Cuprins

INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNC CONSIDERAII GENERALE.
8
1.1. Contractului de munc - Scurt istoric 8
1.1.1. Contractul de munc n general 8
1.1.2. Contractul colectiv de munc 9
1.2. Contractul colectiv de munc - noiuni generale 13
1.2.1. Definirea contractului colectiv de munc 13
1.2.2. Contract colectiv de munc - terminologie 15
1.2.3. Contractului colectiv de munc - Importana 16
1.3. Natura juridic i caracterele contractului colectiv de munc 17
1.4. Categorii de contracte colective de munc 20
1.5. Aspecte de drept comparat 20
CAPITOLUL II NEGOCIEREA CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNC.
ORGANIZAIILE PATRONALE 23
2.1. Noiunea de negociere colectiv 23
2.2.Organizaiile patronale - patronatul 24
2.2.1. Patronatul - partener social 24
2.2.2. Dreptul la asociere al patronilor. Temeiul legal al funcionrii acestora 26
2.3.Regimul juridic al organizaiilor patronale 27
2.3.1. Constituirea, organizarea i funcionarea patronatelor 27
2.3.2. Statutul organizaiilor patronale 27
2.3.3. Eligibilitatea organelor de conducere 28
2.3.4. Personalitatea juridic 28
2.3.5. Drepturile i obligaiile organizaiilor patronale 29
2.3.6. Patrimoniul i finanarea activitii 30
2.3.7. Reprezentativitatea organizaiilor patronale 31
2.3.8. Dizolvarea organizaiilor patronale 32
2.4. Dialogul social 32
2.4.1. Parteneriatul social i tripartismul 32
2.4.2. Tripartismul - instrument al dialogului social 33
2.5. Consiliul Economic i Social 35
2.5.1. Generaliti. Noiunea i scopul Consiliului Economic i Social 35
2.5.2. Atribuiile Consiliului Economic i Social 36
2.5.3. Organizarea i funcionarea Consiliului Economic i Social 37
2.5.4. Constituirea i funcionarea comisiilor de dialog social la nivelul administraiei
publice centrale i la nivel teritorial 41
2.6. Consiliul Naional Tripartit pentru Dialog Social 43
CAPITOLUL III TIMPUL DE MUNC I TIMPUL DE ODIHN 45
3.1.Noiune. 45
3.2.Clasificare 46
3.3. Durata normal a timpului de munc. 46
3.3.1.Timpul de munc peste durata normal (munca suplimentar). 51
3.3.2.Timpul de odihn. Noiune. Forme. 55
3.3.3.Pauza pentru mas. 55
3.3.4.Timpul de odihn ntre dou zile de munc 57
3.3.5.Repausul sptmnal. 57
3.3.6.Dreptul la concediul de odihn. 58
3.3.7.Durata concediului de odihn (de baz). 59
3.3.8.Concediul suplimentar de odihn. 61
3.3.9.Condiiile dobndirii i exercitrii dreptului la concediu de odihn. 62
3.3.10. Programarea , indemnizaia, efectuarea i ntreruperea concediului de odihn. 64
3.3.11.Compensarea n bani a concediului de odihn. 67
CAPITOLUL IV ORGANIZAIILE SINDICALE I REPREZENTANII SALARIAILOR 71
4.1. Generaliti. Definiie 71
4.2. Trsturile caracteristice ale sindicatelor 72
4.3. Libertatea sindical 73
4.3.1. Noiunea libertii sindicale 73
4.3.2. Izvoarele libertii sindicale 73
4.3.3. Libertatea sindical individual 74
4.3.4. Libertatea sindical colectiv 75
4.3.5. Protecia i garantarea libertii sindicale 76
4.4. Regimul juridic al sindicatelor 78
4.4.1. Constituirea sindicatelor 78
4.4.2. Conducerea organizaiei sindicate. 79
4.4.3. Dobndirea personalitii juridice 79
4.4.4. Consecine ale personalitii juridice 80
4.4.5. Activiti sindicale 81
4.4.6. Democraia i disciplina sindical 82
4.4.7. Forme de asociere a organizaiilor sindicale 83
4.4.8. Dizolvarea i reorganizarea sindicatelor 85
4.4.9. Aciunea sindical 86
4.5. Reprezentanii salariailor 89
CAPITOLUL V LEGISLAIA MUNCII I CONDIIILE DE MUNC STUDIU DE CAZ 91
5.1. Condiiile de munc 91
5.2.Sntatea i protecia muncii 92
5.3. Protecia social 93
5.4.Grupurile cu nevoi speciale 93
5.5. Asigurrile sociale i libera circulaie a persoanelor 94
5.6. Dialogul social 95
5.7. Egalitatea de anse ntre brbai i femei 96
5.8. Lupta mpotriva rasismului i xenofobiei 98
5.9. Modaliti de aplicare a politicii sociale i acelei salariale 98
5.10. Investiii n capitalul uman prin fondul social european 99
5.11.Drepturi i obligaii ale lucrtorilor din statele membre UE - Munca n Olanda 100
CONCLUZII 114
BIBLIOGRAFIE 116

