Controlul cu ultrasunete

1. Scopul lucrarii:
Procedura de control cu ultrasunete, stabileste modul de depistare al defectelor interne
din sudura si materialul de baza, din zona adiacenta sudurii (zona influentata termic).
Cunoasterea principiului fizic al metodei, a metodologiei si aparaturii necesare
controlului cu ultrasunete a materialelor, realizarea imaginii 2D a unei piese prin
cartografierea cu ultrasunete si prelucrarea in Matlab a imaginilor obtinute.

2. Domeniul de aplicare:
Table i benzi, agle i bare rotunde laminate

Sine de cale ferat i tramvai.

Aproape tot profilul sinei este acoperit cu traductoare US liber pozitionabile. Cuplarea cu jet
liber de apa, duce la realizarea unor timpi de reglare scurti si la uzuri mecanice mici.

Tevi sudate sau nesudate.

Se utilizeaza cuplarea cu talpi sau cu jet de apa. Defectele longitudinale sunt depistate prin
transmiterea ultrasunetelor in directii circumferentiale. Defectele transversale sunt depistate prin
inclinarea corespunzatoare a traductorilor fata de axa tevilor.

1
 Imbinri sudate cap la cap prin topire i prin presiune.

Componente pentru autovehicule, piese pentru avioane i rachete.

Instalaii din domeniul energetic.
Componente pentru industria nuclear.
Butelii de gaz i tuburi pentru proiectile.
Valuri i conducte.
Determinarea caracteristicilor unor materiale metalice.
Domeniul medical (sunt utilizate n prepararea vaccinurilor, sterilizarea i conservarea
alimentelor datorit capacitii de distrugere a microorganismelor, dar si la ecografie,
fizioterapie, aerosoli, medicina estetic, chirurgie, neurochirurgie, msurarea debitului
sangvin, msurarea dimensiunii organelor interne, distrugerea calculilor, stomatologie).

3. Principiul fizic al metodei de control cu US

a. Istoric
In 1880 fratii Jaques si Pierre Curie au descoperit efectul piezoelectric.
In anul 1912, dupa ce s-a scufundat vaporul "Titanic" ca urmare a ciocnirii acestuia cu un
ghetar, in cercurile tehnice se discuta deja despre modalitatile de detectare a ghetarilor. S-a
avansat propunerea de a se incerca detectarea acestora cu ajutorul sunetelor.

2
 Punerea in practica a acestei idei s-a facut insa abia in timpul primului razboi mondial
pentru detectarea submarinelor. Tehnica de localizare a submarinelor cu ajutorul ultrasunetelor a
fost perfectionata intr-un mod accelerat intre cele doua razboaie mondiale.
Examinarea materialelor si a corpului uman cu ajutorul ultrasunetelor a fost propusa
pentru prima data de fizicianul rus S. Sokolov in 1928.
In timpul celui de al doilea razboi mondial, 3 mari fizicieni ai lumii au introdus
ultrasunetele in controlul nedistructiv, aproape in paralel, fara sa stie unul de celalalt: in SUA - F.
A. Firestone; in Anglia - D. O. Sproule; in Germania - Trost.
Dezvoltarea rapid a echipamentelor de examinare cu ultrasunete s-a produs n ultimii 50
de ani i a fost determinat n principal de dezvoltarea domeniului nuclear i a construciilor
aerospaiale. Exigenele impuse controlului i evalurii caracteristicilor materialelor utilizate n
condiii tot mai dificile: temperatur joas sau nalt, presione, tensiuni etc au condus la
dezvoltarea domeniului i extinderea aplicrii ultrasunetelor ntr-un mod de-a dreptul
spectaculos.

b. Tipuri de unde: unde de suprafata, de placa

Unde longitudinale sau de compresiune directia de oscilatie a particulelor este paralela cu
directia de propagare. Acolo unde particulele sunt aglomerate - zona de comprimare presiunea
va fi mai mare decat in regiunile unde aceste particule sunt mai rare zona de rarefiere.

Unde transversale sau de forfecare directia de oscilatie a particulelor este

perpendiculara pe directia de propagare. Undele transversale se propaga doar in medii solide
deoarece gazele si lichidele nu opun nici un fel de rezistenta fata de solicitari de forfecare.

3
Unde de placa sau unde Lamb (sau de bara) - undele elastice sunt generate in placi sau in bare
subtiri - vibratii complexe care depind de grosimea materialului, de lungimea de unda si de tipul
materialului solid. Undele Lamb apar in locul undelor transversale cand dimenisunile corpului
solid sunt comparabile cu lungimea de unda a ultrasunetelor.

