Sunteți pe pagina 1din 9

Medicina sociala este o ramura a medicinii care se ocupa cu studiul starii de sanatate a populatiei si a

factorilor care o influienteaza.


Obiective:Ocrotirea sanatatii; Promovarea sanatatii;Prevenirea maladiilor; Recapatarea sanatatii;
Metode de investigatie: Metoda statistica: permite cunoasterea sanatatii unei populatii si stabilirea
eficacitatii activitatii organelor si institutiilor sanitare.
Metoda sociologica: se realizeaza prin prognozare, verificarea ipotezelor, metodologia studierii
documentelor, observarii, analiza structurala;
Metoda social-psihologica: studiaza procesele realitatii obiective care se reflecta in fenomene psihice,
alt obiect al studiului fiind starea pshica si particularitatile personalitatii omului;
Metoda experimentala: metode noi, elaborarea modelelor de asistenta medicala, aplicarea experientei
inaintate, controlul noilor proiecte, ipoteze;
Metoda istorica: aprecierea starii de sanatate a unei populatii in decursul unei perioade istorice;
Metoda economica: studiaza corelatia dintre economie si ocrotirea sanatatii, folosirea rationala,
Scopurileprincipalealemediciniisocialesunt:crestereasperanteideviatasanatoasapentru
populatie;prevenireadeceselorevitabilesaupremature;imbunatatireacalitatiivietiipentru
persoanelecubolicronicepetermenlung;ameliorareastariidesanatateprinintermediulprevenirii.
Sarcinile Medicinei Sociale:
Promovarea sanatatii
Ocrotirea sanatatii prin mentinerea sanatatii si prevenirea bolii
Combaterea bolilor si a consecintelor lor
Redobandirea sanatatii
Demografia este stiinta care studiaza populatia, legitatile de reproducere a populatiei si
dependenta dinamicii populatiei uniti prin unii factori comuni de convetuire intr-o localitate sau
o tara.
Sarcinile demografiei: Studierea repartizarii teritoriale a populatiei; Analiza tendintelor si proceselor
care au loc intr- o populatie, in dependenta de conditiile socio-economice, conditiile de viata, in
dependenta de factorii ecologici, biologici si normele de drept
Demografia are 2 compartimente:
Statistica demografica- o disciplina stiintifica care studiaza nivelul si evolutia caracteristicilor
cantitative intr-o populatie cum ar fi: numarul populatiei, distributia spatiala a populatiei, structura
populatiei, pentru determinarea cauzelor si circumstantelor care le influenteaza cu stabilirea
implicatiilor lor.
Statistica demografica se ocupa cu obtinerea, analiza si sinteza informatiilor privind evenimentele,
fenomenul din interiorul unei populatii in structura si dinamica lor.
Evenimentul demografic reprezinta aparitia unui caz individual de nastere,de deces, de casatorie sau
divort. Fenomenul demografic reprezinta aparitia unei mase de evenimente intr-o populatie intr-o
perioada de timp si teritoriu concret.
Indicatorii de apreciere a statisticii demografici: Indicii de densitate generala reprezinta numarul
de populatii/ teritoriul la care traieste aceasta populatie; Indicii de densitate fiziologica este
numarul de populatii/ teritoriul agricol; Indicii de realitate este suprafata teritoriului/ numarul
teritoriului dat; Dispersia populatiei este gradul de raspandire a locuitorilor pe centre populate urban
sau rural

Morbiditatea este totalitatea evenimentelor de imbolnavire a populatiei intr-o perioada de timp dintr-un
teritoriu concret. Morbiditatea populatiei se studiaza in baza: Adresabilitatii populatiei institutiei medicale;
In baza examenului medical profilactic; In baza cauzelor de deces
Adresarea in institutia medicala a persoanei poate fi primara in anul calindaristic sau poate fi pentru prima
data in viata. Examenul medical poate fi periodic in cazul cand munca este in conditii nocive de lucru si
poate fi selectiva pe grupe de populatie.
Analiza morbiditatii populatiei este necesara pentru: Controlul bolii populationale; Elaborarea si
implimentarea masurilor de profilaxie; planificarea serviciilor medicale de sanatate
Sarcinile: Aprecierea partiala a starii sanatatii populatiei; Analiza si aprecierea schimbarii prezente in
patologia populatiei; Planificarea serviciilor de asistenta medicala la moment si de perspectiva; Coordonarea
politicii de pregatiri si acordarea cadrelor medicale; Aprecierea efectiva a serviciilor medicale

