Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Gîndirea Pedagogică În Basarabia 1918-1940

    Încărcat de

    iris28011982
    6 vizualizări82 pagini
    Gindirea pedagogica in Basarabia 1918-1940

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Gindirea pedagogica in Basarabia 1918-1940

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    6 vizualizări82 pagini

    Gîndirea Pedagogică În Basarabia 1918-1940

    Încărcat de

    iris28011982
    Gindirea pedagogica in Basarabia 1918-1940

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 82
    | | | | | | | i i CZU 37.0(478)(091) aos Recomandats pon edtare de Sena Un : J Senatl Universi de Sta "Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul oe Recencent rincipa Leto: Procesare compuierizatd, Vera Bostan Coperta: on Cutegerea textului: Lj are de dre spe doctoranzilor si cereet 'n pedagogic, Anton Moraru, profesor univer “1. Gindieapedagoied - Basia 37.0(478) oeeoeee © Civitas, 2008, @loana Aurelia Axenti, 2006, CUPRINS Capitolul 1 Bazele teoretico-metodologice ale dezvoltir: gindirii pedagogice in Basarabia interbel Ld. e ale dezvoltici 1.2, 24 curente gi sisteme noi in dezvoltarea senses 26 fundamental pedagogice... 13. teoretice ale pedagogici roménesti in Basarabia interbelici pedagogice romane Conceptul metodologic al sco! 3.1. Programele analitice scolare ... le de predare-inv: de invatimant - Evaluarea scolar Integralizarea form: 2 gi a a PREFATA EDUCATIA CA SURSA A IDENTITATH NOASTRE Dimensiuneaistorict a educatie, ca realitate educational ica mod de interpretare a acesteia, devine un fapt de gindire prin sine insigl, ou oat ‘mai mult insi este un fapt de gindire cu edt abordarea istorica areca obiect de investigatie géndirea pedagogicd insisi, Gandirea gandii este ata tai mult decat istorie, este epistemologie si istorie a stiimrel, Ca epistemologie, se inscrie in filosofia eunoasterii, eduvatia idem cu cunoasterea in general sicu procesl de invatare a cunoastri in spe Ca istori a singe, dimensiunea istoricd a educate: certified poporel romain oactivitate de gindire a proprei identi consolidare si menginere a acesteia prin educatie educational, dimensiunea istorica a educa, $i, implicit, caracterul imanent al schimba educatie. Explorarea dimensiunii istorice a educatiei si invitamantului in Basarabia in perionda interbelicl are o semnificatie geneala guna special atat pentru oamenii de sting cat si pentru educatie ‘of locuitoriéacestai spatiu al romanitii, cajia general este legaté de_chestiunea identitafii populatei inrariveran Prat Nis, in prim rind apersoanelor care se ca moldoveni, acestia reprezentind majorit ic autohtond din R Moldova, pe care cercetrea store jal nents tive Si se informeze despre modul in care stinfaistoricd defineste Wenittes comunitiii din care fac parte Semnificaia special a investigaiilor de istorie ainvatamantului este data de caracterul constructiv-creativ al educafici si invatamdntului, ene conform conceptului modern al acestora, nu sunt dost domenit nt formeazi, indica, prescriu sau reeomanda : formeacl si cece fina lt ethene eet eae claboreze propria identitate. Studiul dnei Toana Aurelia Axen pedagogice in Basarabia in an ‘mai mult decdt suficiente cali educatiei, autoarea cutezand eu valideaza perenitatea acesteia in pozitiv a fingei umane prin invafimant, pentra ajutl si-gi cunoasca si si-si , consacrat dezvoltarii gaindi 1918-1940, aproba cu argumente stiintifice icativele acordate dimensiunii istorice a mult curaj si demnitate profesional sé 5 valorifice acel aspect al istoriei noastre nationale care este responsabil de dainuirea noastra in istorie. in tabloul pestrit al lucririlor de istorie a invatiméntului din Basarabia, studiul 1. A. Axentii se remare& ca unul deoscbit, nu in ultimul timp si datoriti deschiderilor