www.referat.

ro

MANAGEMENT GENERAL

1. Aspectele personale, scurta caracterizare

O prima etapa in redactarea acestui referat, are in vedere prezentarea unor aspecte
ce tin de propria persoana, o scurta caracterizare. Apoi prezentarea scolii in care ne
desfasuram activitatea, si cateva idei care sa exprime motivatia alegerii temei referatului ;
prezentarea temei referatului , si cateva concluzii finale.

2. Motivatia alegerii temei

In acest referat Management general, voi vorbi tocmai despre generalitati legate
de ceea ce inseamna management general, voi face referire chiar la notiunile introductive
in ceea ce priveste acest subiect ; analiza conceptului de management, definirea
managementului general etc.
Motivatia alegerii acestei teme este aceea ca am vrut sa cunosc in profunzime
bazele managementului, evolutia managementului, aceasta materie fiind pentru mine una
noua.
Fiind convinsa ca intotdeauna este mai bine sa pornesti de la general spre
particular, de la cunoasterea bazelor si notiunilor generale despre un anume subiect si
ulterior cele care tin de profunzime, de unele lucruri particulare, am procedat astfel. Sunt
de parere ca trebuie sa ai o baza de la care sa pornesti si pe care sa te sprijini, sa cunosti
esentialul, iar mai apoi sa patrunzi in profunzimea subiectului, sa studiezi acele parti
care tin de detaliu.
Si mai cred ca din orice subiect pe care il tratezi la un moment dat, din orice
materie pe ca o studiezi, ceea ce ramane in minte este ceea ce tine de general, detaliile
vor fi repede uitate. Acestea sunt cateva dintre argumentele cu care am pornit la drum.
Un alt motiv pentru care am ales aceasta tema, este sursa bibliografica, lucrarile
diverse pe care le-am avut la dispozitie pentru acest subiect, lucrari din propria biblioteca
pe care le am oricand la dispozitie, sau unele carti pe care le-am citit de la biblioteca si pe
care le-am fisat.
Am incercat sa vorbesc despre acest subiect in cadrul institutiei invatamantului, in
ceea ce priveste scoala romaneasca.
Scoala este chemata sa inoveze permanent nu numai structurile sale de organizare,
ci si metodele si strategiile de predare-invatare-evaluare, care trebuie valorificate la
nivelul activitatii didactice, in general, al lectiei in mod special.
Procesul reformei, privit din perspectiva viitorului, adaptat la ansamblul cerintelor
de schimbare inregistrate in plan national si mondial, are in atentie toate resursele de
creativitate ale cadrului didactic. Aceste resurse implicate in spiritul paradigmei
curriculumului solicita o abordare noua, o abordare manageriala.
3. Management general

