Curs 3

Bugetul-termen central al analizei

Activitatea financiara a statului presupune intotdeauna existenta unui plan care sa contina
atat veniturile din sursele care sunt accesibile,cat si cheltuielile impartite pe destinatiile pe care statul
isi propune sa le acopere.Aceasta planificare poarta denumirea de buget si cuprinde veniturile si
cheltuielile.El trebuie sa contina o imagine a tuturor veniturilor si cheltuielilor,privite impreuna.Are
2 caracteristici:unitatea si universalitatea bugetului.

In art. 138 din Constitutie ni se vorbeste de bugetul public national.Tot Constitutia spune ca
bugetul public national cuprinde bugetul de stat,bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele
locale.Bugetele locale apartin comunelor,oraselor si judetelor,ceea ce inseamna ca fiecare dintre
ele,ca persoane juridice de drept public,va avea cate un buget,adica un plan in care va trece
veniturile si chletuielile proprii.

Cele 2 legi (500/2002 a finantelor publice si 273/2006 a finantelor publice locale) vorbesc
despre un sistem public de bugete care include de fapt mai multe bugete.Asta inseamna ca nu avem
un proiect care sa cuprinda toate veniturile si cheltuielile din Romania,ci avem un sistem de bugete
la nivel central,un sistem de bugete la nivelul asigurarilor sociale de stat si un sistem de bugete la
nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale.Buget inseamna un plan de venituri si cheltuieli
pentru inceput.

Toate aceste planuri sunt asemanatoare si sunt mai multe si puse impreuna.De aceea, avem
de-a face cu mai multe sisteme bugetare.Daca facem diferenta intre cele 2 legi si Constitutie,in
Constitutie avem bugete ale satelor,comunelor,oraselor,spre deosebire de legea 273/2006,unde mai
avem un sistem de bugete,buget al sectoarelor,care nu sunt persoane juridice.

Potrivit legii 500/2002 a finantelor publice,la nivel central,sistemul bugetar in care se vor
regasi impartite veniturile si cheltuielile include urmatoarele tipuri d bugete:

bugetul de stat : ne referim atunci cand vorbim de bugetul statului,bugetul cel mare .Este cel
mai important pentru ca legea finantelor publice contine o prevedere de principiu foarte
importanta si anume ca toate veniturile incasate de orice persoana juridica de drept public se fac
venit la bugetul de stat daca legea nu prevede altfel,pentru ca orice persoana juridica de drept
public actioneaza in numele si pe seama statului .Asta inseamna ca toata aceasta puzderie de
institutii publice care colecteaza impozite,taxe,sunt reprezentanti clari ai statului care actioneaza
in avantajul acestuia. Toate cazurile in care banii colectati nu ajung in bugetul de stat,sunt
prevazute de stat.

bugetul de fonduri speciale. Este o exceptie de la regula bugetului de stat. Lui nu ii este
permisa realizarea unei legaturi intre surse de venituri si destinatia cheltuielii. Spre exemplu:nu
pot spune ca banii din impozitul pe profit ii voi folosi pentru a construi drumuri. In momentul in
care intra in bugetul de stat,banii isi pierd identitatea,astfel incat atunci cand se fac cheltuieli nu
ai de unde sti de unde au provenit.Fondurile speciale sunt o exceptie de la regula si apar ca
Curs 3

planuri separate astfel incat, fiind o exceptie,ele trebuie consecrate prin lege.Le caracterizeaza
faptul ca venitul dintr-o anumita sursa,precis identificata,nu mai sunt trimise la bugetul de stat,ci
la bugetul fondului special pentru a fi folosite exclusiv pentru anumite destinatii.Exemplu:fondul
national pt sanatate:acest fond este alimentat din contributiile pt sanatate pe care le platesc
persoanele fizice care obtin venituri si angajatorii.Aceste contributii pt sanatate nu merg la
bugetul de stat,ci intr-un fond special,iar banii vor fi folositi pt cheltuielile din sistemul public de
sanatate.Un alt exemplu: fondul national pt drumuri este alimentat din surse precis identificate
cum este rovinieta,si un procent din accizele pt carburanti.Din aceste surse se suporta costurile de
intretinere si repapare a drumurilor publice.

