`
Metoda colorimetric` utilizeaz` substan\e indicatoare de pH. Acestea

sunt substan\e care []i schimb` culoarea [n func\ie de concentra\ia ionilor de
hidrogen (adic` acizi sau baze ai c`ror ioni au o alt` culoare fa\` de forma
neionizat`).
Fiecare substan\` indicatoare are un punct de viraj (de fapt un domeniu
de viraj) corespunz`tor unui anumit pH. Punctul de viraj reprezint` valoarea pH
la care are loc schimbarea de culoare.
Precizia de m`sur` a pH-ul prin metoda colorimetric` este mai mic`, ea
depinz@nd de interpretarea subiectiv` a operatorului (c@t de bine sesizeaz`
schimbarea de culoare).
Pe baza substan\elor indicatoare de pH s-au dezvoltat:
Solu\ii indicatoare de pH:

ob\inute prin solubilizarea unei substan\e indicatoare
[]i modific` culoarea la o valoare sau la un domeniu restr@ns de pH
se utilizez` [n analizele de laborator, pentru titr`ri (determinarea
concentra\iei de acid sau baz` [ntr-o solu\ie)
H@rtii indicatoare de pH:

ob\inute prin [mbibarea unei h@rtii de filtru cu una sau mai multe
substan\e indicatoare
[]i modific` culoarea la o valoare sau la un domeniu restr@ns de pH
se utilizez` pentru determinarea pH-ului cu precizie m`rit`.
H@rtii indicatoare universale de pH:

ob\inute prin combinarea mai multor substan\e indicatoare
[]i modific` culoarea de mai multe ori, la mai multe valori de pH
utilizate pentru determinarea informativ` a domeniului [n care se afl`
pH-ul.
Observa\ie:
At@t solu\iile c@t ]i h@rtiile indicatoare de pH sunt de unic` folosin\`.
8.3.3. M`surarea pH-ului prin metoda poten\iometric`
Pentru m`surarea pH-ului se formeaz` o baie

galvanic` cu doi electrozi care se introduc [n rezervor (figura
8.7):
un electrod senzor: care m`soar` pH-ul solu\iei
(necunoscut)
E un electrod de referin\`: care m`soar` un pH de
referin\`, cunoscut
Fig. 8.7 M`surarea pH-ului prin metoda poten\iometric`
Dac` se introduc electrozii [n solu\ie, se formeaz` o baie galvanic` ]i

apare un curent electric. Diferen\a de poten\ial este direct propor\ional` cu
concentra\ia ionilor de H+, conform ecua\iei lui Nernst:
E = Esenzor Eref = const ( pH mas pH ref ) (8.10)
unde:
E tensiunea m`surat` [mV]
Esenzor / Eref tensiunea electrodului senzor / de referin\` [mV]
pHmas / pHref indice pH la senzor / referin\` [ - ]
Poten\ialul electric ce apare la suprafa\a de contact dintre metal ]i

solu\ie depinde de: natura chimic` a metalului, temperatur`, concentra\ia ionilor
sì [n solu\ie. Dac` se fac corec\ii ale valorii m`surate [n func\ie de natura
chimic` a metalului ]i de temperatur`, se ob\ine o tensiune dependent` numai de
concentra\ia ionilor, respectiv de pH.
9. M~SURAREA CUPLULUI
9.1. Generalit`\i
9.1.1. Defini\ie ]i unitate de m`sur`
Cuplul reprezint` produsul dintre for\` ]i distan\a fa\` de locul [n care se

aplic` for\a. Unitatea de m`sur` a cuplului [n SI este Newton metru [Nm].
C = F d (9.1)
d
unde: C cuplul [Nm]
F for\a [N]
F d distan\a [m]
Bazate pe m`surarea direct` a cuplului (se m`soar` for\a aplicat` unui ax): cu
senzor rezistiv (cu m`rci tensiometrice), piezoelectric
Bazate pe m`surarea efectelor cuplului (se m`soar` deplasarea produs` ca
urmare a aplic`rii cuplului) : cu senzor optic, inductiv, capacitiv, poten\iometric
9.2. Senzori pentru m`surarea direct` a cuplului
9.2.1. Senzor de cuplu cu m`rci tensometrice
M`rcile tensiometrice sunt rezisten\e peliculare care []i modific` rezisten\a

electric` propor\ional cu [ntinderea mecanic`. Deoarece modific`rile de rezisten\`
datorate deform`rii sunt foare mici, m`rcile tensiometrice se folosesc [n montaje de
tip punte.
Aparatul con\ine patru rezisten\e (m`rci tensiometrice) montate direct pe
axul rotitor ]i care formeaz` o punte Wheatstone (figura 9.2).
intrare m`rci tensiometrice

punte (rezisten\e)
Generator
de oscila\ii
Circuit
punte
semnal ie]ire Amplificator/
demodulator
PARTE FIX~ ie]ire PARTE MOBIL~

punte
Fig. 9.2 M`surarea cuplului cu m`rci tensiometrice
M`surarea cuplului 187
Puntea Wheatstone (mobil`) este alimentat` prin induc\ie electromagnetic`

de la un generator de oscila\ii (fix). Prin ac\iunea cuplului se modific` rezisten\ele
pun\ii ]i implicit ]i frecven\a semnalului. Semnalul cu frecven\` modificat` este
transmis prin induc\ie electromagnetic` c`tre partea fix`, amplificat ]i demodulat.
Exist` ]i alte variante de transmisie a semnalului de la punte : prin inele
alunec`toare, cu transformator diferen\ial, cu meandre.
9.2.2. Senzor de cuplu piezoelectric
Principiul de m`sur` se bazeaz` pe modificarea sarcinii electrice generate