A. Conceptul de management in sensul cel mai larg include ansamblul conceptiilor

metodelor si mijloacelor de solutionare a problemelor cu care se confrunta activitatea
practica de conducere.
Frederick W. Taylor definea managementul , in cartea sa Shop
Management, publicata in 1903, astfel: a sti exact ce doresc sa faca oamenii si
a-i supraveghea ca ei sa realizeze aceasta pe calea cea mai buna si mai ieftina.
Henri Fayol, in cartea sa Administration industrielle et generale, publicata
in 1916, mentiona ca a administra inseamna a prevedea, a organiza, a comanda,
a coordona si a controla.
Termenul de management este de origine engleza : to manage = a conduce.
Analiza sa , in literatura de specialitate economica , dar si sociologica , politologica si
psihologica (in special in cadrul psihologiei speciale) , a dus la imbogatirea conceptului
de management care desmneaza :
- o stiinta , respectiv un ansamblu organizat si coerent de cunostinte , concepte ,
principii, metode si tehnici , prin care sunt examinate fenomenele si procesele
existente in conducerea institutiilor;
- o arta , respectiv un ansamblu de abilitati care reflecta latura pragmatica a
activitatii care probeaza capacitatea conducatorului de a aplica , in mod creator ,
cunostintele stiintifice in diferite situatii pentru realizarea sarcinilor propuse cu
maximum de eficienta ;
- o stare de spirit specifica , respectiv un ansamblu de atitudini reflectat intr-un
comportament proiectat special in directia realizarii progresului (Corneliu Russu,
1993 , p. 13).
Termenul de management s-a impus la nivelul stiintelor economice in ultimii 50 de
ani. Sensul conceptului poate fi conturat apeland la unele definitii date de specialisti.
Iata cateva dintre aceste definitii.
Astfel, William Newman defineste managementul ca importanta tehnica sociala
de directionare, conducere si control al eforturilor unor grupe de indivizi, in vederea
realizarii unui scop comun. Din acest punct de vedere se considera ca un bun
conducator este acela care face ca grupa sa-si atinga scopurile sale in conditiile unui
minimum de cheltuieli de resurse si eforturi (W. H. Newman, 1964).
Un alt autor, A. Mackensie, defineste managementul ca fiind procesul in care
conducatorul opereaza cu trei elemente fundamentale : idei, lucruri si oameni,
realizand obiectivul pri altii . Conducerea de tip managerial are nevoie de toate cele
trei elemente care trebuie privite si valorificate in interdependenta si interactiunea lor
(A. Mackensie, 1969).
In aceeasi ordine de idei , H. Johannsen si A. B. Robertson , remarcau faptul ca
managementul este arta sau stiinta de a directiona , dirija , si administra munca altora
pentru a atinge obiectivele stabilite. Managementul include judecarea , aprecierea si
decizia in stabilirea planurilor () pentru controlul performantelor , ghidarea ,
integrarea , si supravegherea personalului in realizarea activitatii sale. ( H.
Johannsen si A. B. Robertson , 1968, p.80).
Intr-o alta lucrare, intitulata Management si eficienta, Ovidiu Nicolescu arata ca
managementul rezida in studierea procesului de conducere a productiei in vederea
descoperirii legitatilor si principiilor care guverneaza () ridicarea eficientei
acesteia (Ovidiu Nicolaescu, 1994).
Un alt autor de literatura de specialitate roman, Ion Petrescu, defineste managementul
ca un ansamblu de metode si tehnici de conducere si gestiune a unitatilor economice
si adoptare a unor decizii eficace in proiectarea si reglarea proceselor
microeconomice (Ion Petrescu, 1991, p.16).
Termenul de management este analizat in mod special din perspectiva sociologiei.
Astfel , Ioan Mihailescu si Vasile Cornescu definesc managementul ca fiind un
complex de actiuni desfasurate cu scopul de a asigura functionalittaea normala,
eficienta, a colectivitatilor umane organizate (intreprinderi economice, organizatii
politice, unitati de invatamant) in ansamblul lor, cat si a fiecarei verigi structurale
componente. La funtionalitate normala se poate ajunge prin atingerea obiectivului
fundamental al oricarei organizatii : utilizarea cat mai judicioasa a resurselor
materiale, umane, financiare, disponibile. (Ioan Mihailescu si Vasile Cornescu, 1993,
p.8).

B. Analiza managementului ca notiune sociologica permite evidentierea

continutului complex pe care il implica acest tip superior de conducere a activitatii
umane. Mai mult decat atat, conducerea manageriala este dependenta de aparitia unui
nou tip de lider al organizatiilor sociale moderne ( economice, politice, culturale,
pedagogice), un lider eficent , care intervine ca vector al inovatiei si progresului. El
este necesar in orice context social daca se vrea ca economia sa prospere in ritm
novator si creator ( Ioan Mihailescu,Vasile Cornescu si Sica Stanciu, 1994, p. 6 )
Continutul pe care il reflecta notiunea de management este extrem de complex si
de profund in plan social.

C. Managementul constituie astfel:

a) o tehnica sociala esentiala pentru directionarea optima a energiilor unei

activitati in perspectiva teleologica a realizarii unui scop uman, propiu
domeniului de referinta ( economie, cultura, politica, educatie );
b) o activitate eficenta, ceea ce inseamna atingerea scopurilor organizatiei
respective in conditiile unui minim de cheltuieli de resurse ;
c) o organizare optima a activitatii ceea ce presupune arta de a conduce
valorificand la maximum trei elemente fundamentale idei, lucrururi,
oameni
d) un proces decizional permanent perfectibil absolut necesar pentru obtinerea
maximului de eficenta
e) un proces social care implica responsabilitatea pentru planificarea si
reglementarea eficenta si economica a operatiilor/activitatiilor unei
inteprinderi in indeplinirea unui scop sau unei sarcini date
 f) o activitate psihosociala complexa rationala care include judecarea,
aprecierea, hotararea in stabilirea planurilor si utilizarea datelor pentru
controlul performantelor () si ghidarea , integrarea , motivarea si
supravegherea personalului in vederea atingerii scopurilor propuse ;
g) un proces de proiectare a activitatii eficente intr-un context sau climat
psihosocial optim , in care indivizii, muncind relizeaza eficent scopurile
stabilite
h) un sistem de principii , norme , reguli care concentreaza cerinte ( psihosociale,
economice tehnice, morale, pedagogice, culturale, politice, etc ) necesare
pentru realizarea unor activitati eficente in masura aplicarii permanente a
sistemului respectiv de principii, norme, reguli
i) un complex de actiuni desfasurate cu scopul de a asigura functionalitatea
normala , eficenta a colectivitatilor umane organizate ( itreprinderi economice,
organizatii politice, unitati de invatamant etc.) in ansamblul lor, cat si a
fiecarei verigi structurale componente () in conditiile utilizarii cat mai
judicioase a resurselor materiale, umane, etc. disponobile ( Ioan Mihailescu,
Vasile Cornescu si Sica Stanciu, 1994, p. 6-8)
Concluziile avansate de cei trei autori citati ne ofera repere metodologice
importante pentru intelegerea managemenului in conditiile educatiei , in context
general si in cadrul concret al clasei de elevi.