Indicatorii de apreciere a morbiditatii: Incidenta morbiditatii este numarul total de cazuri de


imbolnaviri inregistrate pentru prima data in viata/ numarul mediu de populatie *10000; Prevalenta este
numarul total de imbolnaviri inregistrate intr-o populatie pe parcursul anului calendaristic/ numarul mediu
de populatie *10000; Afectiunea patologica este numarul total de persoane cu diferite maladii depistate in
timpul examenului medical profilactic/ numarului mediu de populatie *10000

Tipurile de morbiditate dupa nozologie: Morbiditatea generala reprezinta totalitatea de imbolnaviri


inregistrate intr-o populatie intr-o perioada de timp; Morb. epidemica reprezinta totalitatea numarului de
boli infectioase printre numarul de populatii; Morb. neepidemica este totalitatea cazurilor de imbolnaviri
neinfectioase inregistrate intr-o populatie; Morb. spitaliceasca este totalitatea de internari in spital a
persoanelor bolnave; Morb. temporara cu inacapacitatea de munca este totalitatea cazurilor de
inbolnaviri inregistrate a numarului total de populatii incadrate in capacitatea de munca.
Se cunosc urmatoarele tipuri de morbiditate: Morbiditatea reala include toate formele de morbiditate
existenta; Morbiditatea diagnosticata include toate formele diagnosticare si permite de a confirma
diagnoza; Morbiditatea resimtita include maladiile percepute de populatie dar nu se adreseaza la medic;
Morbiditatea succesiva permite identificarea legaturilor de cauzalitate in aparitie, agravare si asocierea mai
frecventa a maladiilor