din ultimii ani pentru adevarul istoric, dar si prin atitudinea epistemologica clari si pozitiva a cercetitoarei, pentru formularea precisa a problemei, solufionarea cireia a dat rispunsuri suficientestiintific a intrebarea dacd in Basarabia interbelic& a avut loc o dezvoltare a gandirii pedagogice sau educatia si invatimantul din acest spatiu romanese a avut o existent jalnic’, precum le-au prezentat autorii sovietic ai timpului intemeiata pe studiul riguros al documentelor de arhiva gi al surselor teoretice si istorice in domeniu, cartea dnei I. A, Axentii, aga cum se gi cuvine unui studiu de istorie national’, distruge mituri si incertitudini si instaleaza adevarul stintific si siguranfa in ziua de maine @ etnicilor romani din Basarabia, si nu numai a acestora, prin dezvaluirca faptului istoric al identitii nationale romanesti si al existenfei ca natiune nitar’ a poporului roman in perioada interbelic’, adevar tdinuit prin actiuni acerbe si propaganda ideologic’ comunista timp de peste cincizeci de ani, reminiscengele c&rora ins mai pot fi sesizate si astazi in discursul public si este deci cartea istrus de autoare este ci in Basarabia interbelicd ar fi avalimant strin firii moldovenilor, un invitémant impus de autoritatile roménesti .de ocupatie”. Autoarea demonstreazii ci in aceasti perioada in Basarabia s-a constituit un sistem national modern de invataimént, care a integralizat demersul educational occidental, in spe cel francez si german, cu traditia populard, dar si cu experientele pozitive ale invaamantului rusese, in spatiul cdruia Basarabia s-a aflat timp de 106 ani neintrerupt Al doilea mit desfiintat de autoare este 8, asa cum afirma sursele istorice sovietice, Basarabia interbelicd ar fost una analfabeti. Cifrele recoltate $i sintetizate de autoare din documentele de arhiva, dar gi din mai putin cunoscute in acest spatiu, arata ca dimpotriva, Statul Roman Unitar, la momentul constituirii sale ca spatiu intregit, a mostenit de la Rusia in Basarabia cca 94% populatie analfabetd, numarul stiutorilor de carte in finut catre anul 1940 ajungand la 53% (CE. C.Angelescu), numdrul de scoli erescdind cu cca 1000 (de la 1747 la 2718), cel al elevilor cu peste 200.000, respectiv 136.172 si 346.747, iar al invatatorilor cu aproape 5000, de Ia 2746 la 7073. Al treilea mit impristiat de cartea I. A. Axentii este cel cu privire ta discriminarea etnic& de cdtre autoritiile romanesti inclusi prin invatimant, 8 populatiei din Basarabia interbelica. Astfel, conform lui A.Boldur (Basarabia romaneaseé, 1943) si enciclopediei Chisindu (1997), citate de 1A. Axentii, deja in anul de invatdmant 1920-1921, din cele 1747 scoli primare 1233 de scoli (1892 invatitori) erau cu instruie in limba romana, Jar celelalte 514 se divizau dupa cum urmeaza: uerainene - 200, rusesti 120, bulgare - 78, germane -73, alte nafionalitii -2, in anul de invatamant 1933-34 numarul total al elevilor dupa nationalitatifiind de 8351 romani $1 8195 de alte etnii, adic& de o proportie de aproximativ | la 1 Autoarea demonstreazi nu numai cd educatia si invatamantul din Basarabia interbelicd a cunoscut o dezvoltare deosebit de puternici, ci si C4 In tinut s-a produs o adevarati revolutie in gandirea pedagogica, care a afectat pozitiv toate domeniile invifémantului, ea fiind reprezentata de stiinga pedagogica romaneased care s-a constituit ca stiinta autonoma concomitent cu sistemul national de invajimant — eveniment care este nu doar un prilej de mindrie national ci si unul care adevereste c@ in perioada interbelica procesul de constituire a natiunii romfne s-a incheiat in toate teritoriile roménest, gandirea pedagogicd nationala reprezentind domeniul de activitate cultural-spirituala in care se produce factorul germinatiy al nafiunii roméne. Or, educatia, in cercetarea