Introducere

No t e b o o k: Filozofia Dreptului
Cre at e d : 01-Mar-17 12:33 PM Up d at e d : 07-Mar-17 2:43 PM
A u t h o r: Adrian Birzescu

Dobito ergo cogito, cogito ergo sum - laic motivul filosofiei carteziene, cuprinde in continutul sau
problematica indoielii care domina fiinta umana in realatia sa cu lumea inconjuratoare
In campul cunoasterii filozofice Platon a identificat 3 mari problematici:

1. Aceea legata de adevar

2. Aceea legata de bine
3. Aceea legata de frumos

Binele, adevarul si frumosul fiind in conceptia lui Platon domeniile care definesc intreaga
cunoastere filosofica.
In sec 18 era noastra, Kant defineste campul cunoasterii filosofice prin raspunsurile la urmatoare
intrebari: Ce pot sa stiu - Metafizica; Ce trebue sa fac - Morala; Ce imi este ingaduit sa sper -
Religia; Ce este omul - Antropologia
Instinctul dreptatii care defineste natura umana "impinge" mintea omului intr-o sfera inalta,
superioara, acolo unde regasim pana la urma creuzetul formarii gandirii juridice.
In dialogul imginar dintre Libertate si Lege, Pitagora considera ca adresandu-se legii libertatea i-ar
fi spus: "ma stingheresti"; la randul sau legea adresandu-se libertatii ar fi afirmat: "te pazesc"
Sec 6 i Hr este secolul nasterii filosofie drepturlui in cultura umanitatii: este secolul afirmarii in
india a filosofilor creatori ai asa numitelor upanishade, este secolul in presia afiramrii filosofiei lui
Zoro Astrum, este secolul creatiei in domeniul filosofiei dreptului a lui Confucius in China, si
afirmarea lui Pitagora in Grecia mare.

Seminar

Obiectul filosofiei dreptului se determina pornind de la identificarea acestei ramuri a filosofiei in

cadrul filosofiei practice. Filosofia dreptului studiaza conceptul universal al dreptului (Hegel -
studiaza idea dreptului, conceptul dreptului si realizarea acestuia).
Filosofia dreptului este acea ramura sau parte a filosofiei care priveste dreptul in esenta sa
universala, spre deosebire de stiinta dreptului care studiaza dreptul in natura si caracterele sale
particulare. Retinem ptr profunzimea dedfinirii filosifiei dreptului ideile lui Georgio del Vego "
Filosofia dreptului este disciplina care defineste dreptul in univesalitatea sa logica cerceteaza
originile si caracterele generale ale dezvotarii sale interne si il pretuieste dupa idealul de justitie
afirata de ratiunea pura."
Curs 2
No t e b o o k: Filozofia Dreptului
Cre at e d : 08-Mar-17 12:20 PM Up d at e d : 08-Mar-17 1:27 PM
A u t h o r: Adrian Birzescu

Filosofia dreptului nu este direct interesata de subiectul de drept astfel cum sunt interesate
ramurile dreptului, aceasta asumandu-si o perspectiva universala asupra esentei umane si a
coditiei omului in natura si in societate. Adesea in sfera filosofiei dreptului s-a apreciat ca problema
undamentala o reprezinta raspunsul la intrebarea "ce este omul?", raspuns care atocuprinzator
trebuind sa fie ar incorpora solutionarea intregii problematici de care este repsonsabila aceasta
ramura a filosofiei.