D. Calitatile unui manager

Evolutiile managementului in societatea moderna, consemnate in ultimile

decenii, confirma importanta conducerii eficente a organizatiilor sociale. Se
apreciaza ca realizarea unei astfel de conduceri aficeinte necesita anumite
aptitudini deosebite. Aceste apituni le voi prezenta, mentionand faptul ca este
vorba despre un set de calitati reprezentative pentru orice manager , deci si
pentru orice manager scolar , pentru orice profesor competent la nivelul clasei de
elevi :
- sa stii sa vorbesti , dar sa si asculti ,
- sa conduci prin propriul tau exemplu,
- sa dai instructiuni clare atunci cand sunt necesare,
- sa alegi oameni competenti,
- sa stii cum sa-i incurajezi pe cei din jur,
- sa fii cinstit,
- sa fii consecvent, hotarat si abordabil,
- sa acorzi credit cui trebuie si cand trebuie. (conform Management. Ghid propus
The Economist , 1997, p.134).

E. Metode de management

Plecand de domeniul economiei , managementul dobandeste un caracter social

general . In acest context , sunt semnalate mai multe definitii complementare care
privesc : managementul prin obiective , managementul in conditii de criza ,
managementul operational , managementul personalului , managementul resurselor
 umane , managementul timpului (Management. Ghid propus The Economist , 1997,
p. 135-137) . Voi prezenta definitiile respective din unghiul de vedere al
managementului general , dar si din perspectiva decshiderilor care pot fi facute in
directia managementului pedagogic.
Managementul prin obiective se bazeaza pe intelegerea construita intre actorii
organizatiei sociale si echipa de conducere , intelegere referitoare la scopurile umane
care trebuie urmarite intr-o anumita perioada de timp printr-un efort colectiv constant
si eficace.
Managementul in conditii de criza este construit in conditiile unei situatii
extreme care altfel poate genera consecinte extreme. Acest tip de conducere implica doua
momente :
a) un moment care priveste prevenirea crizei prin sesizarea semnalelor
semnificative din acest punct de vedere ;
b) un al doilea moment care priveste declansarea planului de rezerva.
Se considera ca variabila reusitei este cea care priveste viteza de reactie dar si
calitatea reactiei (pentru ca nu trebuie reactionat in mod exagerat).
Managementul operational este privit in sens larg nu numai ca un auxiliar al
procesului decizional , ci si ca o activitate strans integrata , raportata la alte domenii .
Prin aceasta noua viziune , care este caracteristica pentru managementul serviciilor ,
managementul a devenit o arma extrem de competitiva.
Managementul personalului implica activitatea de pregatire si perfectionare a
angajatilor unei organizatii sociale , conceputa astfel incat acestia sa-si poata aduce o
contributie maxima la reusita afacerilor , respectiv la atingerea scopurilor propuse.
Managementul resurselor umane are un sens mai larg decat vechiul concept de
management al personalului (care implica unele probleme cu pondere scazuta in raport
cu destinul profesional al angajatilor). Managementul resurselor umane acopera o gama
tematica mai larga , de la perfectionare profesionala si recrutare de personal pana la
probleme ca detasari (Management. Ghid propus The Economist , 1997, p. 137).
Managementul timpului defineste modul in care conducatorii unor activitati
sociale isi organizeaza aceasta importanta resursa , dezvoltand permanent un subiect
favorit pentru listele de atributii. Dintre acestea retinem ca importante regulile care
asigura : planificarea fiecarei zile din seara precedenta, ordinea prioritatilor ,
accentuarea sarcinilor-cheie , rezerva de timp pentru tine insuti sau pentru o eventuala
problema neprevazuta , raportarea problemelor unei zile la o unitate de timp mai mare
(respectiv raportarea obiectivelor concrete , valabile pe termen scurt , la cele specifice ,
proiectate pe termen mediu).
In lucrarea Management si cultura institutionala (Corneliu Maior) , am
intalnit cateva noi tipuri/metode de management , dintre care cel putin 4 merita
amintite. Astfel este vorba despre : management prin proiecte, management prin inovare,
management prin bugete , management prin exceptii. (Corneliu Maior, Management si
cultura institutionala , 2009 , p. 28-34).
Managementul prin proiecte se inscrie in categoria sitemelor moderne de
conducere ca sistem ce se aplica pentru o perioada limitata de timp (cativa ani), in
scopul solutionarii unei probleme complexe , precis definita.
Este conceput in vederea solutionarii unor probleme complexe cu un puternic caracter
inovational care implica aportul a mai multi specialisti din diferite compartimente
integrati temporar intr-o retea organizatorica autonoma.
Managementul prin inovare reprezinta un concept dinamic bazat pe atitudinea
receptive a conducerii la inovare , fiind axat pe stabilirea si aplicarea consecventa a unor
strategii inovationale.
Vorbim aici despre un proces de inovare care urmareste asigurarea concordantei intre
dezvoltarea tehnica a produsului si dezvolttarea sa comerciala. (Corneliu Maior,
Management si cultura institutionala , 2009 , p.29-30).
Managementul prin bugete este un sistem de managementul ce asigura
previzionarea, controlul si evaluarea activitatii firmei si a principalelor sale componente
procesuale si structurale cu ajutorul bugetelor.
Bugetul asigura in expresie finanicara dimensionarea obiectivelor, cheltuielile, veniturile
si rezultatele la nivelul centrelor de gestiune si in final evaluarea eficientei economice
prin compararea rezultatelor cu nivelul bugatar a acestora.
Managementul prin exceptii este un sistem de management simplificat axat pe
vehicularea ascendenta a informatiilor care reflecta abateri de la limitele stabilite si pe
concentrarea celor mai buni manageri si specialisti in zonele decizionale si operationale
cheie pentru competivitatea firmei.