I. A. Axentii, nu este doar adeveritoarea existen{ei si functionarii anumitor valori care certified si existena nafiunii romane; ea este in acelasi timp si domeniul in care se produce identitatea natiunii romaine, Ca stiinga a educatiei si invafimantului, aparitia pedagogiei romanesti in perioada interbelicd a fost favorizatt de politica statului, care a urmirit edificarea in teritoriu a scolii nationale Tominesti unitare, dar aceasta influenta a fost bilateral’, intelectualitatea pedagogica, stiintifica si artistica influentand benefic Statul Roman la claborarea de politici educationale wnitare si progresiste. Pe de alti parte, insisi gindirca pedagogici s-a format ca atare, sintetizind experientele de cunoastere transformatoare din varia domenii: filozofie, sociologie, Psihologie, istorie etc., pe care le-a raportat atat la interesul national cat ai ales, la particularitatile copiilor in formarea identitati lor etnic-sociale 5i cultural-spirituale. Dovada unei gandiri pedagogice originale in tinutul Basarabiei interbelice este ficutii de autoare prin explorarea domeniului praxiologic al invaimanulu, carte valorifiednd numeroase 5 suficiente exemple care demonstrea2i ci in acea perioudi a existat o adevirats miseare acadrelor didactice pentru culturalizarea pedagogic’ a populatei si pentru propria formate si dezvoltare profesionald continua. Consttuitea génditii pedagogice romanesti, demonstreazi autoarea, sa ficut prin aprige polemici stiimifice si chiar lupte de idei, in procesul cérora s-a produs 0 intreagit pleiadi de savanti pedagogi (G.G.Antonescu, $t.Barsinescu, C.Narly, Gr.Tabacaru, I.C.Petrescu, Ap.D.Culea, N.Dragomir, [Macovei, V.Ciubotaru, D.Barbu, N.Olaru, IN,Chicu, S.Botezat etc.) luerarle earora rimdn a fi surse de referint& si in ziua de azi, precum si un sistem informational propriu (aproape fiecare jude} avea si cel putin o publicagie pedagogica). Originalitatea gndirii pedagogice interbelice roménesti in Basarabia este data si de faptul c& s-a reusit integralizarea discursului teoretic cu demersul praxiologic, a ideilor si conceptclor europene cu cele autohtone, unele dintre care (de ex., Seoala activ) mentinindu-si valoarea si in prezent. Idei si concepte pedagogice originale au elaborat si au promovat N.Dragomir (respectul pentru copil si personalitatea lui, drept conditie esentiala a instruirii eficiente), V.Harea (colaborarea statului, tii si a bisericii in educafia tineretului), V.Ciubotaru (importanta discipline’ in educasie si caracterul ei moral); D.Barbu Gnvaxamancul primar rural sia formarea profesionalé inigalt a invajatorilor rurali) Ioan N.Chicu (educatia cetiteneascd si social in scoala primara), N.Olatu (integritatea fiintei celui educat, exprimati de unitatea sferelor intclectualé, sociald, morald i psihologica), S.Botezat (metodologie bazata pe puterile sufletesti ale elevului). 3 Credem ca studiul I. A. Axentii va fi util unui spectru larg de cititori, acestia find cei care asteapti tot mai multe confirma propriilor eunostinte si convingeri. Dar sperim mult ca lucrarea s& fie descoperiti mai ales de cei care s-au impotrivit mai putin proceselor de deznationalizare, pentru acestia carta find valoroasa si prin speranta pe care o adauga la redefinizea identitati tor nationale i la revenirea in sAnul nafiunii roméne, unde cu drag sunt asteptati Vlad Pastaru, profesor universitar, doctor habilitat in pedagogie ianuarie 2006 PRELIMINARIL invayamantul din R. Moldova se afla in plind reforma globala, Acest fapt revendica studiul in viziune istoriea a unui ansambli de probleme ‘scopul stabiliri tangentelor cu reformele anterioare in domeniu, Una din cele mai importante reforme educationale in Basarabja s resting in perioada intert 1918-1940, acestea antrendnd un speciru larg ‘rare conceptuala si axiologicd in invafimfntul Constituie de aceea un interes deosebit pentru educational modeme din R. Moldova, care i optiunea pentru reintegrarea europeans complex: si fnvagimant, Un interes deosebit prezinta gi modificarea cadrul invatiméntului din acca perioada. Au fost adoptate Legea wapimantului in Vigoare aproape intreaga perioada interb. 