Demografia este stiinta care studiaza populatia, legitatile de reproducere a


populatiei si dependenta dinamicii populatiei uniti prin unii factori comuni de
convetuire intr-o localitate sau o tara. Sarcinile demografiei: Studierea repartizarii
teritoriale a populatiei; Analiza tendintelor si proceselor care au loc intr- o populatie, in dependenta
de conditiile socio-economice, conditiile de viata, in dependenta de traditiile si obiceiurile prezente in
aceasta populatie, in dependenta de factorii ecologici, biologici si normele de drept. Indicatorii de
apreciere a statisticii demografici:
Indicii de densitate generala reprezinta numarul de populatii/ teritoriul la care traieste aceasta
populatie
Indicii de densitate fiziologica este numarul de populatii/ teritoriul agricol
Indicii de realitate este suprafata teritoriului/ numarul teritoriului dat
Dispersia populatiei este gradul de raspandire a locuitorilor pe centre populate urban sau rural
Criteriile de structurare a populatiei:Populatia se structureaza in dependenta de sex, varsta, locul de
trai, profesie si altele.
Statistica demografica obtine evenimentele demografice din urmatoarele surse de date:
Recensamantul populatiei ce se efectueaza la 10 ani.
Cerintele:
1) Inregistrarea intregii populatii din teritoriul supus recensamantului
2) Unificarea programei de inregistrare pentru intreaga populatie
3) Personificarea informatiei de inregistrare acumulata cu trecerea ei in anonimat la etapa
prelucrarii informatiei
4) Anchetarea personala de catre registrator, a fiecarui cetatean mai invarsta de 18 ani, iar copii
varsta pana la 18 ani in prezenta parintilor
5) Pastrarea secretului despre fiecare persoana
6) Inregistrarea de moment intr-un timp cat mai scurt a intregii populatii
Expertiza medicala a vitalitatii este o apreciere datorata si gradului a
incapacitatii de munca a unei persoane ca urmare a unei maladii sau
traume suportate precum si depistarea cauzelor capacitatii de munca si
stabilirea gradului de invaliditate.
Expertiza medicala a vitalitatii are 3 principii de baza:
- Caracter statal, confirmat prin faptul ca dreptul de a efectua expertiza medicala a
vitalitatii la institutiile de stat si private licentiate in acest drept
- Caracter profilactic, confirmat prin sarcinile expertizei medicale a vitalitatii de
restabilire cat mai rapida a capacitatilor de munca a persoanelor bolnave si
preintampinarea invaliditatii prin aplicarea metodelor calitative de diagnostic si tratament
- Colegialitate, confirmat prin participarea simultana a mai multor medici specialisti
precum si a organelor administrative in efectuarea expertizei medicale a vitalitatii si in
aprecierea incapacitatii de munca si gradului de infermitate
Intregul complex de expertiza medicala a vitalitatii are 2 componente:
- La nivelul serviciului de asistenta medicala obiectivul este boala sau trauma
- La nivelul expertizii medicale a vitalitatii, obiectivul este consecintele bolii sau trauma,
numite dizabilitati
Sarcinile de baza a expertizii medicale a vitalitatii:
- Evaluarea gradului capacitatii de munca a lucratorilor stiinitific argumentata in caz de
boala, trauma sau defecte anatomice
- Determinarea incapacitatii de munca, gradului si duratei ei, cu eliberarea de la serviciu in
legatura cu prezenta, indicatiile medicale sociale
- Stabilirea caracterului cu incapacitatea de munca:
Temporara sau permanenta
Totala sau partiala
- Determinarea cauzelor incapacitatii de munca temporare sau permanente pentru
aprecierea corecta a marimii ajutorului material
- Angajarea rationala in campul muncii a persoanelor bolnave sau traumate care nu au
indicatii pentru anumite grupe de invaliditate, dar dupa starea sanatatii nu-si pot indeplini
obligatiunile profesionale anterioare
- Indrumarea invalizilor la reangajarea in campul muncii, folosind rezervele capacitatii de
munca ramase
Incapacitatea de munca reprezinta o imposibiliate a unei persoane de a-si continua activitatea
de munca ca urmare a contraindicatiilor medicale si sociale, survenite in cadrul bolii, traumei sau
alte situatii.
Aprecierea incapacitatii de munca este un act juridic, ce permite lucratorului:
- Dreptul de a garanta serviciu
- Dreptul de a primi asiguarare
- Dreptul de a beneficia surselor medicale incapacitatii de munca si de sustinere.

Incapacitatea de munca poate fi totala sau partiala.

Incapacitatea de munca totala se apreciaza in cazul cand persoana nu poate si nici nu trebuie
sa indeplineasca oricare volum de lucru ca urmare a maladiei sau traumei suportate.

Incapacitatea de munca partiala se califica in cazul cand persoana bolnava sau traumata fara a
intrerupe tratamentul si fara dificultati pentru sanatate poate indeplini un volum de lucru mai mic
sau in conditii de munca mai favorabile.
Unitatea de observatie este capacitatea de munca a persoanei.
Criteriile medicale de evidentiere in efectuarea expertizei medicale a vitalitatii sunt:
- Complexitatea diagnozei clinice stabilite
- Gradul schimbarii morfologice
- Nivelele dereglarilor fiziologice
- Caracterul si graviditatea decurgerii bolii
- Prezenta starilor de decompensare si gradul lor
- Complicatiile bolii

6 Tema: Sanatatea si patologia familiei Familia este un grup permanent relativ de persoane,
legati intre ei prin origine, prin casatorie sau prin adoptie.

