Curs 8

Aspecte speciale ale executiei bugetare

In executie avem cele 3 mari categorii de operatiuni care compun executia unui buget

Repartizarea pe trimestre a cheltuielilor si veniturilor

Executia d ecasa bugetara
Realizarea veniturilor
Efectuarea cheltuielilor

Incasarea si efectuarea au fost trimestrialiazate ca sa existe o estimare cat mai periodizata (un
trimestru este ecea perioada de 3 luni care incepe la 3 ian -31 martie etc anul are 4 trimestre nu 3).
In ceea ce priveste cheltuielile, am distins cele 4 mari etape : angajament, lichidare, ordonantare si
plata.
Astfel, s-a cerut introducerea unor legi speciale care privesc in mare 3 aspecte considerate cruciale

1. cheltuielile de personal se regasesc in cheltuieilile curente, obisnuite, fara ele nu poate

functiona o instit publica. Exista insa prevederi care zic ca at cand se face strategia bugetara
Guvernul trb sa stab limite pt aceste cheltuieli atat la niv local cat si la niv statal. Deci, ele se proba
prin lege, legea aceea de aprobare, cea care aproba anual niste plafoane de cheltuieli. Apoi sunt
trimise ordonatorilor principali care trebuie sa se incadreze in acea limita.
Niciun ordonator nu are voie sa ia bani din alte categorii de cheltuieli si sa majoreze
cheltuielile de personal.

De unde aceasta preocupare?

Exista o tendinta de plafonare. Ce se intampla at cand de ex salariatii dau statul in juecata si cer
mai multi bani? Raspunsul e ca ai o hot judecatoreasca ce te obliga sa platesti suma respectiva, este
ea un angajament legal? Da. Este obligat ordonatorul care are in fata un astfel de angajament sa faca
un agajament bugetar? Fireste. In mom de fata solutia nu mai e atat de simpla. Bugetul e o lege
speciala, nu e o interdictie expresa care zice ca n-am voie sa rectific dar asta arinsemna sa rectific
strategia. Deci trb sa merg la Parlament si lucrurile devin complicate. Solutia adoptata d elegiuitorul
roman este d ea da o alta lege care a facut din acest angajament o esalonare, in primul a 20%, al 2-
lea an 25%, etc.

2. platile restante

arieratele = plati restante pe o durata mai mare de 90 de zile.

plata restanta = orice obligatie de plata neexeutata la scadenta.

Sunt stabilite reguli pentru a distruge aceasta practica.

La bugetul central O masura ft dura functioneaza numai la bugetul central care spune ca un
ordonator de credite nu are voie sa faca angajamente daca are plati restante la 31 dec al anului
anterior si arierate din anul in curs. Cu alte cuvinte, el nu are voie sa semneze niciun contract nou,
ceea e e destul de trist. Trebuie sa foloseasca creditele bugetare pe care le are pentru a-si aduce la zi
restantele.

La bugetul local insa e mai trist, statul e mai dur si spune ca daca ai arierate trebuie sa iei toate
masurile sa le reduci cu 5% pe luna. Daca nu iei masuri sa reduci ariratele, nu mai primesti bani de la
bugetul de stat (cu alte cuvinte te descurci cu banii tai). Daca nu iei masuri in cotinuare, Treoreria iti
 Curs 8

opreste platile pt orice altcv , mai putin pt salarii,pt arirate si pt datoria publica. E ca si cum banca ti-
ar bloca contul si iti da bani doar pt salarii, pt datoria publica si pt arierate. Si daca nu o folosesti pt
asta (tu platesti un alt furnizor care nu avea o datorie atat de veche) te pune sa dai banii inapoi.

3. Legat de contractele in derulare :

Alte modificari cerute de creditorii internationali introduc urmatoare regula : in termen de

30 de zile de la aprobarea unui buget, ordonatorii de credite trb sa isi adapteze contractele in derulare
la creditele bugetare din bugetul respectiv si sa ii cheme pe cocontractantii lor si sa incheie acte
aditionale pentru ca ceea ce se livreaza si se executa din acele contracte, sa nu depaseasca creditul
bugetar pe anul respectiv.
Mai mult, exista o interdictie expresa care spune ca ordonatorii nu au voie sa faca receptie
pt bunuri sau lucrari sau servicii avand o valoare mai mare decat creditul bugetar.
Exemplu :avem un contract pt ceva ce se executa periodic, sau pt o lucrare (un drum). Mi
se da bugetul, am 30 de zile sa il analizez. Eu cand am facut propunerea de buget, am
estimat cati bani ar trebui sa ii platesc eu aluia pt ce are el sa imi livreze pt anul urmator /
presteze anul urmator. Nu exista un grafic, e ceva estimativ. Eu luam suma respectiva si
mi-o treceam in buget de credit bugetar ptc am deja angajament (contractul). La Guvern,
Parlament, s-au uitat si au taiat din ele si mie mi-a venit inapoi un buget cu credite
bugetare mai mici pe anumite destinatii. Atunci eu cum fac sa impart cotractul cu
costrangerea mea de credit bugetar care nu imi da voie sa platesc mai mult? Solutia inainte
de aceasta regula era haotica. Se intampla ca el sa execute/ presteseze, dupa care el sa
trimita factura si eu sa nu platesc. Si faceam astfel arierate, ajungand la un cerc vicios.
Atunci solutia legiuitorului e sa semnez un cotract aditional cu ei : bai nene, am atatia bani,
nu prestati pt o valoare mai mare ptc nu pot plati. Si nu ma aduce la indeplinire (el termina
autostrada, eu zic te rog nu ptc nu am credit bugetar asa ca te rog sa te opresti ptc pana
acolo pot plati ).
Este singura solutie care s-a gasit, nu se stie cum va functiona in practica ptc se poate pune
prb si daca cocontractantul nu vrea sa incheie un act aditional? Ca nu e obligat. Sau daca el o termina
insa eu nu am voie sa o receptionez (autostrada). In practica pana acum a functionat ca atare. Si-au
redus pur si simplu ritmul de lucrari pt bugetul respectiv.