Din definitiile prezentate pana acum , in contextul evolutiilor constatate ,

rezulta cateva trasaturi comune activitatii de management :
- existenta unei organizatii care are un tel comun , un scop general si obiective
specifice comune ;
- existenta unor strategii adecvate de utilizare eficienta a resurselor materiale ,
umane , temporale , financiare , informationale , care contribuie la atingerea
obiectivelor organizatiei ;
- existenta unor mecanisme de evaluare , decizie , reglare si autoreglare a
sistemului condus , care contribuie la optimizarea activitatii desfasurate in cadrul
sistemului respective.
Managementul devine o modalitate noua de conducere a tuturor organizatiilor sociale
in perspectiva cresterii eficacitatii si eficientei tuturor activitatilor proiectate de
acestea , conform statutului lor ( economic , cultural , religios , politic , pedagogic
etc.) . Este un tip de conducere adaptat contextului de evolutie al societatii moderne
postindustriale , informationale. Din acest punct de vedere putem vorbi despre
necesitatea elaborarii si perfectionarii unui autentic management general , valabil in
cadrul oricarei organizatii sociale , deci si la nivelul organizatiei scolare.

4. Concluzii

Problemele de management constituie un imperativ acut, de natura sa determine

esecul sau succesul aplicarii unui mecanism economic. Oamenii au devenit contienti de
faptul ca managementul poate constitui un obiect de studiu, o disciplina care poate fi
invatata, dezvoltata si ameliorata, cercetata si predata.
Aspectele semnificative legate de management sunt urmatoarele:
- este o preocupare atat de importanta incat este indreptatit la statutul tiintific si
teoretic.
- ca teorie si practica constituie de fapt o cale stiintifica de rezolvare a problemelor
puse conducerii in conditiile complexitatii interdependentelor si schimbarilor care
caracterizeaza lumea moderna dinamica.
- asigura descoperirea adevaratelor probleme si formularea lor corecta, inlaturarea
falselor probleme, stabilirea scopurilor, a obiectivelor si prioritatilor, precum si abordarea
sistematica, rationala, in vederea obtinerii de rezultate reale.