8). eal care asigura un nivel avansat de formate general a liceenilor side pregitire pentru formarea ulteriowrt Drofesie prin crearea a dous secti: modem si eal, Actiunea era spi 5i de faptul c& scoala modema prevedea dezvoltare: de creatie, de producere si de inserte si adaptare s asemenea, menfinerea cult i. Era prevazutd, de informative, drept reper si material acest sens, practica elaboritii legilor scolere, implementarea $i area sistermului de invatamant pe anumite trepte primar, {nvajamant secundar (sau gimnazial), invatimant liceal si invatamant universitar - prezinta valori pertines entra practica educationala modem, in mod special pentru invitiméntul preuniversitar. Experiengele invaiméntului romanese lic sunt semnificative gi Sub aspectul remodeliri tehnologice:trecerea dc la metodele informative 2. Predare-invéfare la invagiméntul formativ au fost provocate side teverea, ta Perioada intebelic3, de la metoda fidebeliand la cea montesoriana, met Cunoscute si aplicate si in invatiméntul din Basarabia in anii 1918-1940, Modificdrile din practica educationalé au fos sifsau provocate de dezvoltarea gandiri pedagogice roménesti, manifestati cu devsebing in Practica invajmantului primar, secundar si liceal area si adaptarea creatoare din pedagogia ce era valoros pentru invatiméntul romanesc: traducerea ‘windirii pedagogice din perioada interbelicd, dar care continua sii se impund ‘ca valori netrecatoare ale $1 pedagogice avansate, patrunse de 592-1670) si JJ-Rousseau (1712-1778), istoria omenirii a rea Nu instrucia; LFHerbart (1776-1841), care confirma ci pedagogiei proprii trei fenomene fundamentale: dirijarea, invatimantul, educ: G.Banulescu-Bodoni (1746-1821), cirui nationale si a lim dminist Gh.Lazér (1779-1823), care intentiona si pu complet; Ch.Asachi (1788-1869) care in 181 bazele invagdméntu i sociale logia, psihologia, filozofia) si valorile umane si social ra national, Limba materna; L.Tolstoi (1828-1910), care considera c& prin educarea afirmarea apt reprezentantul pedag ste, al scolii active, in dezvoltarea gandirii pedagogice Orientarea haretisti se observa in conceptia pedagogica a lui St.Barsdnescu, D.Culea, C.Narly, N.Dragomi, IMacovei etc. 10 Semnificatiy este si faptul c& in perioada interbelicd, tot ceca ce era ‘mai valoros in domeniul pedagogic’ universale, roméinesti, rusesti, s-a asimilat si s-a adaptat creativ in géndirea pedagogicd basarabeand, Basarabi dobandise un numar considerabil de personalitifi generatoare de idei domeniv, initiatoare de noi cercetiri, promotoare a unor metodologii stiintifice de predare-invajare-evaluare: O.Ghibu, G.G.Antonescu, ‘StBarsiinescu, LPetrescu, VHarea, S.Stanciu, N.Olaru, CSuditeanu, C.Raduleseu, C.Narly, D.Culea, St.Ciobanu, D.Gusti, D.Barbu, Gh.Stiinescu, V.M..Neaga, T.N.Simenschy, P.Stefiinucd, Gh Rage Ju-Frafiman etc. Drept urmare, in Basarabia a inceput si se conturez gandire pedagogicd original’, vrednicd de a fi cunoscuti si valorificati la predarea cursurilor de pedagogic general, istoria pedagogiei etc.; s& se Studieze orientarile pedagogiei romanesti din perioada interbelic’, teprezentatii de opera marilor savanti romani G Antonescu, V.Ghidionescu, ‘St Barsiineseu, C Narly, Em. Brandza, l Petrescu, 8 Stanciu, SMehedinfi, O.Ghibu etc., care au 0 valoare indiscutabilé pentru stiinjele si practica educational moderna, Motivatia pentru elucidarea temei enuntate este dati gi de faptul cd in R. Moldova aceste valori ale pedagogiei nationale sunt inci insuficient Cunoscute si implementate in practica educationalé, at o circulatie redusi in mediul stiinfific. In contextul re-conceptualizirii invatiméntului din R.Moldova, un interes aparte il prezinta pedagogia filozofica a lui G.Antonescu, intemelatt Pe principiul formativ-organicist de predare-invatare-evaluare Expunerea temei este argumentata si de interpretatile diferite care s- au licut de catre autori sovictici scolii si gandirii pedagogice din Basarabia in perioada interbelica. 