Unde de suprafata sau unde Rayleigh - unde care afecteaza numai un strat subtire, la suprafata
materialului, pe o adancime de cateva lungimi de unda.

4
c. Ecuatiile undei. Solutiile ecuatiilor de propagare. Semnificatia parametrilor.
Dac ntr-un mediu elastic(lichid, solid sau gazos) este provocat oscilaia lui ntr-un
punct, atunci - ca urmare a interaciunilor dintre moleculele acestuia - oscilaia va ncepe s se
propage de la o particul la alta, cu o vitez finit. La un moment dat toate moleculele mediului
sunt n micare i - dac se face o fotografie - imaginea de ansamblu corespunde unei funcii
sinusoidale (dependente de coordonat). Dat fiind faptul c fotografii efectuate la momente
diferite de timp "arat" diferit, putem afirma c - per total - funcia sinusoidal depinde de timp i
de coordonata spaial ; numim aceast funcie und. Atenie: moleculele mediului nu sunt
transportate de und ; fiecare dintre ele oscileaz n jurul unei poziii proprii de echilibru.

d. Ultrasunetele: definitie, producerea US (natura si artificial), marimi acustice - parametri

(perioada, frecventa, amplitudinea, lungimea de unda, viteza, impedanta acustica,
intensitatea acustica), proprietati - fenomene care insotesc propagarea;
US( reflexia US, refractia US, dispersia US, atenuarea US, difractia US, cavitatia US)

5
Ultrasunete vibraii mecanice care se transmit ntr-un mediu, sub form de unde elastice
(sinonim unde ultrasonore), cu frecvena de 16 kHz 104 MHz.
Viteza sonica, viteza de propagare a undelor, notata cu c, este dependent de natura mediului si
anume de densitatea acestuia si de modulul de elasticitate. Viteza undelor longitudinale este
data de relatia:
E m
CT s

, unde, E modulul de elasticitate longitudinala si densitatea
materialului.
Viteza undelor transversale este data de relatia:
G m
CT
s
, unde, G modulul de elasticitate transversala.
Viteza undelor transversale este mai mica decat viteza undelor longitudinale:
c T =(0.550.60) c L .

Viteza undelor de suprafata este mai mica decat viteza undelor transversale:
c S = (0.900.95) c T .

Frecvena, f: n examinrile nedistructive valorile uzuale sunt cuprinse n intervalul: 0,55

MHz putnd ajunge la 2030 MHz.
c

f
Lungimea de unda, [mm], depinde de frecventa f si de viteza de propagare.
caract
Detectabilitatea: d

c L =5870
Ex: m/s in otel; f=4 MHz
6
= 5.870 x 10 =1.47 mm

6
Viteza de propagare, c [m/s]. Ea depinde de felul undelor i de natura mediului n care acestea
c L cT
se propag. De regul, pentru un mediu solid: i cs 0,9 cT (indicii L, T i S nsemnnd:
Longitudinal, Transversal, respectiv Suprafa).
Z c
Impedanta acustica, [Kg/m2s], este o marime caracteristica a mediului. Impedanta
acustica este foarte mica pentru gaze, astefel pentru o buna transmitere a energiei ultrasonore in
materialul piesei de investigat este necesar sa se foloseasca un material de cuplare lichid, cu o
impedanta acustica mult mai buna.
P
I
S
Intensitatea, [W/m2].
Atenuarea US
La propagarea undelor ultrasonore ntr-un mediu oarecare, intensitatea acestora I, scade
cu distana strbtut x, dup o lege exponenial:

I = I0 e - 2 x , - coeficientul de atenuare, iar I0 intensitatea undelor la intrarea n

mediul respectiv.
Principalele cauze care produc atenuarea sunt:
-absorbia cauzat de viscozitatea mediului i conductibilitatea sa termic (pentru toate
mediile);

7
 -difuzia cauzat de pierderile prin reflexie pe suprafeele grunilor cristalini, porilor,
incluziunilor etc. (pentru mediile solide).
Exemple:
Material , dB/m
oel 5 50
alam 50 200
aluminiu 1 5
font 20 200
ap 1

Consecin:
Cu ct coeficientul de atenuare este mai mic cu att materialul respectiv este mai uor controlabil cu
ultrasunete!

Fenomene produse la interfaa a dou medii cu impedan acustic diferit:

Atunci cnd un fascicul de unde ultrasonore trece dintr-un mediu n altul, cu impedane
acustice diferite (Z1 Z2), se produc fenomenele de reflexie i refracie, asemntoare celor
cunoscute din domeniul opticii, pentru care este valabil legea Snell Descartes, definit prin
sin
ct.
c
relaia: , fiind unghiul dintre normala la interfa i direcia de propagare a undei
ultrasonore.

