Aspectul calitativ al energiei a preocupat numerosi cercetatori, savanti in termodinamica printre care amintim: Gibbs, Clausius, Gony, Rant, Kenan, s.a. in general consacrata in Europa in rezolvarea si initierea unor aspecte calitative termodinamice, este scoala termodinamica germana Branshweig care a introdus pentru prima data termenul de lucru mecanic maxim util (Clausius 1878). Este cunoscut faptul ca partea utila a energiei este definita prin termenul de EXERGIE, adica partea din energie care poate fi extrasa sub forma de energie cinetica, energie potentiala, chimica S.a si care poate produce lucru mecanic. Partea inutilizabila a energiei adica cea care se pierde sau este purtata de gazele eliminate in atmosfera(pierdute) se numeste ANERGIE. Cei doi termeni (exergie si anergie) sunt considerate notiuni simple si cuprinzatoare neavand nevoie de traduceri in alte limbi si de acea sunt folosite ca atare in intraga lume. Ca exemplificare a efectelor calitative vom prezenta in continuare procesul izobar de ardere a combustibililor organici fosili, exprimarea partii utile-exergie, respectiv inutilizabila- anegia, este clar si logic reprezentata in diagrama temperatura-entropie de ardere descrisa in figura de mai jos: Daca consideram procesul izobar de ardere a unui combustibil prezentat in figura urmatoare intre punctul 1 aflat la temperatura mediului ambiant si punctul 2 aflat la temperatura adiabata, exergia E a combustibilului dezvoltata prin ardere este reprezentata de aria hasurata 1- 2-2. De sub curba 1-2 si deasupra liniei 1-2(deasupra temperaturii mediului ambiant). Toata energia chimica eliberata de combustibil netransformata in lucru mecanic si ramasa in gazele de ardere dupa racirea lor la temperatura mediului ambiant, este inutila constituind anergia-A. In general exergia unui proces de orice natura este constituit din 4 componente distincte: Exergia specifica cinetica Exergie specifica potentiala Exergie cinetica fizica Exergie cinetica chimica Se considera ca orice proces dispune de o parte utila Exergia sa, respectiv o parte inutila Anergia sa. ASPECTE TERMODINAMICE ALE ENERGIEI Din punct de vedere termodinamic energia unor materiale sau sisteme poate fi caracterizata prin energie interna(U), prin caldura(Q), lucru mecanic(W,L), prin entalpie(H), entropie(S) s.a. 1. Lucru mecanic, W,L se considera faptul ca lucru mecanic in termodinamica este prezentat sub forma de lucru de volum respectiv ca produsul dintre presiune si variatia volumului matarialului sau sistemului considerat, adica modificarea volumului sistemului din starea initiala(definita prin V1) fata de starea finala a sistemului(definita prin V 2). In forma diferentiala L corespunde ecuatiei 1, in stare..... Semnul arata ca atunci cand volumul sistemului creste (dVmai mare ca 0, delta v)....daca volumul sistemului scade el primeste lucru mecanic(W mai mare ca 0) 2. Caldura, Q in general fortele de transfer ale energiei interne a unui sistem sau material, care intereseaza defapt practic termodinamica orcarui proces sunt: caldura si lucrul mecanic. Daca procesele se desfasoara la volum constant energia orcarui sistem sau material va fi definit prin suma celor 2 forme de energie de transfer. In forma derivata acest lucru este reprezentat in figura 3, sau in forma finita ec 4. Daca se inlocuieste lucrul mecanic in conformitate cu ecuatia 2 ecuatia 4 devine... la volum constant....... pentru sistemele in care volumul nu se modifica energia interna va fi data de caldura de transfer. Dar in natura majoritatea proceselor nu se desfasoara la volum constant ci in general la presiune constanta (deci sunt procese izobare). Ca urmare energia interna si variatia acesteia nu mai poate fi contabilizata simplu prin modificarea caldurii, de acea in termodinamica a fost introdus termenul de entalpie pentru a face corectia contributiei lucrului mecanic() la energia interna. 3. Entalpia H - Sa introdus notiunea de entalpie definita ca suma dintre energia interna U si produsul pV. H= U+pV (7). Se considera cresterile de entalpie ca fiind definitorii pentru transferurile energetice inglobate in energia intarna si de schimb a sistemului. Pentru un sistem finit caldura de transfer va fi egala cu valoarea de entalpie , adica modificarea entalpiei din starea initiala H1 in starea finala H2. Conventia D0 a entalpiei. Asemanator energiei interne in cazul entalpiei nu se poate cunoaste vaoloarea absoluta si se lucreaza ca variatia de entalpie. Sa convenit sa se considere entalpia molara a substantelor simple egala cu 0 in conditiile standard de temperatura (25C) si presiune(1 atm). Pentru substantele compuse entalpia molara standard va fi data de entalpia procesului de formare din elemente a acelei substante, pe scurt entalpia de formare. Pentru a afla entalpia de formare a unei substante elementele componente ar trebui sa reactioneze iar caldura schimbata sa fie masurata cu un calorimetru. Pentru simplificare in loc de a spune de fiecare data variatia sau cresterea entalpiei cand este vorba de un proces se va spune simplu entalpia procesului (la presiune constanta, caldura transferata este egala cu entalpia de proces). Complexul socio-economic si politic al consumului de energie si poluarea mediului inconjurator Cresterea productiei de energie este o necesitate obiectiva a cresterii economice si nivelului de trai. La aceasta se adauga necesitate aintroducerii in circuitul