Fibrele alimentare

Una din tendintele artei culinare moderne a fost folosirea pe scara larga a produselor rafinate.
De exemplu, din sfecla de zahar, sau trestia de zahar se extrage zaharul aproape pur. Din
semintele de floarea soarelui, sau alte plante cu un continut oarecare de grasimi, se extrage
ulei si se rafineaza. Un alt exemplu este utilizarea partiala a cerealelor sub forma de faina
alba.

S-a crezut multa vreme ca toate aceste interventii sunt controlabile si nu vor avea urmari
semnificative asupra sanatatii consumatorului. Dar lucrurile nu sunt atat de simple. Una din
substantele nutritive care creaza multe probleme datorita neglijarii ei sunt fibrele alimentare.

Fibrele alimentare fac parte din marea categorie a glucidelor dar au o particularitate
interesanta: fibrele alimentare nu se digera de catre organismul omului. Ele par sa fie pur si
simplu un balast care se elimina odata cu celelalte reziduri rezultate in urma procesului de
digestie si fermentatie din intestin. Tocmai de aici s-a ajuns la greseala de a considera ca ne
putem lipsi de ele.

Azi se stie ca pentru a avea o alimentatie rationala, nu este suficient sa asiguram caloriile
necesare, nu este suficient sa asiguram proteinele, grasimile, glucidele si nici chiar sa
asiguram vitaminele sau mineralele extrem de importante pentru mentinerea vietii. Fibrele,
oricat de inutile ar parea, sunt si ele esentiale pentru buna functionare a tubului digestiv si
chiar a altor functii ale organismului dupa cum vom vedea in continuare.

Iata o lista cu bolicare sunt asociate cu o alimentatie saraca in fibre alimentare: constipatia,
diverticuloza, hernia hiatala, hemoroizii, varicele, cancerul de colon si rect, boala coronariana,
diabetul zaharat. Pentru unele dintre aceste boli este usor sa vedem explicatia, de exemplu,
constipatia, pentru altele e mai greu.

Care sa fie legatura dintre varicele gambiere, sau bolile de inima si fibrele alimentare, al caror
traseu prin organism se limiteaza strict la canalul digestiv? Cu cat alimentatia este mai saraca
in fibre, cu atat continutul intestinului gros va fi mai dens, mai dur si mai aderent. Tot in
aceeasi masura va fi nevoie de o presiune si de un efort mai intens pentru eliminarea bolului
fecal. Presiunea crescuta din interiorul intestinului gros va favoriza formarea diverticulilor, a
hemoroizilor. Presiunea va fi crescuta si in interiorul abdomenului, ceea ce va favoriza
formarea herniilor abdominale in general si a celor hiatale, in special. Deasemenea, pentru ca
presiunea intraabdominala marita se transmite mai departe in sistemul venos, putem vedea
cum fibrele alimentare au o legatura pana si cu varicele gambiere.

Alimentatia saraca in fibre are ca urmare nu numai cresterea consistentei continutului

intestinal dar si o scadere marcata a vitezei de eliminare. Bolul fecal va stagna mult mai mult
timp in intestin. Scaderea tranzitului intestinal va prelungi durata de contact a diferitelor
substante toxice si cancerigene cu mucoasa intestinului ducand astfel la o crestere a riscului
pentru aparitia cancerului la acest nivel.

Multe studii arata ca persoanele care consuma mai frecvent varza, conopida, ceapa, salata
verde, castraveti precum si alte vegetale cu continut semnificativ de fibre alimentare, au un
risc mai scazut pentru cancerul de intestin gros si rect, decat persoanele care consuma mai rar
aceste alimente.
Fibrele alimentare au proprietatea de a modera semnificativ cantitatea de colesterol absorbita
din intestin si astfel o alimentatie bogata in fibre alimentare ofera o protectie importanta fata
de cresterea nepermisa a colesterolului sanguin, respectiv fata de boala coronariana.

Un alt domeniu in care s-au obtinut rezultate deosebite prin introducerea unei alimentatii cu
un continut marit de fibre este diabetul zaharat. In cazul acesta fibrele alimentare modereaza
viteza de absorbtie a glucozei din intestinul subtire in sange si astfel previne o crestere brusca
a glicemiei.

Care este motivul principal al lipsei sau insuficientei fibrelor din alimentatia noastra?
Alimentatia noastra este compusa in principal din produse de origine animala si din produse
de origine vegetala rafinate. Carnea, laptele, ouale, branzeturile NU au fibre absolut de loc!
Painea si cerealele, ar putea in mod normal sa fie o sursa importanta de fibre alimentare, cu o
conditie: cerealele sa fie utilizate integral. Problema este ca faina din care se prepara painea
noastra este faina alba. Orezul consumat de noi este de regula decorticat. Fibrele, pretioasele
fibre, sunt separate, indepartate iar consecintele nu intarzie sa apara.

In consecinta, recomandarile sunt urmatoarele:

* Consumati zilnic fructe, zarzavaturi, legume, cat mai variate, dupa posibilitatile sezonului.

* Introduceti in alimentatie painea integrala, cerealele integrale si preparatele facute din

cereale nerafinate. Bucurati-va de farmaciile uimitoare care stau la indemana oricui: gradina
de legume si zarzavaturi, livada, campul cu grane, si faceti in asa fel incat "medicamentele
dumneavoastra sa fie alimentele dumneavoastra."

Prisma