Curs 5

Organizarea interna a bugetului

Este data de lege

Legile vorbesc de organizarea veniturilor si cheltuielilor si o numesc clasificatie bugetara
Grupari pe baza unor criterii
Exista o grupare de cheltuieli care cuprinde limita maxima a cheltuielilor
Are doua mari criterii combinate de realizare

1. clasficatie functionala -> veniturile si cheltuielile (salarii, intretinerea biroului etc./la

nivelul statului educatie, sanatate etc.) sunt organizate pe surse, respectiv destinatii
2. clasificatie economica > cheltuieli grupate in functie de natura si efectul economic:
a) curente - descriu acele cheltuieli fara de care nu se poate
desfasura activitatea, nu se pot desfasura atributiile, cu
diverse subdiviziuni;
b) de capital cheltuieli in urma carora se obtine un bun nou,
ceva nou;

Prin grupare se stabileste si gradul de detaliere al veniturilor si al cheltuielilor:

o V doua mari nivele de detaliere capitole si subcapitole, fiecare avand un nume
o C grad mare de detaliere parti, capitole, subcapitole, titluri, articole, alineate ( rationament -
pentru stabilirea limitei )

Bugetul de stat vs. bugetul local:

Aceste surse sunt pana la un punct comune. Daca analizam legea bugetara anuala si modul de
organizare al veniturilor vom observa o impartire in venituri ordinare (obisnuite) si venituri
extraordinare.

A) Veniturile extraordinare nu sunt neobisnuite, nu sunt cele care apar in mod

extraordinar, ci sunt cele pe care fie statul, fie unitatea administrativ - teritoriala le vor folosi cand
veniturile ordinare nu sunt suficiente; imprumuturi; in teorie exista trei categorii:
1. emisiunea monetara
2. imprumuturile
3. instrainarea rezervelor internationale ale statului sub forma de aur sau titluri de valoare extrem
de lichide = poate fi vandut foarte repede si la o valoare apropiata de cea de cumparare

B) Veniturile ordinare sunt la randul lor de doua feluri:

1. fiscale - contin trei categorii de surse, dar care au trasatura comuna:

a) impozitele plata nerabursabila si fara contraprestatie
b) taxele plata pentru un serviciu prestat de stat; presupune contrapretatie, chiar
daca valoarea taxei nu este echivalenta cu valoarea serviciului
c) contributiile plati definite de lege cu sau fara contraprestatie; sunt plati
obligatorii in schimbul realizarii carora contribuabilul dobandeste in anumite
conditii anumite drepturi ex. de somaj, de sanatate
-> trasatura comuna: toate sunt obligatii impuse unilateral de stat prin lege
2. nefiscale provin:
a) din acord de vointa
b) din sanctiuni
c) din acte pentru cauza de moarte (legat)
Curs 5
Reechilibrarea bugetara de la bugetul de stat se face prin redistribuirea veniturilor din TVA
( cu destinatie specifica ) si din fondurile aflate la dispozitia Guvernului.

I. La bugetul de stat - se trec veniturile ordinare impartite in

1. fiscale ( impartie in impozite - impartite in functie de persoana juridica sau persoana

fizica, taxe si contributii si nefiscale) si
2. nefiscale ( din concesionari, redevente, din vanzari de bunuri proprietate privata a
statului ).

Referitor la sursa veniturilor se inscriu doua fonduri:

1. fondul de rezerva la dispozitia Guvernului (bani numai autoritatilor centrale/loale pentru cheltuieli
neprevazute; cel mai important mod prin care guvernul poate aloca banii
autoritatilor locale)
2. fondul de interventie la dispozitia Guvernului ( pentru prevenirea/ repararea efectelor unor
calamitati; la nevoie se suplimenteaza din fondul de rezerva ).

II. La bugetul local opereaza marea impartire in:

1. venturi ordinare (daca nu sunt suficiente se imprumuta) se impart:

a) venituri fiscale - provin doar din taxe si impozite locale pe care legea le trimite
bugetului local si nu bugetului central, nu exista contributii; mai exista o
sursa fiscala si indirecta; ipoteza: persoana fizica obtine un venit, din
impozitul pe venit un procent se duce la judet si un procent la local
b) venituri nefiscale amenzi, mosteniri vacante, fara stapani etc.;

2. venituri extraordinare. Ca sursa de venit se inscriu taxele speciale (parafiscale), pentru a

asigura in practica autoritatile locale ( unitatile administrativ - teritoriale, prin consiliile locale, pot
infiinta servicii publice de interes local, pot sa perceapa taxe pentru accesul la aceste servicii publice
numai de la cei care beneficiaza de serviciul respectiv limita contribuabililor ).

Persoanele care decid in privinta bugetului:

1. ordonatori de credite sunt conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica - cu o singura
exceptie: primarul de sector ( conduce o entitate cu buget, dar fara personalitate juridica ):
a) principali: la nivel central: ministrii, conducatorii institutiilor publice centrale
nesubordonate, conducatorii institutiilor publice autonome > nu sunt subordonati
administrativ; la nivel local: primarii, presedintele consiliului judetean;
b) secundari: si la nivel central si la nivel local: conducatorii institutiilor subordonate altor
institutii cu personalitate juridica si care la randul lor au in subordine alte institutii publice
cu personalitate juridica;
c) tertiari: conducatorii institutiilor subordonate altor institutii cu personalitate juridica, dar
care nu mai are in subordine alte institutii publice cu personalitate juridica;

- Legea permite oricarui ordonator de credite sa-si delege atributiile.

- Delegarea atributiilor este cvasigenerala.
- Ordonatorul poate sa-si delege atributiile fie inlocuitorului de drept ( il aflam din lege) fie altei
persoane din cadrul institutiei.
- Decizia de delegare a atributiilor trebuie sa precizeze intinderea si durata delegarii.
- La nivel local ordonatorii principali pot delega aceste atributii infiintand un nou post de
administrator.
Curs 5

2. conducatorul compartimentului financiar - contabil