[ntr-un element piezoelectric asupra c`ruia ac\ioneaz` o for\` de torsiune.
cristale Pe axul rotitor se monteaz` unul sau mai multe
piezoelectrice elemente piezoelectrice (cristale) str@ns fixate de
dou` discuri (figura 9.3)
Apari\ia cuplului duce la modificarea
for\ei ce ac\ioneaz` asupra cristalelor ]i deci a
F1 F2 tensiunii generate. Aceasta este preluat` cu un
electrod, dup` care este amplificat` ]i filtrat` cu
ajutorul unui circuit integrat.
circuit electrod
integrat
Fig. 9.3 Senzor de cuplu piezoelectric
9.3. Senzori pentru m`surarea efectelor cuplului
9.3.1. Senzor de cuplu optic
Principiul de m`sur` se bazeaz` pe m`surarea deplas`rii unghiulare a dou`

puncte de pe arbore (datorat` cuplului) cu ajutorul unor fotocelule.
Pe ax se monteaz` dou` discuri ce au alternan\e de zone transparente ]i
opace, amplasate la o anumit` distan\` (figura 9.4)
9.3.1.1. Senzor de cuplu optic cu citire direct`
Senzorul este compus dintr-un arbore de torsiune pe care sunt fixate dou`
discuri (figura 9.4): unul care are o fant` ]i al doilea pe care este o grada\ie.
O surs` de lumin` S trimite un fascicul luminos prin primul disc spre cel
de-al doilea. Deplasarea unghiular` a celui de-al doilea disc fa\` de primul se
cite]te direct pe scara gradat`.
Fig. 9.4 Senzor de cuplu optic cu citire direct`
9.3.1.2. Senzor de cuplu optic cu modula\ie de amplitudine
Senzorul este compus din (figura 9.5-a):

un arbore de torsiune pe care sunt fixate dou` discuri ce au o alternan\` de zone
transparente ]i opace
o surs` de lumin` (S)
o fotodiod` pentru detectarea luminii (FD)
(a) cu modula\ie de amplitudine (b) cu modula\ie de faz`

Fig. 9.5 Senzor de cuplu optic cu modula\ie de amplitudine
Prin cele dou` discuri se trimite un fascicol de lumin` c`tre un receptor (o

fotodiod`). Datorit` cuplului, cele dou` discuri se rotesc diferit ]i primul acoper`
par\ial fantele celuilalt. Ca urmare, se reduce cantitatea de lumin` transmis` (scade
amplitudinea semnalului luminos). Reducerea luminii este propor\ional` cu cuplul.
9.3.1.3. Senzor de cuplu optic cu modula\ie de faz`
Senzorul este compus din (figura 9.5-b):

un arbore de torsiune pe care sunt fixate dou` discuri ce au o alternan\` de zone
transparente ]i opace
o surs` de lumin` (S) plasat` [ntre cele dou` discuri
dou` fotocelule pentru detectarea luminii (FD1 ]i FD2), amplasate dup` discuri
Datorit` cuplului, cele dou` discuri se rotesc diferit ]i []i modific` pozi\ia
relativ` unul fa\` de cel`lalt. Ca urmare, apare un defazaj [ntre semnalele provenite
de la cele dou` fotocelule. Diferen\a de faz` dintre semnale este direct
propor\ional` cu cuplul care r`suce]te axul.
M`surarea cuplului 189
9.3.2. Senzor de cuplu inductiv
Senzorul con\ine un arbore de torsiune care are dou` sec\iuni de diametre

diferite, D ]i d (figura 9.7). Solidar cu sec\iunea de diametru mai mic se afl` o
bobin` [mpreun` cu circuitul magnetic aferent. Solidar cu sec\iunea de diametru
mai mare se prinde o arm`tur` mobil`.
bobin` arm`tur` mobil`
circuit magnetic
Fig. 9.7 Senzor de cuplu inductiv
La apari\ia cuplului arborele se deformeaz`, iar arm`tura mobil` se

deplaseaz`. Datorit` modific`rii distan\ei dintre arm`tura fix` ]i bobin`,se modific`
inductan\a magnetic` ]i implicit tensiunea indus` [n circuit. Varia\ia tensiunii
induse depinde de cuplu.
9.3.3. Senzor de cuplu capacitiv
Principiul de m`sur` se bazeaz` pe modificarea unei capacit`\i [n func\ie

de cuplu. Pe un ax se monteaz` dou` discuri capacitive aflate la o anumit` distan\`
unul fa\` de cel`lalt (figura 9.8).
Fig. 9.8 Senzor de cuplu capacitiv
Apari\ia cuplului are ca efect modificarea distan\ei dintre cele dou` discuri
]i deci modificarea capacit`\ii formate de ele. Varia\ia capacit`\ii este direct
propor\ional` cu cuplul aplicat.

