IMPORTANT STUDIERII DIDACTICIE ln gener cu cit activates domenilstudiat deo anumiadiseipling sun mal complexe, cu at ete mai necesrt o tore inf In sare fact possi ‘bjineearezultlor optimae; in mod paricul, activi de nstriew auiin- sri, de educae i autoeducare, sunt uneednte cele mai complexe acti de {accea nu pf efacuste fn absena nei er metodologi ine. ‘Cunoaserea didactic generale serves Ia proietare i organizares progr ‘mata sting « pregati nile i formaricontiue indivi, a dezvota ‘utror diensunilor personal lor ‘Cunoajeea didactic solar eto condi exenialt a succesful activi insructvedocative, de inne atoms, de educate sutoeduai, fief ‘nvinimantlprepeimar, fie nel primar, ginazil, eal sau superior CCunoaseeadidactcilor species metoicilor ese o conde organi si desflgurrt moderme gi efiiente «activi de predare gi Invae a dfeielor beste de invajamdnt gi deasguare a succesullacestor svi, CCanoaperea idactictadulilorreprerinh condigia enti frmeler ‘modalidilor de insti fi atonsrire, de educare 1 autoducare a difertelor Categri sociale profesional de dul. Diddactica scolard - components a didacticii generale ‘Ramura cel mai mut suas bine conurat a diac generale o repre i daca jolene re prota procs dein ‘are ae ex obit de studs ~ proces de inn in ansambll spe toate pte de scolar, ‘e tooe ccturlecwriculare $i pe prt de sco, car fr care port rumele de decid geolard general ~ prcesul de iin din persperiva pedagogic apredir sé mri ‘rte obicce de indimdn, cach care Se mete dacs specials sau moodle (fecue obec de ivB|amin re deel didacticametoiea ‘a, cae studi confit, principe, metodee 5 formele de organizare propicbiectullrespectiv in deal concrete apieatve). Didactic yor poate defini dec rept acea rami tinflor ci cae stuiad i findamenteaz stipe analiza, poietate, desfigurarea gi ev Tuaea pred nvr ea proces de instureauoinsrie i edocarlatord- care in cold Tnvatmasul, cs peincpal forms de orgnizare a educa, poate defini, ste: 3) Proves sisematic de insti gi eduare in cosh organiza gi destiurst penra relia obictvele pedagogic ale eds scolar, sabi Ja nivel de sistem $e proces. b) Domenia tn care est valrifca stactura scion educaional a nivel Goreailfuncjonae dine cadrle didactic i slevi, exert In une ‘oat variate tui edsestive(G, Malet, 1992, pag. 13), ©) Accepiui ale termenlui ma Indepirate de cees ce ne intresszh pe ‘oi ansambll insur gore dint fr, care participa orga 2aea attecurgclare pin proestarea unot cit, ereni, ere, ‘ealzabile la nivelul unor suet speciice edveafelinsr formale dar $1 nonfornale (Dictionnaire encclpsdique de dation e dela Formation, 1994, ag, 956). Acta iti definite relevs un fap extrem de important i anume: desi insrucjia se bazeazh in principal pe Tava, nu se pot nega aioinaraira i ino nefomale chiar noonale: sci extrasolar, influent mas edit fa. Alfel spus, daca ycolara are caracter general, galie cia reprecinth unetldeplecare in analiza dissplinelor care stuaedpredare diferitlor obit ‘de invqimas (dace metodiceaitepinelor repose),