Piaa Unic Europeanreprezint un proiect iniiat cu un deceniu n urm de ctre Jacques

Delores i care i-a gsit finalitatea la 1 ianuarie 1993, prin naterea a ceea ce se numete
astzi Single European Market.
Parcursul istoric al acestui concept a debutat n anul 1957, cnd unul dintre obiectivele majore ale
Comunitii Economice Europene a fost constituirea unei Piee Comune, cu scopul de a elimina
treptat barierele comerciale dintre statele membre.

Semnificaia Pieei Comune[modificare | modificare surs]

Uniunea vamal (eliminarea taxelor ntre statele membre i fixarea unor tarife externe
comune), piaa intern (anularea, ntre statele membre, a obstacolelor fa de cele patru liberti
fundamentale: libera circulaie a persoanelor, bunurilor, serviciilor i a capitalului), libera
concuren (asigurarea evoluiei fireti a concurenei n piaa intern) i politica comercial
comun (cea mai important distincie ntre noiunea de pia comun i zona de comer liber).

Piaa Unic European[modificare | modificare surs]

Prin Tratatul de la Maastricht din 1992 este introdus conceptul de Piaa Unic European i intr n
vigoare n anul 1993. Deseori se distinge Piaa Unic European drept o form mult mai integrat a
Pieei Comune. n mod comparativ, Piaa Unic European e mult mai centrat n a elimina barierele
fizice, tehnice i fiscale ntre statele membre. Astfel de bariere ngrdesc libera circula ie a factorilor
de producie.
Concurena creat de Piata Unic a mbuntit, de asemenea, concurena la nivel de calitate, a
lrgit oferta i a favorizat o sensibil diminuare a preurilor. De-a lungul timpului, rile Uniunii
Europene au fost ncurajate s liberalizeze pieele monopoliste. Piaa Unic European sau Pia a
Intern este cea mai mare pia a lumii, cu un numr estimat la 370 de milioane de consumatori si
care ofer numeroase avantaje economice.
Piaa Unic European reprezint un factor esenial pentru integrarea economiei interna ionale, dar
i spaiul prin care se realizeaza obiectivele comune rilor care constituie acest ansamblu. Astzi
cele 27 de ri formeaz o pia intern cu importante prospective de cretere i dezvoltare

Referine[modificare | modificare surs]