Masurari Neelectrice - Curs 2007 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Masurari Neelectrice - Curs 2007 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IOANA OPRI

1. NO|IUNI DE BAZ~ PRIVIND M~SURAREA

Descrierea din punct de vedere cantitativ a fenomenelor, a caracteristicilor

1.2. Metode de m`surare

Clasificarea metodelor de m`surare dup` modalitatea de comparare a

1. Metoda compara\iei simple: m`surandul se compar` direct cu etalonul, prin

Exemplu: m`surarea greut`\ii cu ajutorul balan\ei (figura 1.1).

Fig.1.1 Metoda compara\iei simple - exemplu

2. Metoda compara\iei prin permutare (Gauss): compararea se face prin dou`

Fig.1.2 Metoda compara\iei prin permutare - exemplu

3. Metoda compara\iei prin substitu\ie (Borda): compararea se face [n dou` etape,

Fig.1.3 Metoda compara\iei prin substitu\ie exemplu

4. Metoda diferen\ial`: se determin` diferen\a dintre m`surand ]i un etalon fix, prin

Fig.1.4 Metoda diferen\ial` exemplu

5. Metoda de zero (caz particular al metodei diferen\iale): se ajusteaz` un etalon

Exemplu: m`surarea rezisten\ei cu puntea Wheatstone echilibrat` (figura 1.5).

Fig.1.5 Metoda de zero exemplu

6. Metoda de adi\ionare: compararea se face cu mai multe etaloane (egale sau

Exemplu: m`surarea greut`\ii cu ajutorul balan\ei (figura 1.6).

Fig.1.6 Metoda de adi\ionare - exemplu

7. Metoda de raport: compararea se face cu ajutorul unui dispozitiv de raport.

Exemplu: m`surarea greut`\ii cu ajutorul balan\ei cu bra\e inegale (figura 1.7)

Fig.1.7 Metoda de raport exemplu

Clasificarea metodelor de m`surare dup` m`rimea sesizat`:

1.Metode directe: se m`soar` direct m`rimea dorit`

2.Metode indirecte: m`rimea m`surat` se ob\ine indirect, prin m`surarea altei

Clasificarea metodelor de m`surare dup` leg`tura cu m`surandul:

1. Metode cu contact: aparatul de m`sur` intr` [n contact direct cu m`surandul

2. Metode f`r` contact: aparatul nu intr` [n contact direct cu m`surandul.

1.3. Lan\ul de m`surare

Lan\ul de m`surare cuprinde ansamblul componentelor sistemului de

Senzorul reprezint` elementul care sesizeaz` o m`rime fizic`. Sesizarea

Traductor (sau traductor inteligent)

Sistem de prelucrare a datelor

Dispozitiv de afi]are Alte sisteme

Fig.1.8 Lan\ul de m`sur` - variante

(a) continuu (b) punctual (c) discontinuu

Fig.1.9 Variante de sesizare a m`surandului

Traductorul converte]te semnalul preluat de la senzor [ntr-un alt semnal

Utilizarea termenilor de senzor ]i traductor nu este foarte strict`. Uneori,

1.3.3. Traductorul inteligent

Traductorul inteligent converte]te semnalul preluat de la senzor [ntr-un

- autocorec\ie: corectarea semnalului util, dac` acesta este deteriorat datorit`

1.3.4. Sistemul de achizi\ie

Sistemul de achizi\ie preia semnalele provenite de la mai multe traductoare

Multiplexorul: permite utilizarea unei singure linii fizice pentru transmiterea

Fig.1.10 Variante de e]antionare

Convertorul analog / digital: converte]te semnalele analogice [n semnale

semnal A/D semnal

Fig.1.11 Convertor analog / digital

Codorul: modific` (codific`) semnalul pentru a-l proteja la erori datorate

1.3.5. Sistemul de transmisie

Transmi\`torul asigur` transmisia informa\iilor (multiplexate ]i codate) la

1.3.6. Inregistratorul de date

{nregistratorul de date are rolul de a memora informa\ii pe un suport (de

1.3.7. Sistemul de decodare

Realizeaz` opera\ia invers` fa\` de sistemul de achizi\ie:

Decodorul: decodific` semnalul ]i recalculeaz` cheia de codare (figuura 1.13).

Convertorul digital/analog: converte]te semnalele digitale [n semnale

Fig.1.14 Convetor digital / analogic

Demultiplexorul: permite separarea mesajele transmise.

1.3.8. Sistemul de prelucrare a datelor

Sistemul de prelucrare a datelor realizeaz` o serie de opera\ii suplimentare