7.4. Craciun, de exemplu, seria ci scoala basarabeand a avut ,ezultate false”, ci a infiptuit ,romanizarea” scolii basarabene, & programele scolii nationale din Basarabia aveau scopul de a educa tineretul in spiritul demnitifii nationalist, orgoliului de stat mare"; de a cultiva tinerei generatii .idcologia burgheza” etc., o interpretare diametral opusi acestei perioade find data de A.Conunoy si A.Gofinan, care au descris experienta pedagogic’ a lui Gh. Chicu, invatitor care a activat inperioada interbelica sia reusit si elaboreze metodele de predare a leciilor de matematica si fizicd cu ajutorul earora.a izbutit si lege teoriilestintifice cu problemele arzaitoare ale realititis a construit un laborator de fizicd bine Cae $i un miniobservator astronomic. Un alt autor, 0.G-Andrus adezv misurile ce se aplicau la largirea retelei de scoli, la organizarea u ‘invitmdntului primar sila crearea bazei materiale. PPoprujnaia, referindu- se la problemele invatimantului primar in Basarabia, la migcarea social- pedagogici, a evidentiat, in articolele publicate in revista ruseasca Narodnii uciteli, opinii pozitive la acest obiect. O interpretare obiectiva a valorilor pedagogiei basarabene este data in studiile unor autori contemporani, in anii 1989-2000, perioada luptei de eliberare nationala side constituire a independentei R. Moldova. 7 Ciubotaru, autor de referint’ remarcat prin obicctivitate si competent, mentiona ci, odati cu reformele politice, o deosebiti amploare a luat miscarea pedagogica ca parte componenta a luptei pentru renasterea nationala; a indicat actiunile care au fost intreprinse pentru crearea scolii nationale de toate treptele: introducerea alfabetului latin, crearea bibliotecilor, crearea revistelor pedagogice; a publicat un sir de materiale despre activitatea creatoare a eminentului pedagog O.Ghibu, care s-a stabilit la Chisinu la inceputul lui 1917 si care a pus temelia scolii nationale in aceasta zon’. T:Ciubotaru a lansat imperativul pentru reconsiderarea interpretirilor sovietice ale mostenirii pedagogice interbelice din Basarabia si aplicarea acesteia in stinta si practica educationala din Moldova din perioada sovietic’, In perioada tuptei de eliberare nagionala si de constituire a independentei R. Moldova, profesorul V1. Péslaru elaboreazi un sir de studii care reprezinti o contributie esentiald la re-conceptualizarea cducafici si invajimantului in R. Moldova, avanseazi concepte originale de integralizare a conceptului i sistemului de invatamént, de integrare social ‘a minorititilor prin educatie si invayimént, de reintegrare a invagamantului conceptul si sistemul de invatamant european, Re-conceptualizarea pe temeiuri istorice a invafiméntului nafional este realizati, in acecasi perioada, de profesorul M. Sleahtijchi, care conduce consumatorul de valori pedagogice la izvoarele scrise ce dezvaluie ,sacrele tradifii educationale ale neamului, revenirii basarabenilor pe pozitiile adevirului istorico-pedagogic” Perioada indicatd este marca gi de studi valoroase in domeniul re- ri pe temeiuri istorice a educatiei si invatimantului, semnate de profesorii A. Moraru, A. Petrencu si LSixcanu. de cercetdtorii . Bdcu, LPapuc, I. Capmaru, V. Popovschi, T. Pasecnic, E. Bordian, 1. Negrei etc. © provocare pozitiva pentru cercetare a constituit-o viziunea istorica a domeniilor, caracteristicd pentru un sir de lueriri semnate de V.Palaria, intemeiate amplu pe principii ale gindirii pedagogice ruse, sovietice gi europene. 