Hesiot in celebra sa lucrare Teogonia cu referire la vremuri imemoriale relata ca la origine lumea
ar fi fost populata de fiinte omenesti care ar fi apartinut asa numitei rase de aur.
Protagoras reprezinta prin adagiul sau omul este masura tuturor lucrurilor: a celor care sunt ptr ca
sunt si al celor care nu sunt ptr ca nu sunt. Filosoful care reinvinteaza practic abordarea fiintei
umane sau mai exact a cunoasterii acesteia in planul culturii occidentale.
Pitagora preia in lucrarile sale legile morale si politice si imnurile sacre, abordarea omului in
calitatea sa de unic reprezentant dotat cu ratiune al universuui cunoscut. Mai mult decat atat in
cele 2 lucrari mai sus amintite s-a creat o stare de identificare aproape totala a lumii moralei cu
universul juridic.
Damon-ul sau voace interioara despre care vorbea Socrate in dialogurile sale reprezenta forul
interior pana la urma propria constiinta careia ar fi trebuit sa i se raporteze fiinta umana.
Curs 3
No t e b o o k: Filozofia Dreptului
Cre at e d : 15-Mar-17 12:00 PM Up d at e d : 15-Mar-17 1:29 PM
A u t h o r: Adrian Birzescu

In lucrarea sa teogonia sau facerea lumii Hesiot invoca haosul, adica abisul, din care s-a format
lumea. Acest infinit din care a aparut in primul rand Geea, adica pamantul este reluat din puct ded
vedere conceptl de catre filosofii milesieni ai naturii reprezentati de Tales din Milet de Anaximene si
de catre Anaximandru. Zeus care reprezeta a 3a generatie majora din lumea divinitatiilor dupa
generatia lui Uranus si dupa generatia lui Chronos care i-ar fi fost tata zamislea la randul sau cu
una dintre sotiinile sale pe care o Themis - ordinea ormala, trei fiice supranumite Horai -
anotimpurile pe care le chema: Eunomia - legea, Dike - dreptatea si Eirene - pacea. In lucrarea sa,
munci si zile acelasi Hesiot relata despre cele 5 rase umane care au marccat istoria omenirii: rasa
de aur, rasa de argint, rasa de bronz, eroii, rasa de fier. El afirmand ca apartine impreuna cu
intraga sa generatie ultimei dintre aceste rase.
Filosofia dreptului a fost si este preocupata de caile prin care fiinta umana in particular si rasa
umana in general isi poate redobandii vocatia primordiala acea de stapan/ entitate dominanta la
scala Universului. In legiale morale si politice Pitagora afiram: "legiuitorului ofera legi drepte
poporului tau care nu mai este demn de a fi liber atata vreme cat simte nevoia legii".
Curs 4
No t e b o o k: Filozofia Dreptului
Cre at e d : 22-Mar-17 12:05 PM Up d at e d : 22-Mar-17 1:49 PM
A u t h o r: Adrian Birzescu

Dintre ceilalti oameni fa-ti prieten pe cel incununat de virtute. Nu asculta dde un alt om daca acesta
nu iti este superior, iar daca este superior supune-te cu socoteala. Omului superor e bine sa te
supui intru cat e bine sa te raportezi si lumii cand iti masori evolutia. Virtutea intre viirtuti este
intelepciunea.

Supune-te intodeauna in fata vorbelor in fata vorbelor blande si a faptelor folositoare. Practica in
viata ta, pana sa ajungi la aceste versuri ca intodeauna sa te conformezi sfaturilor adresate, ia
intodedauna exeplul faptelor folositoate.

Nicand sa nu iti urasti prietenul ptr o greseala de nimic, atat cat poti; caci posibilul vecin e cu
necesitatea. Dupa ce iti vei inabusi pornirile ordinare ale unui om ce doreste sa devina un om
superior te face nedemn de sentimente inferioare intelegand prietenul care nu a pornit pe drumul
superioritatii umane. Nu e cazul sa fii dominat de sentimente nedemne. Nu ti se cere instant sa te
deconectezi de mediocritate.

Afla ca toate acestea sunt astfel si invata sa biruiesti cee ce urmeaza: mai intai lacomia pantecului,
apoi lenevia, luxul si mania. Pe scurt renunta la ura si apoi la lacomia pantecului. Trebuie sa capeti
trasaturi morale, luxul fiind blamat de pitagoreici.

Nu savarsi nicicand vreo fapta de care sa te rusinezi nici fata de altul nici fata de tine. Si mai ales
repecta-te pe tine insuti. Trebuie sa ajungi sa te respecti pe tine insuti in a nu savarsi fapte ded
care sa te rusinezi, intr-un cuvat, prin repectul prorpiei peroane ii repecti pe ceilalti.

