Nr 77.

Claude Monet
Alturi de marii pictori Pissaro, Renoir si Sisley, Monet este unul din reprezentanii cei mai importanti ai
impresionismului. Impresionismul este acel curent artistic care a revolutionat pictura secolului XIX. Claude
Monet a trezit admiraia contemporanilor si prin utilizarea de culori luminoase, precum si cu peisajele sale,
in care a transpus pe pinza vibratia. El este intemeietorul impresionismului. In acest curent imaginea este
pulverizata; unii critici de arta spun ca este pictat aerul.
Claude Monet s-a nascut la Paris in anul 1840 dar copilria si-a petrecut-o in Normandia. Si-a inceput viata
artistica prin a face si a vinde caricaturi. Cel care i-a influentat soarta mai tirziu a fost Eugen Boudin. El este
cel care-l initiaza pe Monet n taina utilizarii vopselei cu ulei si in tehnica plen air nepermisa in pictura
academica. Mai tirziu Claude doreste sa studieze pictura la Paris. Familia nu a fost multumita de investitia
pe care au facut-o pentru studiile pictorului. Matusa sa a fost cea ce i-a oferit o bursa continua.
Monet se inscrie la LAcademie Suisse. Acolo il cunoaste pe Pissaro. In 1861, Monet este inrolat, pleaca n
Algeria, unde se mbolnaveste de tifos de aceea este trimis acasa. El se intoarce la Le Havre. Un timp ii
cunoate pe Johann Jongking si Charles Gleyre, in atelierul caruia lucreaza. Salonul accepta doua dintre
lucrarile lui din Padurea Fontainebleu iar critica le primete cu apreciere. Lumea ii confunda numele cu cel al
lui Manet, care a provocat un real scandal cu opera Olimpia. In 1866 Monet are un succes colosal la Salon cu
un peisaj si portretul lui Camille.
In 1867 se muta pe aceeasi strada cu Renoir. Salonul ii respinge lucrarile deoarece erau prea apropiate de
acea * pictura tinara* impotriva careia luptau criticii de arta. Camille care era iubita lui aduce pe lume un
baiat pe care-l va numi Jean. Viata tinerei familii e tulburata de probleme materiale. Din acest motiv Monet
vroia sa se inece, fapta marturisita lui Bazille. Din fericire, Louis Gaudibert ii cumpara citeva tablouri, astfel
artistul calatorind la Paris. El se stabilete pe malul marii. Salonul ii respinge din nou tablourile. Monet se
muta in timpul verii la Saint-Michel. Renoir il viziteaza des deoarece pentru el sa picteze in compania lui
Monet este ceva placut, zice el. In 1870 isi legalizeaza relatia cu Camille. Se muta la Trouville unde este
surprins de razboiul prusofrancez. Bazille cade pe front. Picteaza la Londra si in portul olandez Zaandam.
Cind se ntoarce la Paris, Camille mosteneste pe neasteptate o avere.Impreuna cu noua lui cunostinta Gustav
Caillebotte, si cu vecinii sai prieteni infiinteazi Asociatia Artistilor Independenti .
Prima expozitie o realizeaza la renumitul fotograf Nadar. Tablourile nu au vinzare prea mare. Criticii si
publicul ii luau in batjocura lucrarile. Rsarit de soare devine, in esenta, manifestul impresionismului. in anul
urmator, se vind la casa de vinzari a lui Drouot tablouri ale lui Monet, Renoir, Sisley si Berthey Morrisot.
Treptat se formeaza un cerc al simpatizantilor noului gen de pictura. Ernest Hoschede ii cumpara dou
tablouri. Treptat Hoschede isi pierde averea lucru pe care il resimte si Monet. n 1878 se naste al doilea copil
al pictorului. Camille se mbolnaveste si moare. Apare o idila intre sotia lui Hoschede, Alice, si Monet. Viata
lor impreuna atrage cit mai multe batjocuri. n 1883, Monet inchiriaza o casa pe care o va cumpra on 1891
si in care va trai pina la sfirsitul vietii. Picteaza serii care reprezinta aceleasi teme alese de el, dar in lumini
diferite si in alt moment al zilei. Monet, acum fara griji materiale, amenajeaza o gradina ca o pictura vieun
tablou care poate fi pictat oricind. Dupa moartea sotie si a lui Jean, nu mai paraseste grdina sa. La
rugamintea primului ministru de dupa primul razboi mondial, prieten cu Monet, acesta din urma a facut
cadou statului seria Nuferi. n 1922, Monet este bolnav de cataracta la ambii ochi. Este supus unei operatii
care reuseste si artistul se poate intoarce la lucru. Este ingrijit de nora sa Blanche. Monet continua sa picteze
pina la moartea sa survenita in 1926.