In cazul incidentei oblice se produce atat reflexia cat si refractia. Undele transversale nu apar
decat in medii solide.
Daca mediul 2 este solid apar in acesa doua unde refractate: una longitudinala Lr si una
tranversala Tr.

8
Acest fenomen particular sta la baza constructiei palpatoarelor inclinate
Un palpator inclinat al carui cristal este inclinat la un unchi mai mic decat primul unghi critic,
emite in exterior, simultan, o unda longitudinala si una transversal.
La o inclinare mare a cristalului, care corespunde celui de al doilea unchi critic, se ajunge la
situatia ca unda transversal refractata sa se suprapuna pe suprafata. In acest fel se pot genera
unde de suprafata.
Difractia US
Atunci cand undele ultrasonore intalnesc o discontinuitate cu dimensiuni avand ordinul
de marime egal cu cel al lungimii de unda se produce fenomenul de difractie (ocolire) a
discontinuitatii. De acest fenomen se tine cont la alegerea frecventei de lucru dupa algoritmul:
c
ad
f
cea mai mic discontinuitate detectabil , de aici rezult f.

9
e. Aplicatii ale ultrasunetelor
Aplicatiile tehnice ale ultrasunetelor se impart in 2 categorii:
1. Aplicatii active sunt acelea in care ultrasunetele intervin active prin efectele pe care le
produc.
Ex: prelucrarea materialelor dure, curatarea suprafetelor metalice, prepararea
medicamentelor, a emulsiilor fotografice, sterilizarea alimentelor.
2. Aplicatii pasive pot fi atunci cand mediul in care s-au creat ultrasunetele practice nu este
afectat de prezenta acestora.
Ex: Defectoscopia cu ultrasunete (tehnica determinarii defectiunilor interioare a
materialelor), locatia ultrasonora (determinarea pozitiei unui obiect cu ultrasunete) cu
utilizari in: sondajul reliefului submarin, detectarea unor vapoare, detectarea bancurilor
de pesti, detectarea iceberg-urilor.
4. Controlul cu US
a.Definitia controlului cu US
Metoda este bazat pe undele mecanice (ultrasunete) generate de un element
piezomagnetic excitat la o frecven cuprins de regul ntre 2 i 5 MHz. Controlul presupune
transmiterea, reflexia, absorbia unei unde ultrasonore ce se propag n piesa de controlat.
Fasciculul de unde emis se reflect n interiorul piesei i pe defecte, dup care revine ctre
defectoscop ce poate fi n acelai timp emitor i receptor. Poziionarea defectului se face prin
interpretarea semnalelor.

Metoda prezint avantajul de a gsi defectele n profunzime datorit unei rezoluii ridicate, ns
este lent datorit necesitii de scanare multipl a piesei. Uneori este necesar executarea
controlului pe mai multe suprafee ale piesei. Metoda de control prin ultrasunete este foarte
sensibil la detectarea defectelor netede.

b. Schema de principiu a controlului cu US

10
c. Tipuri de control nedistructiv cu US

Metoda puls-ecou:
- Este cea mai utilizata metoda.
- Energia undelor se transmite prin intermediul unui cuplant (uzual, ulei sau vaselina) intre
traductor si suprafata structurii de testat.
- Cand undele calatoresc prin material, la intalnirea unei discontinuitati, o parte a
energiei lor se reflecta, o parte se transmite mai departe in structura.
- Amplitudinea ecourilor scade.
- Daca reflexia nu permite o interpretare buna, se analizeaza semnalul transmis cu ajutorul
unui al doilea traductor aflat la celalalt capat al structurii.

- Cand nu este posibila transmiterea undelor normal la suprafata, se pot emite unde
transversale, pe directii inclinate.

11
 - Frecventa undelor este un element cheie in aprecierea senzitivitatii la identificarea si
masurarea defectelor. La o frecventa data, practic, se pot vedea discontinuitati
comparabile cu lungimea de unda, pana la din aceasta.
- La frecvente joase, atenuarea este mai mica, gradul de penetrare creste, dar scade
capacitatea de a discerne intre defecte prea apropiate. Frecvente mai mari sunt alese
pentru a avea o rezolutie mai buna.
- Se pot determina fisuri in structura, aparute datorita fenomenului de oboseala. Forma
semnalului este mai ascutita. Daca accesul este posibil, se fac mai multe determinari, de
pe diferite directii, pentru a putea localiza defectul si a evalua marimea lui.
- Incluziunile si porozitatile reflecta undele sub forma unor semnale mai slabe.
- Undele ultrasonore permit determinarea grosimii conductelor sau vaselor sub presiune,
aceasta cu impact in prevenirea cedarii structurilor datorita coroziunii.