Fa apoi dreptatea cu fapta si cuvantul. Conditia umana nu este un dat prin nastere ci un construct (
prin actul dezvoltarii personale) omul este dotat cu simtul dreptatii, scoala pitagoreica sustine ca
dreptatea nu este un automatism specific oricui si nu oricine este capabil sa intocmeasca
dreptatea.

Nu te purta in nici o imprejurare fara sa gandedsti. Omul implinitor al dreptului nu poate face
aceasta fara a evalua, fara a analiza. Fapta de a implini dreptatea e un act rational, cuvantul
trebuie sa fie gandit si circumscris ratiunii. Ptr aceasta este obligatorie existenta rationalitatii.

Ci aminteste-ti ca omul sortit e ca sa moara. Omul nu trebuie sa se amageasca ca lucrurile vor

mege de la sine prin acest vers i se atrage atentia ca nu poate sa insele nivelul pe care l-a atins iar
scadenta e reprezentata de destinul uman care este moartea. Viata de aici nu trebuie sa fie
oricum, ci trebuie randuita cu intelepciun, in caz contrar omul nu va mai avea parte de o alta viata
asa cca ea trebui sa fie traita frumos, cinstit cu vocatia de a implini dreptatea.

Si afla ca averea asa cum se castiga la fel se risipeste. Averea este o capcana in devinirea si
dezvoltarea omului dedicat dreptatii, aceasta e jadarnica pr ca se va risipi.

Cat priveste necazurile indurate de oameni din pricina Destinului potrivnic, primeste-le ca si cand ti
s-ar fi cuvenit; indura-le rabdator si nu te impotrivi. Poetul intelege prin aceste rele toate lucrurile
neplacute si chinuitoare ce ne fac mai greu drumul vietii cum ar fi boala, saracia, lipsa de prieteni,
o pozitie neinsemnata in inima cetatii. Dar el ne mai spune ca in realitate acestea nu sunt
adevaratele rele ptr ca nu pot aduce nici o paguba sufletului cata vreme acesta nu se lasa tarat de
ele spre viciu nenorocirile ce i s-ar putea intampla si in urma lucuruilor ce ii par bune precum
sanatatea, averea, puterea daca el se incapataneaza sa nu le foloseasca cum se cuvine ele il pot
face sa devina corupt sau sa dobandeasca virtutea. Adevratele rele sunt greselile savarsite din
vointa noastra caci virtutea nicicand nu se intalneste cu nedretatea.

Cauta sa le inlaturi pe cat iti va sta in putinta dar cugeta temeinic la acestea: ca pe cei buni, Soarta
ii pazeste de multe din aceste nenorociri. Pe scurt cei buni sunt cei care fac dreptatea cu fapta si
cu vorba. Omul bun e pazit de Soarta in fata nenorocirilor. Bunul frummosul, binele si adevarul
sunt concepte ale evolutiei morale a celui chemat sa faca dreptate.
Curs 5
No t e b o o k: Filozofia Dreptului
Cre at e d : 29-Mar-17 12:11 PM Up d at e d : 11-Apr-17 8:51 PM
A u t h o r: Adrian Birzescu

Multe vorbe bune sau rautacioase ies din gura oamenilor; Nu le arata prea multa pretuire dar nici
nu le infiera. Reprezentand o categorie minoritara omul bun trebuie sa aiba fara insa sa condamne
atitudinea cel multi prosti si rai, atunci cand va fi identificat ca este diferit. El nu trebuie sa ia in
seama ce se zice si cine zice. Superioritatea sa este subinteleasa fata de perosanele inferioare. El
nu trebuie sa ofere atentie, nu trebuie sa dea replici, de multe ori nu merita sa intrii in dialog cu
oamenii inferiori.

Chiar lucruri mincinoase de auzi indura cu rabdare si blandete.