Opere importante:
Dejunul pe iarba 1866
Terasa din Sainte-Adresse 1867
Impresie, rasarit de soare 1872
Gara Saint-Lazare 1877
La Manneporte 1883
Doamna cu umbrela 1883
Catedrala din Rouen 1892-1893
Tamisa in Londra 1903
Nuferii 1916-1926
. Nr 78. Edouard Manet
Edouard Manet 1832 - 1883
Edouard Manet s-a nascut in Paris intr-o familie burgheza. Tatl su, Auguste Manet, fost diplomat, era funcionar
ministerial de rang nalt, iar mama, Eugenie Fournier, provenea, de asemenea, dintr-o familie select. Tatl su l
consacr carierei juridice, ns unchiul su, Edmond Fournier, i descoper talentul artistic i l sftuiete s urmeze
cursuri speciale de desen n cadrul gimnaziului Rollin Incheindusi studiile, se gndete s se dedice picturii, dar i
descoper i alt vocaie: vrea s devin marinar. Nu este ns admis n "coala Superioar de Marin", de aceea, n
decembrie 1848, se mbarc la bordul vasului "Havre et Guadeloupe", pe post de crmaci.Pe vasul care se ndrepta spre
Rio de Janeiro deseneaz mult, pe membrii echipajului i peisaje marine.
n iunie dup revenirea la paris, tatl su i recunoate talentul i l sftuiete s se nscrie la "cole des Beaux-Arts".
Manet ns, n locul metodelor rigide de nvmnt ale Academiei, alege coala lui Thomas Couture
n ciuda metodelor liberale de predare ale colii, Manet are deja ideile sale despre art, se mpotrivete tiparelor
obinuite acceptate pn la el, solicit modelelor sale s se mbrace, le aeaz n poziii naturale n locul inutei alese i
aranjate. i desvrete tehnica pictural, copiind lucrrile maetrilor n muzeul Louvre. Un interes deosebit i trezete
Tiziano,Rubens, precum i Velzquez
Din pictura francez, doi artiti sunt considerai naintaii direci ai picturii sale:Eugne Delacroix,Gustave Courbet.
Prsete scoala lui Couture. Cltorete mult, viziteaz de mai multe ori muzeele olandeze, unde admir n special
picturile lui Franz Hals
In Italia descoper Florena. Copiaz tabloul lui Tiziano "Venus din Urbino". Acum se nate n el vestita tem a
Olympiei, care va fi pictat zece ani mai trziu. Se ntoarce n Frana, trecind prin Germania, Europa Centrala, vizitnd
muzeele din Praga,Viena , Dresda, Munchen.Se prezint pentru prima dat la "Salonul Oficial" - expoziie organizat
anual la Paris, unde tablourile sunt selecionate de un juriu select - cu tabloul "Butorul de absint", o lucrare departe de
tradiiile epocii ca tem i tehnic pictural. Cu excepia lui Delacroix, care fcea parte din juriu, trezete sentimente
ostile i este refuzat. Doi ani mai trziu, n 1861, tabloul su "Cntreul spaniol" este selecionat.Vestit pentru elegana
sa, Manet frecventeaz concerte la mod, cafenele, parcuri. n aceste locuri i gsete inspiraia pentru tablourile sale
nfind viaa parizian. Unei astfel de seri i se datoreaz tabloul pictat n 1862, "Concert n parcul Tuilleries", n care
putem recunoate prietenii pictorului, printre care i pe Charles Beaudelaire. Tema aleas de Manet a fost surprinztoare
pentru acele timpuri, asemenea tablouri plein-air nu erau considerate art adevrat, erau utilizate pentru ilustrarea
revistelor i reportajelor. Criticii nu-i ascund dezaprobarea: "Pictura lui Manet supr ochiul, exact n acelai mod n
care muzica fals supr urechea", scria unul din acetia. n 1863, trimite trei tablouri pentru Salon, unul dintre ele fiind
"Dejunul pe iarba, trimite trei tablouri pentru Salon, unul dintre ele fiind "Dejunul pe iarb", sunt i acestea respinse. Le
expune atunci n "Salonul independenilor", strnind indignarea criticilor, care l acuz de prost gust. Manet a acordat la
alctuirea operei "Dejunul pe iarb" o mare importan principiilor sale estetice. n primul rnd, red lumina de zi
natural. nfieaz nudul feminin ntr-o ambian obinuit, n contrast cu obiceiul epocii sale, care admitea
reprezentarea nudului numai la evocarea temelor din mitologie. Publicul n-a neles esena operei, au gsit-o neruinat
i provocatoare. n 1865, se prezint din nou la Salon, de data aceasta cu "Olympia". i acest tablou primete o critic