bugetul trezoreriei statului este o institutie publica subordonata ministerului finantelor publice
care isi asigura executia de casa a bugetului de stat(tot ce inseamna plati si incasari se fac prin
trezorerie.Ea are un buget separat.

bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat,bugetul
asigurarilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale.Este vorba despre institutiile
publice cu personalitate juridica.Ele vor functionaa primind bani de la una din cele 3 categorii de
bugete,iar planurile lor de venituri si cheltuieli vor face parte din planul bugetelor institutiilor
publice finantate integral din venituri proprii(cele de exceptie,adica acele institutii publice care
incaseaza venituri in numele statului si pe care statul le permite sa le pastreze,asigurand integral
costurile de functionare)
bugetul imprumuturilor publice .Ori de cate ori statul se imprumuta, va tine o evidenta
separata,pt ca aceia care imprumuta statul impun o destinatie anume de utilizare a banilor.Fiind
bani publici,trebuie justificata destinatia lor.
bugetele fondurilor nerambursabile ,adica acea sursa reprezentata de fondurile europene,adica
acele sume de bani pe care UE le pune la dispozitia statelor pt destinatii precise, dar care nu sunt
rambursabile,nu trebuie dati inapoi cu conditia respectarii destinatiei.Si in acest caz,se va tine o
evidenta separata,deci vom avea un buget separat.

Acestea sunt bugetele la nivelul bugetului central.

Bugetul asigurarilor sociale de stat sunt acele bugete care sunt alimentate din
contributii,acele sume de bani platite obligatoriu in temeiul legii,stabilite unilateral de stat prin
lege(venituri fiscale)dar care vor fi folosite tot pt o destinatie precisa.In plus,plata lor de catre
contribuabili da acestora dreptul ca in anumite conditii,sa fie un beneficiar al fondurilor astfel
colectate.Bugetele de asigurari sociale sunt:bugetul asigurarilor de pensii si bugetul asigurarilor de
somaj.

Bugetul local cuprinde mai multe bugete:

Curs 3

bugetul unitatilor administrativ- teritoriale propriu zise(buget local),

bugetul institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul local(institutii
publice cu personalitate juridical, dar care sunt in subordinea autoritatilor publice
locale)
,bugetele imprumuturilor(fondurilor rambursabile)
bugetele fondurilor net rambursabile.

Toate cele 3 sisteme de bugete(bugetul de stat propriu zis,bugetele asigurarilor sociale de

stat si bugetul local) sunt luate impreuna,deci vom avea un pachet.Bugetul de stat este un mare
sistem ce cuprinde bugetul de stat propriu zis si celelalte bugete ca anexe.

Bugetul consolidat inseamna un buget care aduna toate veniturile si toate cheltuielile din
mai multe bugete,cu eliminarea transferurilor dintre ele pt a se evita dubla evidentiere.Cu alte
cuvinte,bugetul consolidat la nivel central,va aduna toate veniturile din toate bugetele enumerate si
toate cheltuielile,purtand denumirea de agregare.Pentru ca suma sa nu fie inselatoare,voi lua ca venit
doar suma din bugetul de stat si o voi trece cheltuiala doar cat s-a cheltuit din ea,dar transferul il
elimin contabil,pt a avea o imagine de ansamblu.Scopul bugetului de stat este de a sti ce incasari voi
avea,pt a sti cat se poate cheltui.Nu se poate cheltui mai mult decat s-a incasat.

Bugetul general consolidat este rezultatul unei agregari si consolidari a tuturor celor 3
sisteme de buget,cu eliminarea transferurilor dintre ele.El va aduna toate veniturile si cheltuielile
statului vazute in ansamblu,si va elimina transferurile.Bugetul de stat poate da bani la bugetul de
asigurari sociale,la bugetele locale,insa invers nu.Notiunea de buget general consolidat este foarte
importanta pt a avea o privire de ansamblu asupra veniturilor si cheltuielilor.