Exista 2 tipuri de reglementare maritala:


- Endogamia, stabileste alegerea partenerilor din interiorul aceluiasi grup. Persoanele se
pot casatori intre ei daca apartin aceeasi rase, etnii, religii sau caste
- Exogamia, stabileste alegerea partenerilor in afara grupului de rasa, religiie, caste si etnii

Pentru practica medicala familia ca sistem se impune prin urmatoarele:


- Prin componenta sa, fiind formata din membrii care sunt intr-o stare de interdependenta
- Prin echilibrul sau, adaptanduse continuu pentru asi exercita functiile
- Prin intregul sau cu sarcini unitare dar si diferentiale in functie de sarcinile societatii si
revindecarea membrilor sai

Se cunosc urmatoarele forme structurale ale familiei:


- Familia nucleara formata din sot si sotie si copiii lor naturali
- Familia nucleara cu copii adoptati formata din sot si sotie, copiii sai naturali si adoptati
- Familia nucleara largita reprezentata din sot si sotie, copiii sai naturali si cei adoptati,
parintii si rudele unuia sau ambelor soti
- Familia nucleara in curs de dezorganizare, famiile in care relatiile efective au un
caracter contradictoriu, predomina violenta, relatii care duc la divort
- Familia dezorganizata formata din sot si sotie si copiii lor naturali sau adoptivi ca
urmare a decesului unuia din soti sau divortului
- Concombinajul, o structura familiara pseudoconjugala dintre 2 persoane

Familia nucleara poate imbraca 2 forme:


- Familia de orientare in care copii se nasc si au statut de copil, frate
- Familie de procreere creata prin casatorii in care nu este rolul de parinte

Se cunosc urmatoarele etape ale vietii familiare:


- Etapa vietii familiare fara copii
- Etapa vietii familiare cu copii de varsta prescolara
- Etapa vietii familiare cu copii de varsta scolara
- Etapa vietii familiara cu copii adulti se numeste etapa cuibului gol, copii parasesc casa
- Etapa omului singuratic

Grupele de criterii de determinare a starii de sanatate a familiei:


1. Statutul familiar are urmatorii indicatori:
Starea economica, venitul pe cap de membru a familiei, prezenta locuintei
Incarcatura ereditara
Incarcatura prin stres, prezenta violentei, oamenilor cu boli cronice, invalizilor
Capacitatea de confruntare cu problemele vietii, experienta de ingrijire a copilului,
gradul exterior, anturajul
2. Statutul femeii in perioada de reproducere, are urmatorii indicatori:
Starea de sanatate generala a femeii
Fertilitatea
Varsta primei sarcini
Obiceiurile: practicarea sportului, consumul de tutun, alcool, droguri, alimentatia
nerationala
Istoria reproductiva: prezenta copiilor nascuti morti, sarcinilor extrauterine, nasterilor
premature sau multibare, avorturile

3. Statutul copiilor, au urmatorii indicatori:


Sanatatea copiilor la nastere si in timpul nasterii
Imunizarea in timp a copilului
Starea de alimentatie si de crestere a copilului
Patologiile de crestere si morbiditatea
Performantele scolare

4. Statutul adolescentului, cu urmatorii indicatori:


Performantele scolare apoi profesionale
Nivelul de dezvoltare fizica si mentala
Activitatea fizica
Prezenta patologiilor si morbiditatii
Abuzul de alcool, droguri si tutun

5. Statutul adultului, a parintilor cu urmatorii indicatori:


Alimentatia sanatoasa
Practicarea activitatii fizice
Consumul de alcool, droguri si tutun
Respectarea securitatii rutiere si muncii
Patologii si morbiditate

6. Statutul varstnicilor, cu urmatorii indicatori:


Adaptarea fizica, psihica si sociala la schimbarile timpului
Prezenta dificultatii, regresiunilor mentale, asigurarea conditiilor de viata adecvate etapei
Mentinerea contactului cu noile generatii
Apelarea la serviciului medical in caz de dependenta

Factorii determinanti a starii de sanatate a familiei:


- Factorul biologic si genetic:
o Prezenta locuintei
o Conditiile de trai
- Factorul mediului ambiant:
o Modul de viata
o Accesul la serviciile de sanatate
- Factorii de risc pentru sanatatea membriilor familiei:
o Conditiile psihologice tensionate
o Prezenta maladiilor, handicapului a unuia din membrii ai familiei,
o Deprinderile nocive
o Conditiile de trai si de munca nesatisfacatoare
Prin structura si functiile sale, familia asigura menmbrilor sai:
Cadrul material de existenta
Pregatirea copiilor pentru rolul de adulti
Exercitarea functiei de stabilizator emotional si psihosocial
Asigurarea cooperarii economice intre membrii familiei, de repartitia bunurilor materiale
Asigurarea cadrelor de protectie

Familia are 2 grupuri de functii:


- Functii interne:
o Functia de reproducere
o Functia de ingrijire si dezvoltare a copilului
o Functia de educatie
o Functia economica de asigurare a familiei cu surse financiare
o Surse de socializare
- Functii externe:
o Incadrarea vietii familiei in ansamblu activitatii comunitatii
o Incadrarea adultilor apti de munca in procesul social

Directiile principale de actiune pentru asigurarea sanatatii in familie:


- Formarea si functionarea optima a organismului familial
- Promovarea sanatatii familiei prin cultivarea unui stil de viata sanatos
- Asigurarea conditiilor pentru exprimarea deplina a functiilor familiei
- Depistarea factorilor de risc, de imbolnavire si supravegherea familiilor expuse actiunii
acestor factori

Masuri de psihoigiena si de prevenire a patologiilor familiale:


- Sfatul familial sau premaritar:
o Aplicarea unor consultatii preventive, de cunoastere a viitorilor soti si sotie, de
cunoastere a familiilor acestora
o De indrumare psihosociala si profilactica

- Sfatul genetic:
o Consultatia obligatorie la determinarea factorilor de risc de transmitere a diferitor
maladii prin ereditare
o Masurile psihopedagocie consta in aplicarea celor mai eficiente metode si forme
de educatie a copiilor in mediul familial, eficiente metode de relatii dintre soti,
parinti si copii
o Masurile psihoprofilactice consta in cadrul mediului familial, profilaxia
tulburrarii psihice care pot aparea ca urmare a stresului permanent
o Masurile de recuperare, necesare in cazul cand in familie apare un membru
invalid, cu handicap

Medicina de familie este o disciplina medicala capabila sa ofere servicii de sanatate familiei si
membrilor acesteia.

Asistenta medicului de familie are urmatoarele caracteristici:


- Ingrijirea de sinteza, integrativa prin:
o Accesibilitatea sporita la servicii medicale prin promtitudini si continuitate a
metodelor de profilaxie si tratament, din punct de vedere economic asistenta
medicului de familie este cel mai putin costisitoare si din punct de vedere social
medicul trebuie sa devina consilier de sanatate fiecarei familii

- Problemaitica ingrij fiec familie:


o Formarea familiei, reproducere si contraceptia
o Supravegherea copilului de la nastere pana la viata de adult
o Supravegherea adultului persoanelor supuse factorului de risc
o Profilaxia imbatranirii precoce si supravegherea varstnicilor
o Educatia pentru sanatate
o Supravegherea epidemiologica si efectuarea vaccinarilor

Actele medicului de familie au 4 directii majore:


- Mentinerea sanatatii si prevenirii bolii in familie
- Evitarea riscurilor si depistarea precoce a imbolnavirilor
- Ingrijirea si supravegherea permanenta prin dispensarizare a bolnavului
- Acordarea de consultatii in problemele vietii familiale

Tema: Planificarea familiala

Planificarea familiala este un complex de masuri profilactice si informativ educationale


indreptat spre formarea unei atitudini responsabile si sigure in comportamentul sexual in
preintampinarea unei sarcini nedorite sau cu risc ereditar inalt, protejarea fata de maladiile sexual
transmisibile, reducerea morbitatii infantile.