Metoda cu impuls transmis (sinonim: metoda umbrei)

Metoda cu impuls reflectat(sinonime: metoda ecoului, puls-echo)

12
Examinare prin contactexaminare la care palpatorul se gsete n contact cu piesa examinat,
prin intermediul unui cuplant.

13
Examinare cu fascicul directexaminare la care fasciculul ultrasonor ajunge direct n zona care
intereseaz, fr reflexii intermediare.
Examinare (cu inciden) normala examinare la care undele ultrasonice sunt introduse
perpendicular pe suprafaa piesei.
Examinare (cu inciden) oblic examinare la care undele ultrasonice sunt introduse sub un
unghi n raport cu normala la suprafaa piesei.
Metoda ecourilor repetate constituie un caz particular al examinrii cu impuls reflectat.
Sporind energia impulsurilor i/sau amplificarea i, reglnd corespunztor scara distanelor, se
poate obine o succesiune de ecouri provenite de la reflexia repetat a undelor ultrasonore de
acelai reflector (fundul piesei sau suprafaa discontinuitii). Pentru identificarea ecourilor se
vor lua n considerare distana dintre ecouri i amplitudinea lor (ecourile repetate au amplitudine
din ce n ce mai mic).

d. Controlul nedistructiv cu US in imersie

14
e. Prezentarea rezultatelor:
Prezentare tip A

15
 Prezentare tip B

Prezentare tip C

Prezentare tip D

16
f. Limitarile metodei de control nedistructiv cu radiatie US
In cele mai multe cazuri necesitatea contactului dintre palpator si piesa examinata.
Pasul mic de control,timp mare de examinare.
Necesitatea utilizarii unui material de cuplare.
Dificultati la examinarea materialelor cu granulatie mare sau a celor eterogene.
Operatiile si interpretarea rezultatelor sunt complexe ceea ce impune un nivel ridicat de
calificare, competenta si constiinciozitate din partea personalului operator.
g. Echipamente utilizate la controlul cu US (tipuri de traductori utilizati pentru
producerea/receptia US (in cercetare receptia se poate realiza si prin "citirea" reflexiei undei pe o
suprafata oglinda lipita de piesa, modul de oscilatie fiind inregistrat optic)), modul de producere
al US(in cercetare de exemplul laserul produce ultrasunete prin incalzirea foarte localizata si
rapida urmata de intreruperea fasciculului apoi iar incalzire), modul de inregistrare, modul de
cuplare al US.

Traductoarele sau palpatoarele sunt dispozitive folosite pentru producerea undelor

ultrasonore.

17
18
Defectoscopul ultrasonic - aparatul electronic care permite evidenierea i localizarea unui
defect ntr-o pies, cu ajutorul ultrasunetelor.

Modul de producere al US
Ultrasunetele utilizate in defectoscopie sunt produse in exclusivitate prin efect
piezoelectric. Dintre materialele naturale (cristalul de cuar) sau sintetice care prezinta acest
efect, cele mai folosite sunt: zirconatul sau titanul de bariu, materiale sinterizate sub forma de
pastile de diferite forme.

19
Modul de cuplare acustic
Prin cuplare se nelege asigurarea unei transmisii acustice corespunztoare ntre palpator i piesa
de examinat. Cuplanii sunt de regul, geluri, uleiuri, vaseline etc.Foarte important:lipsa unei
cuplri corecte poate compromite rezultatul examinrii. Pentru ca materialul dintre palpator i
suprafaa examinat s-i indeplineasc rolul, la alegerea cuplantului trebuie s se in seama de
rugozitatea suprafeelor examinate:
pentru suprafee cu Ra = 3,2 m: glicerin, ap, ulei mineral cu viscozitate mic, amestec
glicerin + ap;
pentru suprafee cu Ra = 3,212,5 m: ulei neaditivat cu viscozitate mai mare T 140, clei de
tapet;
pentru suprafee cu Ra =12,5 m: unsori consistente.Se mai pot folosi uleiuri minerale, soluie
de zahr, valvolin, miere de albine, past de celuloz, past de amidon, combinaii de uleiuri cu
glicerin, dar cel mai bine este s se utilizeze un produs omologat cu caracteristici cunoscute i
confirmate, prin certificat de calitate, emis de firma productoare.
h. Standarde internationale utilizate in controlul cu US
SR EN ISO 11666: 2011 Examinari nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu
ultrasunete. Niveluri de acceptare
SR EN ISO 17640: 2011 Examinari nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu
ultrasunete. Tehnici, niveluri de examinare si evaluare
SR EN ISO 23279: 2010 Examinari nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu
ultrasunete. Caracterizarea indicatiilor din suduri

20