Exista 2 limite de masurare a caracterului stabil/solid a bugetului de stat:marirea deficitului

si datoria publica.La nivelul UE,raportarile legate de bugetul general consolidat,serveste masurarii
acestor 2elemente:deficit si datorii.Daca nu respecti limitele de datorie si deficit,se impun masuri de
corectie

Din aceasta perspectiva, mai apare ceva:nu este suficient sa aduni la un loc veniturile si cheltuielile
publice pt ca si Romania si celelalte state al UE, mai au un loc in care cheltuiesc bani si care nu sunt
bugete publice in sensul discutat:este vorba despre acele entitati publice sau controlate de stat pe
care le putem numi oricum in legislatia nationala(regii autonome,companii natioanle),sunt societati
pe care statul le controleaza;ele sunt persoane juridice private.Atunci cand aceste entitati nu-si pot
acoperi din veniturile lor,din activitatile lor,cel putin jumatate din cheltuielile de productie,ele apartin
sectorului public si bugetele lor vor fi incluse in bugetul general consolidat(o societate privata care
nu-si acopera din vanzari nici jumatate din cheltuielile lor,va fi inchisa de actionar).

Mai putem intalni:

Curs 3

bugetele agregate(intalnite mai ales la nivelul ministerelor):bugetul care aduna la un loc

bugetul ministerului si al tuturor celorlalte institutii din subordine
bugetul individual:bugetul unei persoane juridice de drept public.
bugetul centralizat (folosit la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale) : inglobeaza
bugetul tuturor unitatilor administrativ teritoriale dintr-un judet.Nu am subordonare intre
judet si orase,sate,comune,dar pot centraliza la nivelul judetului veniturile si cheltuielile.

Sunt foarte multe bugete in care cheltuielile sunt mai mari decat veniturile,iar aceasta
diferenta provine din bani de la bugetul de stat.Bugetul este in principal un plan de venituri si
cheltuieli,dar el poate fi foarte bine doar un plan de cheltuieli atunci cand il raportezi la o persoana
juridica de drept public,care nu are veniturile ei,ci doar cheltuieli pe care i le va acoperi bugetul de
stat sau bugetul local.Este vorba despre acele institutii finantate integral de la bugetul d stat sau
local.Acest buget nu are treaba cu autonomia institutiei(daca nu se finanteaza singura nu inseamna
ca nu are autonomie,asa cum daca se finanteaza din veniturile retinute,pe care statul ii permite sa le
pastreze nu inseamna ca este autonoma).Exemplu:Curtea de conturi,Curtea Constitutionala sunt
autonome si nu au venituri proprii sau administratia prezidentiala care nu are venituri,ci doar
cheltuieli avand astfel doar un buget de cheltuieli.

Legea care aproba bugetele contine norme imperative,dar planurile sunt anexate legii si doar
descriu cifrele.Cheltuielile sunt limite maxime care nu pot fi depasite,fara a exista obligatia de a
cheltui pana la aceasta limita.Veniturile sunt estimari doar.In cazul in care se incaseaza sume mai
mari din surse neintalnite in planul bugetului,atunci el trebuie rectificat in acest sens si inclusa o
noua categorie de venituri,adaugata celor din planul anterior.

La bugetele locale,o modificare tot din 2010,ca efect al crizei,legea 273/2006 a finantelor
publice locale, adauga un element de structurare.Ea vine si imparte orice buget local in 2
parti,ambele continand si venituri si cheltuieli:sectiunea de functionare si sectiunea
2,complementara,deci nu neaparat obligatorie,sectiunea de dezvoltare.Fiecare din cele 2 sectiuni
regasite numai la bugetele locale,contin si venituri si cheltuieli diferite.

In prima sectiune,cea de functionare,sunt incluse veniturile proprii ale bugetelor locale,mai

putin cele legate de bunuri,de vanzarea si de amortizarea bunurilor.Cheltuielile sunt cele legate de
functionarea autoritatilor publice(cheltuieli cu personalul administrative,cheltuieli cu hartie
igienica,coli etc).La sectiunea pentru dezvoltare vor intra ca venituri fie transferuri de la sectiunea de
functionare,eventualele venituri din vanzarea de bunuri,iar imprumuturile si cheltuielile vor fi cele pt
investitii.Marea majoritate a bugetelor locale din Romania nu-si pot acoperi cheltuielile de
functionare,astfel incat nu mai exista buget si pentru dezvoltare.