Sarcinile planificarii familiale:


- Profilaxia si reducerea mortalitatii si morbiditatii materne
- Profilaxia si reducerea mortalitatii si morbiditatii infantile
- Prevenirea avorturilor
- Asigurarea conditiilor pentru nasterea unor copii doriti si sanatosi
- Protejarea sanatatii reproductive a populatiei cu pastrarea genofondului natiunii

Programul national de planificare familiala are la baza 2 elemente principale:


- Relatia existenta intre avortul ilegal si nivelul inalt al mortalitatii si morbiditatii printre
femei, precum si numarul mare de copii abandonati si cu handicap
- Recunoasterea dreptului familiei de a restabili numarul de copii pe care si-l doreste

Directiile de actiune in asigurarea acestor elemente:


- Formarea unui personal medical competent si apt pentru desfasurarea programului de
planificare familiala, cu stabilirea a 3 actiuni specifice pentru fiecare categorie de
personal medical
- Importarea de materiale contraceptive si punerea acestora la dispozitia populatiei
- Identificarea metodelor educationale adecvate nivelului cultural, cunostintelor,
experientelor si atitudinii populatiei fata de metodele de planificare

Strategiile principale a programului national de planificare familiala:


- Crearea bazei legislative despre dreptul omului legate de sanatatea reproductiva si
sexuala
- Reorganizarea si optimizarea serviciului de planificare familiala si de sanatatea
reproductiva
- Instituirea unui sistem educational pentru pregatirea tineretului catre viata de familie
- Stabilirea unui sistem informational privind planificarea familiala si protejarea sanatatii
reproductive

Tema: Sisteme de sanatate publica, metodele de reorganizare a asistentei

Sistemul de sanatate publica constituie un ansamblu de subsisteme care interactioneaza intre


ele in directia obtinerii unui obiectiv comun de asigurare a populatiei cu servicii medicale
calitative.

Sistemul de sanatate publica are urmatoarele caracteristici:


- Sistemul in ansamblu, prezinta mai multe calitati posibile decat suma calitatilor
subsistemelor sale
- Circulatia informatiei in cadrul unui sistem bine organizat este mult mai rapida si usurata
decat in subsistemele sale luate in parte
- Gradul de independenta fata de mediul inconjurator a sistemului este mult mai mare decat
a subsistemelor sale
- Dirijarea sau manajmentul este mult mai eficient decat a fiecarui subsistem aparte

Formarea unui sistem de sanatate publica este in stransa dependenta de:


- Evolutia istorica a tarii
- Nivelului de dezvoltare economica a tarii
- Factorii culturali, sociali si de mediu a tarii
- Etiologia politicii de sanatate dusa in tara de catre guvernanti
- Nivelul de scolarizare, de educatie medicala a populatiei

Componentele de baza a unui sistem de sanatate publica sunt:


- Baza tehnico-materiala si dezvoltarea de resurse umane, tehnologice si financiare
- Planificarea, organizarea si aplicarea de programe directionate spre cele mai stringente
probleme de sanatate
- Asigurarea economica a sistemelor de sanatate
- Gradul de dezvoltare si calitatea serviciilor medicale prestate populatiei
- Eficienta manajmentului sanitar

Masurile de reorganizare a sistemului de sanatate publica, pot fi repartizate in 4 categorii:


- Potentialul resurselor umane, de resurse tehnice, de resurse manajariale si resusre
financiare necesare aplicarii reformelor
- Analiza factorilor social- cultural care pot stimula reformele planificate
- Constituirea uniunilor politice de formare a relatiilor care pot stimula aplicarea
reformelor
- Implimentarea masurilor de procedura pot stimula reformele

Tema---Factorii ce influenteaza natalitatea si fertilitatea populatiei:


- Factorii fiziologici
- Frecventa mortalitatii fetale
- Durata de procreare
- Prezenta sterilitatii feminine sau masculine

Factorii demografici:
- Ponderea populatiei feminine in varsta fertila
- Varsta de casatorie
- Indicele de casatorie, ditialitatii
- Structura familiei
- Unitatea infantila si juvenila

Factorii socio economici:


- Gradul de urbanizare
- Gradul de industrializare
- Venitul mediu pe un membru de fsmilie
- Incadrarea femeilor in activit economica

Factorii culturali si religiosi:


- Starea de sanatate ambelor sexe
- Factorii legislativi

S-ar putea să vă placă și