Ia seama in orice imprejurare la cele ce iti voi spune: ca nimeni niciodata prin vorbe sau prin fapte
sa nu poata; sa te impinga sa spui ceva nefolositor ptr tine. In scopul de a implini ceea ce este
drept omul moral nu trebuie sa ia aminte la vorbele fara rost adresate de oameni. Este firesc ptr
omul ce nu a pasit pe calea virtutii si nu are nici o stradanie in aceasta directie sa adreseze
calomnii omului bun pentru a stingheri dezvoltarea acestuia.

Cugeta inainte de a faptui ca nu cumva sa te porti nesabuit caci numai omul pacatos spune sau
face lucruri nesocotite. Pervertirea conditiei omului bun se poate realiza de catre anturajul si
mediul din care provine. Efectele, gandurile si actiunile personale raportate la tovarasiile tale te pot
ridica sau cobori. Aceste versuri pot i coroborate cu versul "fa-ti prieten pe cel incununat de virtute"
si prin aceasta omul este chemat, spun autorii sa nu ia aminte la turma si nici la anturajul care ii
cere un trai imoral.

Nicicand asadar sa nu faci ceva de care apoi sa te caiesti.

Nu savarsi nimic din cele ce nu stii ci invata tot ce se cuvine sa stii si vita fericita iti va fi.
Pitagora sustine ca sunt prea putine cunostintele la care, spune el, in epoca un om are acces. A nu
se confunda omul moral, impinit, omul care face uz de ratiune cu cel ce isi cunoaste prorpiile limite
ale cunoasterii. Adica acela care isi recunoaste nivelul este cel ce stie mai mult. Legiuitorul trebuie
sa isi asume limitele si anume sa recunoasca nestiinta sa in materie de tot ce cuprinde si inseamna
universul. Fericirea launtrica a individului poate fi ajunsa prin ascultarea vocii launtrice ce te
impinge spre progres. Conditia esentiala ptr a iti pune intrebari si a intelege universul este accea
de a fi o fiinta rationala.

Trebuie sa te ingrijesti de sanatatea trupului tau, dar da-i cu masura bautura, mancare si miscare
si numesc masura ceea ce nicicand nu te va stanjeni. Ptr adeptii scolii pitagoreice simplitatea era o
lege de aur. Ei aveau ritualuri zilnice prin care salutau soarele, faceau sport si erau vegetarieni.
Acest stil de viata trebuie trait ptr sine, nu pentru a brava in fata celorlalti. Tot acest demers
trebuie generat de bun simt si modestie.

Deprinde-te cu o viata curata si simpla; si pazeste-te sa faci ceea ce trezeste ranchiuna.

Nu cheltuii fata rost ca cei ce nu stiu in ce sta bine.
Dar nici nu fii zgarcit, dreapta masura e cea mai buna in toate.
Adevaratul filosof e cumpatat fara sa starneasca indignarea,
Cugeta inainte de fapte
Dreapta masutra trebuie sa fie o lege de conduita ptr cei ce ajung in funcii publice, lor nu le este
ingaduit a se deprinde cu luxul si onorurile. Omul intelep nu isi va asuma niciodata indatoriri mai
mari decat poate duce.

Nu iti lua drept indatoriri ceva ce ti-ar putea dauna, si mai ales cugeta inainte de a trece la fapte.
Cugeta inainte sa treci la fapte.
Curs 6
No t e b o o k: Filozofia Dreptului
Cre at e d : 12-Apr-17 11:51 AM Up d at e d : 12-Apr-17 1:21 PM
A u t h o r: Adrian Birzescu

Nu lasa ca dulcele somn sa iti inchida pleoapele, mai inainte de a te intreba astfel despre faptele
tale de peste zi.
Cu ce am gresit, ce am facut, ce n-am facut din ce se cuvenea sa fac
Incepe cu prima si mediteaza apoi asupra celorlalte. Si apoi daca socoti ca ai gresit necajeste-te,
iar daca ai facut bine bucura-te. - Aceste versuri ne poruncesc asadar sa ne cercetam in fiecare zi
fatele astfel incat neincetat amintirea legii sa pastreze neatinsa dreptateea judecatii noastre, in
felul acesta ne vom randui viata potrivit preceptelor ce ne-au fost date si vom pune ratiunea in
armonie cu inteligenta care face legea