12 B 7 ‘API \" BAZELE TEORETICO-METODOLOGICE ALE DEZVOLTARII GANDIRII PEDAGOGICE IN BASARABIA INTERBELICA LUL. 1.1. Bazele social-politice si economice ale dezvoltarii scolii basarabene LNoile re: io-politice, economice si cultual de la 1918, precedat de 0 perioada a redestep le reunite (Basarabi marcate de actul uniri provin (94,3 p..27). Demacrate Moldovenesti Dupa 105 ani de dependent de Rusia, in Basarabia s-a un cadru conceptual pedagogic are se evidentiau Regulamentul sco! (1864) si ruse. LMacovei Basarabia, reprezenta un produs al unei epoci 2 de stat, un rezultat al experiengei gcolare indelungate si mai mult sau mai putin re .p-10]. Se mani iza administrarea sco a Pedagogice soluioneze chestiun diminuau autocratism de ordin didactic si educa lactic, realizat prin Sfatur jarea unui organ reprezentativ care si acordare de pi comportamentale faa de sanctiu cu gravitatea fap (temperament Invafitorilor basarabeni nu admitea tratareainsultdtoare, violena fizid si verbal fai de elevi. Diriginfi de clasi aveau funcii educative strict reglementate, ei urmau si realizeze o educatie care si ia in consideratie deprinderile si aptitudinile bune ale copilului, s& cunoasea profund personalitatea h (in prezentul studiu vom incerca si demonstraim ca scoala basarabean si-a claborat o experienta scolaré. indelungati si valor pedagogiei soci conceptie pedagogicé locals, pre jeea noastrA este sustinuta, pri de prof. A.Moraru, care importante ja din februarie 1917 au finut de ba maternii, cultura romaneascd. Toate fortele politice ale bastinagilor (comisiunea scolard a zemstvei guberiale, partidele politice, fetele militare din Odesa, Herson, de pe Frontul roman, de la bun inceput au cerut tba mater’, folosirea limbii J. Cea dintéi revendicare dup rasturnarea vechiului reg ‘Nationalizarea scoa moldoveneasc n-a ezitat si-si spuni cuvantul in rezolvarea acestei probleme vitale...”[1,inv.2, d. 48, p.35]. \Reformele din invagamantul basarabean s-au aflat sub strict supraveghere @ prim-mi (Prima initiativa practic a pornit de la Comisia gcolara a Zemstvei Gubémiale. in aprilie 1917 reprezentan intervin la Ministerul Instructiunii Publice cu cerina ca ,predarea si se facd in limba nationala.3[ Cf. Cuvént Moldovenesc, I moldovenii au cerut dreptul la invatatura elementard in limba mate 3d boicotati si jigniti de unii reprezentar invatatorii moldoveni au pis Cuvdnt moldovenesc, pentru a discuta pr braisand programul Partidului National Moldovenesc, ei au alcat 14 obste deosebi a lorcare siise ocupe cu chestiunea fnvitiméntului nafional” it Asociatia invixdtorilor $i invatatoarelor Basarabia si de dincolo de Nistru (43, p.22-23 }. Tot atunci itun raport care Zemstva Guberiala in care s-a ficut Gunoscuta componenta obstei si s-a inaintat cererea cu privire la organizarea unor Cursuri in vara aceluiasi an (1917) pentru instruirea invatitorilor privind destivarsirea cunoaster iat sprijin pentru scoaterea unei reviste pedagogice cu numele Scoala Moldoveneasca U1 inv.2, 1, p.176 J -La.25 mai 1917, in sala Epathiala din Chiginiu, a fost convocat un now Congres pentru tofi inviitori si profesorii moldoveni din intreaga Basarabi Slujba religioasi a desdvarsit-o Arhimandritul Gurie. fnvatatul si vredaicul ‘moldovan Paul Gore, eare lucrase cu cea mai mare ravnd pe ling’ autoritatea pentru scoala nafionalé, a deschis congresul. P.H: invatatorii sa cladeasca viitorul stil une temelia acestui viitor asa va fi ea” (1, inv.1, dl, p.17 J Dar cea mai importantd valoare a acestui congres il rep adoptata in unanimitate cu privire la moldoveneasca care lat atat in cdrtile didactice, cat si in cele

    S-ar putea să vă placă și