economic a resurselor mai sarace (minereuri cu continut activ util mai mic) sau situate in zone indepartate sau in locuri mai dificile (zone polare, foaret indepartate, zacaminte marine). De asemenea folosirea resurselor energetice secundare trebuie facuta atat pentru eficientizare proces tehnologic cat si pentru eliminare a unor deseuri industriale sau reziduuri organice. Se usureaza astfel incarcarea poluatoare a mediului inconjurator reducandu-se poluarea, dar acest lucru implica noi cantitati de energie. Experienta cercetatorilor in domeniul energetic mentioneaza faptul ca utilizarea productiva ale surselor energetice constituie un focar important de poluare a mediului inconjurator. De acea elaborarea unei politici rationale, sustenabile in domeniul energetic trebuie sa tina seama atat de conditiile economice actuale cat si de elementul cheie de protectie a mediului inconjurator. Acest lucru are in vedere in principal urmatoarea: Tehnologii eficiente de procesare resurse energetice si producere de energie utila. Economisirea energiei si combustibililor fosili fie prin modernizarea instalatiilor de ardere fie prin eliminarea pierderilor respectiv folosire de combustibil superiori, Intensificarea folosirii si producere de energie din resurse regenerabile. Principalele aspecte in analiza posibilitatilor de economisire a energiei si combustibililor in economia nationala o constitue elaborarea bilanturilor energetice pe instalatiile in functiune respectiv bilanturile de consum energetic in zone rezidentiale, institute de cercetare si invatamant. Principalele forme de poluare a mediului datorate setorului energetic au in vedere urmatoarele: 1. Scoaterea din circuitul agricol sau forestier a unor suprafete insemnate de pamant, pentru a construi mine, amplasa sonde, centrale electrice sau pentru a le folosi in vederea depozitarii combustibililor uzati sau deseurilor de steril, cenusa, zgura, 2. Poluarea chimica conversia combustibililor fosili in energie electrica si/sau energie termica, implica eliminarea in atmosfera de poluanti (CO, CO2, NOx, particule solide). Prezenta acestor poluanti in atmosfera suplimenteaza cantitatile deja existente si generand transformari fizico- chimice complexe, pot modifica compozitia acceptata si legala a atmosferei din punct de vedere al existentei normale functionale a diferitelor forme de viata active. Se considera ca la arderea combustibililor fosili se elibereaza in atmosfera circa 1,5*10 17 g CO2/an. In procesul de fotosinteza este consumat 1,1*1017g CO2/an, acest lucru indica faptul ca in atmosfera de introduce anual artificial o cantitate insemnata de CO2. Fiecare compus introdus artificial in atmosfera este caracterizat printr- un timp mediu de stationare(CO2 are un timp mediu de stationare de 3.2 ani; N2 timpul de stationare este de milioane de ani; SO 2 - 8 zile) in atmosfera. Restituirea CO2 rezervelor naturale de carbune fosil ale planetei este efectuata cu dificultate in timp si acopera doar 1% din cantitatea de CO2ramasa in atmosfera. CO2 produs de populatie 1/3 ramane in atmosfera iar 2/3 se dizolva in mari si oceane. La rata actuala de crestere, cantitatea de CO2 produs de om se dubleaza la fiecare 23 de ani. De acea procesele naturale de consum a CO2 sunt insuficiente sau insuficient de intense pentru a asigura echilibrul balantei producere-consum CO 2. Se considera ca poluarea chimica poate fi combatuta in zonele restranse la nivel local prin aplicarea in zonele de producere de tehnologii performante de depoluare enisiei. 3. Poluare termica aceasta poluare imbraca forme mult mai periculoase decat poluarea chimica datorita actiunii directe asupra formelor de viata existente in mediu. Sunt necesare crearea unor tehnici capabile sa foloseasca eficient resursele de combustibili fosile, respecriv resursele energetice secundare. Climatul in zonele industriale poate fi modificat ca urmare a emisiilor de energie termica(gaze calde emise in atmosfera), iar efecte locale pot conduce la destabilizari de echilibre in ecosisteme sau diferite zone protejate. Efecle negative asupra mediului inconjurator datorate poluarii termice au in vedere in special apa fierbinte eliminata in rauri sau chiar in mare cu afectarea caracteristicilor calitative ale sistemului agvatic, respectiv sporul de caldura poate distruge populatii de pesti respectiv plante agvatice(plantele verzi pot muri, uni pesti rapitori pot fi ucisi de apa fierbinte si ca urmare a descompunerii acestora compozitia apei si posibilitatile de autopurificare sunt ingreunate) 4. Poluarea radioactiva radiatiile nucleare pot afecta sanatatea mediului inconjurator si implicit a omului. Energia nucleara reprezinta o revolutie tehnica si chiar economica asupra mediului energia nucleara introduce numeroase probleme. Extractia uraniunui dezorganizeaza mediul subteran facand unele minereuri virtual irecuperabile pentru generatiile viitoare. Viata minerilor este afectata(radonul este gazul radioactiv produs la descompunerea uraniului si care poate provoca moartea). Degradarea solului prin depozitarea deseurilor radioactive, netransportabile economic. Poluuarea apelor de suprafata si subterane(radiatiile in apa izvoarelor si raurilor de langa centrale nucleare depaseste de cel putin 2 ori nivelul de siguranta pe o intindete de cel putin 20 Km). In caz de accident nuclear, dezastrele asupra mediului inconjurator sunt catastrofale.