aspr i produce un scandal enorm, comentariile rutcioase l intituleaz "femeie de harem cu burta galben". n aceast
oper Manet dorete s-i arate mai expresiv stilul personal. Picteaz o femeie concret, din care vrea s creeze o Venus
modern, senzual. Talentul pictorului este provocator, se ofer cu o for care impune respect, de aceea nu este
surprinztor c a ocat publicul. Totui, asupra ctorva pictori tineri tabloul a avut un efect deosebit de mare, Paul
Czanne i exprim fr rezerve ncntarea. De acum ncolo, Manet, care a fost att de frecvent refuzat de Salon, se
apropie de o alt grupare de pictori, care vor fi mai trziu impresionitii. Claude Monet, Edgar Degas, Auguste Renoir
admira sincer talentul creatorului Olympiei. n 1867, pentru a ocoli respingerea care era de a_reptat din partea juriului
"Expozitiei Mondiale din Paris", Manet nchiriaza un pavilion, unde prezint cincizeci de tablouri. Dei admirator al
noilor creaii, Manet n-a participat niciodat la expoziiile impresionitilor. A preferat s se lupte cu juriul Salonului, i n
anii urmtori se impune i este din ce n ce mai des admis la vernisajele Salonului Oficial, dar i organizeaz expoziii i
n atelierul propriu. n septembrie, Manet sufer de reumatism i are durei foarte mari, ceea ce l mpiedic tot mai mult
s lucreze. n aceast epoc realizeaz naturi statice i acuarele. n 1881 i se acord Ordinul Legiunii de Onoare.
Luptindu-se permanent cu boala, Manet mai realizeaz un tablou de mari dimensiuni, "Bar la Folies-Bergre", primit de
data aceasta cu mult entuziasm la Salonul Oficial. Dup opinia lui Manet, lumina este att de unitar, nct este
suficient o nuan, pentru a putea fi pictat. n tabloul "Bar la Folies-Bergre" lmpile electrice au fost pictate cu alb
viu. Pictorul are o predilecie deosebit, aproape o brutalitate, de a trece de la culori foarte deschise la cele foarte nchise.
n opoziie cu impresionitii, Manet nu folosete ntreptrunderile fine dintre nuane care nu pot fi vzute de aproape.
Dup opinia lui, o asemenea elaborare migloas a culorilor slbete caracterul decis al acestora. O bun ilustrare a
acestei tehnici este faptul c pictorul a realizat marele candelambru printr-o suprapunere de culori.
La 30 aprilie 1883 se stinge din via la Paris. Dup moarte sa, s-au fcut toate demersurile pentru ca Olympia s fie
expus n muzeul Louvre. Manet a nvins, deoarece a intrat printre vechii maetri i a rmas tot att de actual ca i
acetia, ale cror tradiii le-a urmat, nscriindu-i pentru totdeauna numele n istoria artei. Creaiile sale au strnit scandal
i indignare, cu toate c Manet n-a dorit niciodat s provoace pe nimeni, a dorit numai s schimbe pictura i s-o
renoiasc. Manet a fost ultimul pictor clasic i totodat primul pictor modern. Tablourile lui uimesc i astzi i ne
trezesc interesul, reprezentnd astfel o parte incontestabil a picturii universale.
Citat "Sinceritatea, datorit creia apar operele de art, d impresia de revolt, dei pictorul ar fi vrut doar s-i
exprime sentimentele" (douard Manet)

Nr 79 .William Moris
William Morris, fiul unui omde afaceri de success, s-a nascut in Walthamstow, un sat linistit in estl londrei la 24 martie
1834. Morris a fost educat la Marborough si colegiul Exeter, Oxford. La universitate Morris il cunoaste pe Edward
Burne-Jones si Dante Gabriel Rossetti. Astia ereu toti artisti si formeaza un grup numit Fratia. In aceasta perioda lucrul
lor era inspirat de istorie, ritualurile si arhitectura perioadei medievale. Morris si Burne-Jones s-au angajat in Anglia si
pentru un timp ei vorbeau sa ia parte la o *cruciada luptei sfinte* impotriva artei si culturii acelor timpuri.
Membrii fratiei au fost influenzati de scrierile artei critice , John Ruskin , care a laudat arta mestesugarilor medievali,
sculptori si cioplitori care, credea el, erau liberi sa-si expuna individualismul creativ. Ruskin era deasemenea foarte
critic la adresa artistilor sec 19 , pe care-I acuza ca fiind servitori ai secolului industrial.