Extras din document

INTRODUCERE
Dreptul comunitar (dreptul muncii n Uniunea European) este constituit din ansamblul
normelor (regulilor) juridice, elaborate de organele Comunitii Europene i aplicabile
raporturilor juridice de munc, de securitate si de protecie social., din cadrul rilor
membre.
Reguli ce reglementeaz raporturile juridice internaionale de drept al muncii au fost
adoptate nc din 1919, anul nfiinrii Organizaiei Internaionale a Muncii, care, pe
lng drepturile salariailor prevzute n convenii, recomandri etc., a consacrat
principiul fundamental al dialogului social potrivit cruia prin asocierea reprezentanilor
salariailor, patronatului i reprezentanilor guvernelor rilor membre se promoveaz
binele comun.
Prin adoptarea unor reglementri internaionale dup 1919 si realizarea unei justiii
sociale s-au pus bazele furirii dreptului internaional al muncii.
Dei elaborat n 1976, Convenia nr. 144 / 1976 a O.I.M. asigur si astzi consultrile
ntre reprezentanii Guvernelor, ale celor ce angajeaz si ale muncitorilor.
Conferina O.I.M. din 1944, inut la Philadelphia a completat Constituia O.I.M., prin aa-
zisa Declaraie de la Philadelphia, care a definit scopurile i obiectivele organizaiei pe
baza principiilor ce privesc munca, libertatea de expresie, lupta contra mizeriei
Obligaiile O.I.M. stabilite la Philadelphia, n1944, priveau: mbuntirea nivelului vieii,
formarea profesional, salarizarea, durata muncii, condiiile de munc, angajarea pe
posturi corespunztoare pregtirii i aptitudinilor profesionale, negocierea colectiv i
cooperarea patronilor cu salariaii lor, protecia sntii salariailor si a femeilor,
asigurarea mijloacelor de resurse, organizarea de cursuri profesionale cu participare
internaional, de simpozioane si de congrese internaionale, elaborarea de studii si
cercetri, respectarea conveniilor si pactelor internaionale ce conin drepturile omului n
domeniul muncii etc.
Cap. IX al Cartei O. N. U. Cooperarea economic si social internaional se refer la
urmtoarele norme de drept internaional al muncii:
- deplina folosire a forei de munc si condiii de progres si dezvoltare economic si
social;
- rezolvarea problemelor internaionale n domeniile social, al sntii si altor probleme
conexe: cooperare n domeniul nvmntului;
- respectarea universal si efectiv a drepturilor si libertilor fundamentale pentru toi,
fr deosebire de ras, sex, limb sau religie.
La 10 decembrie 1948, a fost adoptat Declaraia Universal a Drepturilor Omului
(D.U.D.O.) care a prevzut drepturile de care trebuie s se bucure orice persoan,
subliniindu-se n preambulul Declaraiei c "este esenial ca drepturile omului s fie
protejate de un sistem de drept."
DUDO nu are puterea juridic a unui tratat ns s-a impus n dreptul internaional fiind
invocat ca un instrument de lucru pentru adoptarea pactelor si conveniilor n cadrul
O.N.U. si a instituiilor specializate.
Consiliul Europei (C.E.) Consiliul Europei (C.E.), a fost prima organizaie vest-european
de cooperare interguvernamental si parlamentar, creat la 5 mai 1949.
Scopul C.E. este de a realiza legturi mai strnse ntre membrii si n scopul
salvgardrii si promovrii idealurilor si principiilor care le sunt patrimoniu comun si
favorizeaz progresul lor economic si social.
Consiliul Europei a elaborat, pn n prezent, peste 150 de convenii, directive i
acorduri europene, a adoptat numeroase recomandri, a instituit un sistem de protecie
i control al respectrii drepturilor omului i a susinut campanii publice pentru protecia
vieii, mediului nconjurtor, patrimoniului arheologic i arhitectural etc.
Consiliul Europei are n alctuire urmtoarele instituii:
- Comitetul Minitrilor care, n principal, stabilete i urmrete realizarea programului
anual de activitate;
- Adunarea Parlamentar care, ca organ consultativ, adopt hotrri ce se constituie n
orientri pentru guvernele si parlamentele statelor membre.
Prezint interes deosebit pentru tema de disertaie urmtoarele acte normative care sunt
elaborate de Consiliul Europei:
- Carta social european;
- Convenia pentru protecia drepturilor omului si libertilor fundamentale;
- Convenia european privind statutul juridic al muncitorului emigrant i alte rezoluii si
recomandri.
Comunitile Economice Europene (C.Ec.E):
a. Comunitatea European a Crbunelui si Oelului (C.E.C.O.), care a luat fiin prin
tratatul de la Paris din 18 aprilie 1951;
b. Comunitatea Economic European (C.E.E. sau Piaa Comun), nfiinat prin Tratatul
de la Roma la 25 martie 1957;
c. Comunitatea European a Energiei Atomice (C.E.E.A. sau EURATOM), nfiinat prin
Tratatul de la Roma din anul 1957.
Obiectul de baz al celor trei comuniti privete realizarea unei Europe organizate, a
uniunii tot mai strnse ntre popoarele europene, n,, scopul bunstrii lor.
Acest obiectiv al comunitilor, vizeaz si raporturile juridice de munc, bunstarea
salariailor.