Straduieste-te sa pui in practica aceste precepte, mediteaza asupra lor, da-le toata dragostea ta, si
ele te vor pune pe cale virtutii divine. Ma jur pe cel ce ne-a sadit in suflet sacra tetrada, izvorul
naturii al carui curs e vesnic. - Filosofia practica il imbunatateste pe om facandu-l sa dobandeasca
virtutea, iar cea contemlativa, prin lumina inteligentei si adevarului il face asemeanea zeului. Ne
spun autrii ca este aproape imposibil sa ajungem fara zbucium sa dobandim adevarul daca, ne
spune tot autorul, facultatiile noastre instictive nu sunt, datorita virtutiilor morale ordonate de
inteligenta. Versurile de mai sus stabilesc hotarele celor 2 virtuti si anume "straduieste-te sa pui in
practica aceste precepte mediteaza asupra lor, da-le toata dragostea ta" este sfarsitul virtutii
practice, iar ele te vor pune pe cale virtutii divine care este inceputul stiintei contemplatiei.

Dar nu incepe o lucrare mai inainte de a ruga pe zei sa ti-o desavarseasca. - Daca putinta de a
ajunge la adevaratele bunuri tine ded natura sufletului nostru numai de natura stapanului divin
depinde sa le dezvaluie celui care le cauta cu vrednicie. Rugaciunea, spun autorii, pare sa fie
mijlocul ce uneste lucrul cautat cu darul zeului, ea ne apropie de cauza care ne-a creat, care ne-a
dat fiinta si care vrea sa ne conduca la fericire.

Cand toate aceste percepte iti vor fi bine cunoscute,

Vei intelege ca alcatuirea zeilor nemuritori si a oamenilor muritori, vei afla pana la ce punct
lucrurile se despart si pana la ce punct ele se unesc. - Cel mai mai important lucru pe care ni-l
spun autorii este ca cei care vor urma perceptele vor urma zeilor ordinea si rangul acestor fiinte
sunt infatisate aici prin cuvantul alcatuire; versul "pana la ce punct ele se separa" ne arata
diversitatea lor, iar versul "pana la ce punct ele se unesc" ne arata legatura lor generica. Desi in
mod natural sunt separate, diferitele genuri de substante rationale se unesc intru acelasi ansamblu
tocmai datorita acestei separatii, caci unele sunt create sa fie primele, alteele la mijloc, iar altele al
urma, le face sa fie separate si unite in acelasi timp.

Vei mai cnoaste dupa dreptate ca natura este in totul asemanatoare siesi, incat nu vei mai
nadajdui ce nu e de nadajluit si nimic nu iti va fi ascuns. - Natura, mdeland acest univers dupa
armonia divina l-a creat dupa chipul si asemanarea sa si a dezvaluit frumuseteta divina in toate
infatisarile raspndite in lume. Astfel ea a dat cerului miscarea vesnica, pamantului temeinicia si
aceste 2 stari opuse intruchipeaza trasaturi ale asemanarii divine. Spu autorii animal inzestrat cu o
dubla existenta, omul se afla pe ultimul loc intre fiintele superioare si pe primul loc intre fiintele
inferioare, de accea atunci cand se uneste cu fiintele nemuritoare omul poate sa descopere prin
intoarcerea la inteligenta soarta ce ii este proprie, iar cand se uneste cu speciile muritoare el se
indeparteaza de la legile divine si decade din demnitatea sa.
Vei mai stii ca oamenii isi atrag relele prin propria si libera lor alegere
Nefericitii, ei nu stiu nici sa vada nici sa auda adevaratele bunuri ce langa ei se afla
Putini sunt cei ce au invatat sa scape de suferintele lor. Asta este soarta ce tulbura mintea
muritorilor. Ca niste cilindrii ei se rostogolesc incoace si incolo impovorati de rele fara numar.
Caci sadita in ei necrutatoarea vrajba ii uneste si in somn fara ca ei sa isi dea seama; si ei nu ar
trebui sa o starneasca ci mai degraba sa o arunce neintarziat. - Odata ce ordinea si rangul fiintelor
necorporale si corporale sunt cunoscute perfect va trebui apoi sa se cunoasca esenta omului si
relele care ar putea sa o tulbure. Heroclit spue asa: " noi traim moartea unora si murim viata
altora" Platon ne spunea: " cand in cele din urma omul a devenit stapan pe ratiunea sa si pe acest
ansamblu alcatuit din pamant, apa, aer si focplin de tulburari si nechibuinta el revine la infatisarea
primei si desavarsitei sale stari si cand atinge astrul ce ii este harazit, el devine atunci sanatos si
intreg"