Tot in ceea ce priveste executia bugetara exista 2 aspecte importante.

I. finantarea institutiilor publice - unde legiutorul stabilit cateva reguli speciale.

In primul rand e consacrata in impartirea aceea legata de finantare (finantaree din bugetul
statului, din bugetul prorpriu sau combinat) .
Cine sunt aceste venituri prorprii?
Este o categorie pe care in legea fin pub le enumera expres : chirii, manifestari artistice,
studii stiintifice, etc. Deci niste lururi usor secundare, fata de obiectul principal al institutiei
publice. Practic spune ca orice institutie pub poate sa aiba aceste venituri proprii care nu tin de
activitatea sa principala. Dar si cea mai serioasa intitutie publica (ex Parlamentul) care e finantat
din bugetul de stat poate sa ia o chirie pt a inchiria o sala pt un botez. Ele sunt secundare.
Avem si a2a categorie de venituri proprii, stabilite prin legea speciala care de regula este
legea de infiintare a institutiei publice respective. De unde vine asta? E reglementata tot in legea
finantelor publice care zice ca orice venit merge la bugetul de stat, cu exceptia celui care prin lege
se dispune altfel. Prin alte cuvinte orice venituri pe care le incaseaza o institutie publica din
activitatea sa principala ar trebui sa mearga la venitul de stat dar daca legea zice sa le pastreze le
pastreaza si devin venituri proprii.
 Curs 8

Daca primesti bani de la bugetul de stat te descurci cu acei bani. Daca primesti si bani de la
bugetul de stat si ai si venituri proprii, iar la sf anului ai excedent bugetar, ii dai inapoi (daca nu
esti integral din venituri proprii finantat ).

II. Trasferurile de la bugetele de stat la bugetele locale am vazut ca la bugetul local o sursa
de bani este sau poate fi reprezentata de aceste transferuri. Exista 3 mari caategorii de
transferuri de la bugetul de stat :

A. cotele defalcate din impozitul pe venit

Ce insemana asta? Ca impozitul pe toate veniturile pers fizice se colecteaza la buegtul de

stat, dupa care sumele astfel colectate ( mai putin impozitul din pensii care e exceptat) se redistribuie
intr-o cota care variaza (acu e 71,5 %). Restul ramane la bugetul de stat.
Din cele 71,5 % care merg la bugetele locale:
app jumatate 44,5 % merge la unitatea administrativ teritoriala in care isi
desfasoara activitatea platitorul venitului (angajatorul).
restul se duce la judet (9%)
restul (18%) fondul de echilibrare a bugetelor locale

Decizia o ia
o 80% MFP
o 20 % cosiliul judetean care hotaraste cum ii imparte : fie pt plata de arierate, pt
proiecte de dezvoltare locala.

Prin legea bugetului de stat se va stabili din care bugete si cat anume se va repartiza
bugetelor locale. Si acesti bani care se repartizeaza cf bugetului de stat au totusi destinatii precise (pt
arierate / investitii la nivel local). Alocarea se face de regula din TVA.

B. cote din alte venituri

Legea 500 stabileste un algoritm de repartizare. Repartizarea nu se mai face pe criterii vagi
ci exista formule in sensul ca acesti bani se transfera in functie de populatie, de terenul intravilan si
de capacitatea financiara, cu alte cuvinte teoretic ar fi ca ei sa se duca la cei care stau prost in urma
acestei formule.
In ciuda faptului ca se spune ca orice transfer facut alt fel decat cu respectarea regulilor e
lovit de nulitate absoluta, exista discutii.

C. transferuri consolidabile

In vederea realizari investitiilor finantate din imprumuturi externe. Legiutorul a incercat

sa dea cat mai multe reguli privind aceste trasnferuri.
In cazul municipiului Buc, cotele se schimba ptc acel 71,5 % va merge in proportie mai
mica la sectoare si in proportie mai mare la bugetul municipiului.