In 1857 Morris s-a unit cu Edward Burne-Jones si Dante Gabriel Rossetti sa picteze vresce pentru Oxford Union. El
deasemenea incepe sa scrie poezii si in 1858 cartea sa Apararea Gueneverei si alte poezii au fost publicate.
Morris si prietenii sai pre-rafaelisti au format o companie proprie de designeri si decoratori.la fel si Burne-Jones si
Rossetti, grupul include acum arhitectul Philip Webb and Ford Madox Brown. Morris, Marshall, Faulkener & Co,
specializat in producerea vitrajelor, sculpurilor, mobila, tapete covoare si tapiterii. Compania de design a adus o
completa revolutie in gustul tuturor. Insarcinarile lor cuprindeau Casa Rosie in Upton (1859), camera de armuri si
tapiterii in palatal Sf Jame(1866) si sufrageria de la muzeul Victoria si Albert(1867). In 1875 parteneriatul a ajuns la
sfirsit si Morris a format un nou business numit Morris & Company.
In ciuda cererilor mari care veneau, el gasea timp sa scrie poezii si proza. Lucrul sau in decursul acestei perioade a
inclus Viata si Moartea lui Jason(1867), Paradisul Pamintean(1868) si Volksunga Saga (1870).

Nr 80. FERNAND LEGER:

PICTORUL CARE A UNIT INDUSTRIA CU ARTA
Fernand Leger (1881-1955) s-a nascut in Argentan, Normandy sia fost dat ca ucenic la un architect in Caen intre anii
1897-1899. Pe urma el a lucrat ca proectant intr-un oficiu de arhitectura in Paris in 1900 si 1902, Si intr-un studio pentru
fotografii, retusind fotografii in 1903-1904.
In 1903, el a esuat examenele de intrare pentru scoala de arte si a studiat in schimb la scoala artelor decorative si la
academia Julian. Din 1909 el sa asociat cu cubistii si adevenit membru al grupului de informare Puteaux doi ani mai
tirziu. In 1913, el a semnat un contract cu Daniel-H. Kahnweiler care-l descoperise deja pe Picasso si Braque. In timpul
perioadei sale cubiste abstractiile sa le tubulare si curvilineare se deosebeau de formele rectangulare produse de acesti
pictori in timpul in care devenea prmul dintre cubisti care a experimentat cu abstractiile non figurative.
In 1917 el a devenit prieten apropiat cu Corbusier si Ozenfant. He collaborated with Ozenfant in atelierul liber si in
1925 a expozitionat la pavilionul lui Corbusier a noului spirit.
In 1925 el deasemenea a facut picture murala in colaborare cu Robert Delaunay pentru intrarea in holul expozitiei
artelor decorative. In timpul colaborarii sale cu liderii miscarii puriste lucrul sau era exemplul * masinii estetice* pe care
purismul o esemplifica. Picturile sale erau statice, cu luciul apparent si precis al masinariei, si a avut o inclinatie
puternica la reprezentarea partilor mecanice.
In timpul anilor 1920 si 1930 el deasemenea a pictat obiecte isolate in spatii si uneori marite pila dimensiuni gigantice.
El deasemenea mai producea si decoratii teatrale, in special pentru Swedish Ballets, si a lucrat pentru cinematografe.
Filmul sau Baletul mecanic (1934) a fost primul film fara scris.
In timpul celui de-al 2-lea razboi mondial Leger a trait in SUA si a predat la Universitatea Yale si la Colegiul Mills in
California. Picturile sale la acel moment erau compuse din compozitii in special acrobati si biciclisti. Dupa reintoarcerea
in Franta in 1945 lucrul sau reflecta cit mai mult interesul sau politic a clasei muncitoareAfter. Dar statica, stilul lor
monumental ramineau, cu culori clare si pure, cu un contur negru apasat si cu un interes continuu cu contrastul dintre
formele rectangulare si cilindrice. In 1949 el a deschis un studio de ceramica cu elevul sau de pe vremuri Robert Brice
si a facut acolo mozaicurile sale din stilca pentru Universitatea din(1954). In acelasi timp el lucra la ferestrele si
tapiteriile din biserica din Audincourt (1951). Un Museu a lui Leger a fost fondat in onoarea sa la Biot cu panourile
mari din ceramica pe care le-a sculptat. Expozitii de retrospectiva au avut loc la Muzeul de Arte Decorative Memorial,
Paris, in 1956 si la Haus der Kunst, Munich, in 1957. Leger a avut o mare influenta printer multi oameni de arta si a fost
printre cei mai de seama pictori francezi a timpul sau. Operale sale sunt acum la valoarea dintre 60000- 2milioane $.