tem de cunostinte, proces de cunoastere Stiinta constituie o forma a constiintei sociale, un domeniu de activitate al ca rui scop este de a studia fenomenele si procesele din natura, societate si gindi re, insusirile, raporturile dintre ele. Criteriile stiintei :obiectivitate,rationalitate,demonstravitate,legitate Incepind din antichitate filozofia se gaseste permanent in interactiune cu sti intele concrete. Nu intimplator multi savanti vestiti au fost si filozofi (Plato n, Aristotel, N. Copernic, R.Descartes, s.a.). Filozofia permanent primeste si p relucreaza informatia din diferite domenii, integreaza diverse cunostinte umane se formeaza un tablou stiintific al lumii unic. In acelasi timp filozofia nu pr etinde la rolul stiintei stiintelor, de a include in sine toate cunostintele. St iintele concrete au obiectul sau de studii, metodele si legile sale, nivelul sau de generalizare a cunostintelor. Filozofia generalizeaza generalizarile stiint elor concrete, are de a face cu un nivel mai inalt de generalizare, un nivel mai inalt de teoretizare. Daca primul nivel de generalizare duce la formularea teor iilor si legilor stiintelor concrete, atunci al doilea nivel la evidentierea ce lor mai generale legitati si tendinte, aceaste este logica dezvoltarii stiintei insasi, logica dezvoltarii gindirii umane. Cele mai importante descoperiri in st iintele concrete contribuiau si la dezvoltarea intensiva a stiintei. Insa filozo fia nu numai este influentata de stiintele concrete, ci si singura actioneaza as upra dezvoltarii lor. Filozofia nu trebuie sa rezolve problemele stiintelor conc rete, ea actioneaza asupra lor prin conceptia filozofica, care influenteaza vizi unea savantului, atitudinea lui catre lume si cunoastere.