Idei legate de finantarea investitiilor publice

Investitiile publice = un set de activitati care presupun fie realizarea unui bun nou , fie
extinderea, reabilitarea sau moderniarea unui bun existent. In ambele cazuri insa, bunul urmand sa
apartina sau apartinand deja statului, unitatilor admiistrativ- teritoriale sau altor pers juridice incluse
in sectorul public.
 Curs 8

Ele pot avea 2 surse de finnantare :

integral cu bani publici
integral cu bani privati dar ramanand investitie publica.
exista si o zona de mijloc cand sunt si fonuri publice si private.

Evident, la prima vedere, am putea spune ca legile fiantelor publice ne vorbesc de investitii
publice in contextul in care sunt finantate din bani publici. Fiecare ordonator de credite care vrea sa
faca o investitite pregateste o documentatie tehico- economica unde arata ce vrea sa faca si spune cat
costa. In functie de valoarea ei, poate sa fie de competenta ordonatorului respectiv (adica e un prag
de 5 mil de lei pe care il poate aproba singur ) , dupa care :
daca documentatia este intre 5-30 mil se aproba de catre ordonatorul principal
daca e peste 30 de mil se aproba de Guvern

Cheltuiala aferenta fiecare investitii se regaseste si in buget la cheltuieli de investitii. Daca

bugetul e aprobat, trec la treaba. Dupa ce incheie contractul cu constructorul poate face plati in limita
bugetului.

Finantarea din fonduri private se face prin :

contractele de concesiune
contracte de parteneriat public privat

Asemanarile dintre cele douatiuri de contracte :fondurile necesare lucrarilor sunt asigurate in
principal (nu neaparat exclusiv ) de catre concesionar, respectiv partenerul privat.

Diferentierea apare dupa terminarea constructiei ptc apare intrebarea :care e contraprestatia? Dc
au acceptat sa finanteze realizarea unui bun pe care nu va fi proprietar la sfarsit.
cauza contractului = faptul ca in schimbul platilor facute pt realizarea lucrarilor, concesionarul
sau partenerul privat, vor primi dreptul de a exploata bunul pe care l-au construit/modernizat, ceea ce
presupune dreptul de a incasa de la public tarife pt uilizarea bunului respectiv. (ex ai construit o
autostrada ai dr sa iei intr-un nr de ani suma pe care ai investit-o + un profit).
Exista situatii in care bunul nu se adreseaza publicului in mod direct de ex, atunci cand
platile vor reveni de la stat .
De exemplu at cand se fac calculele legate de durata pe care partenerul/ concesionarul va
primi dreptul de exploatare, se are in vedre si asigurarea unui tarif suportabil pt public pentru ca
exista riscul sa nu isi recupereze banii. Daca statul garanteaza ca isi va recupera banii este practic un
contract din bani publici dar in care platile nu se fac in ordinea obisnuita. Acest risc il va face sa se
straduiasca, sa fie inovativ, sa ofere un serviciu mai bun pt a atrage clientii ca sa isi poata recupera
banii. Chiar daca statul plateste in continuare, riscul tot la el e ptc statul plateste doar daca privatul
respecta niste standarde de performanta ( nu cureti zapada dp drum 2 zile, statul nu plateste pt alea 2
zile ca nu te-ai straduit sa il faci circulabil).

Diferenta intre concesiune si parteneriat pub privat. Diferenta exista din perspectiva
contabila:
cocesiunea contractul prin care marea majoritate a veniturilor din operare provin de la
public
parteneriatul contractul prin care marea majoritate a veniturilor din operare vin de la stat.
Parteneriatul e pt sectoare in care plata de la public nu poate avea loc (ex in Marea Britanie
s-au reabilitat multe spitale publice in care platile nu vin de la pacient ptc nu e sistem privat banii
vin de la Casa de Asigurari de Sanatate in functie de performante, cu cat mai multi pacineti cu atat
 Curs 8

mai multi bani. Alt exemplu e sistemul penitenciar- construiesti inchisori, nu iti iei banii de la
detinuti ci de la stat , in functie de performanta.
Sau lucrari din care de regula tariful nu ar fi suficient, iar statul vine in completare cu niste
sume ex autostrazi scumpe in varful muntelui- ii lasi sa perceapa un tarif suportabil de la public dar
restul mi-l da statul ptc a vrut o autostrada.)

Cine e proprietarul de la inceperea constructiei pana a dobandirea ei?

Privatul. Ptc el il construieste pe banii lui e proprietarr dar la incetarea contractului bunul va trece
la concedent (statul). Pe parcursul contractului nu il poate instraina sau greva cu sarcini.
Intotdeauna concedentul trb sa obtina bunul la sfarsit, nu e un contract prin care partile transfera
bunuri si bani. Este un contract prin care sectorul public isi procura un bun pt care nu poate plati.
Neputand sa il plateasca, incheie contractul pt a procura un alt fel de finantare pt a obtine bunul.
Investitiile pub pot fi facute cu bani privati insa cu limitari.
Finantarea privata nu schimba regmul juridic al bunurilor, indiferent daca e privata sau publica
bunul va fi al statului.