O Zeus tatal nostru ii vei izbavi pe oameni din nesfasitele necazuri ce ii coplesesc, de le-ai arata
tuturora geniul de care se servesc.
Dar tu fa-ti curaj caci prea bine stii ca neamul omenesc este divin, si ca natura sacra ii dezvaluie
deschis toate tainele
Iar de se va indura sa ti le infatiseze si tie vei ajunge la tinta de care ti-am vorbit; caci lecuindu-ti
sufletul il vei izbavi de toata suferinta - Pitagoricii aveau obiceiul sa cinsteasca cu nemele de Zeus
pe creatorul si parintele lumii universale, caci drept este ca cel ce ce a dat fiinta si viata toturor
fiintelor sa poarte un nume pe masura maretiei sale lucrari - in intelesul acestor versuri cei care se
cunosc pe ei insisi sunt mai presus de orice i-ar putea indrepta spre viciu, nu toti oamenii se pot
elibera din ghearele lui caci cei mai multi, asa cum spune versul, isi atrag necazurile prin propria si
libera lor alegere.

Dar infraneaza-te de la alimentele de care ti-am vorbit folosindu-ti judecata

Ia tot ce ti-ar fi de folos ptr purificare si eliberarea sufletului.
Mediteaza asupra fiecarui lucru lasandu-te condus de inteligenta desavarsita din inalt. - Ptr a
ajunge la fiinta esenta rationala adica omul a primit de la creatorul lumii un trup pe masura naturii
sale astfel incat ea, fiinta sa nu poata exista nici fara trup chiar daca ea insasi este necorporala,
forma sa este determinata de un trup. Soarele insusi este un tot alcatuit din corporal si necorporal
fiecare om este aparent un suflet rational cu un corp nemuritor pe masura naturii sale. Asadar
daca ptr perfectionarea sufletului avem nevoie de adevar si virtute, ptr purificarea corpului nostru
trebuie sa ne dezbaram de toate mizariile produse de legatura cu materia. Sa ne supunem
purificarii traditionale si sfiinte si sa reinsufletim puterea ce ne uneste cu zeul ptr a ajunge sa ne
desprindem de pamant.

Iar dupa ce parasindu-ti trupul te vei inalta in liberul eter

Vei fi precum un zeu nemuritor, etern, de-a pururi biruitor al mortii. - In aceste versuri ne spun
autorii ca asa arata sfarsitul cel mai frumos al suferintei noastre, aceasta este marea lupta si mare
nadejde ce ni se arata inainte, acesta este scopul suprem al artei initiatice si sacre, a ii initia si a ii
conduce la adevaratele bunuri pe cei ce au urmat neabatuti cale virtutii, adevarului, a moralei si a
legii si a izbavi de chinurile pamantesti ca dintr-o intunecata pestera a vietii materiale a ii ridica
pana la splendorii luminii si a ii conduce la insulele prea-fericitilor. Cea mai inalta virtute este de a
ne pastra in hotarrele trasate ptr noi de ordinea lumii in sanul careia toate lucrurile au fost randuite
si aranjate pe categori si de a ne supune legilor providentei prin care toate lucrurile potrivit
virtutilor particulare au fost calauzite spre binele care le este prorpiu.