Sunteți pe pagina 1din 29

2. (5).

O unitate de vnzare cu amnuntul, constat c n cursul nopii, n incinta unitii s-a ptruns prin
efracie, disprnd mai multe bunuri. n urma efecturii inventarierii bunurilor din magazin se constat
marf lips din gestiune n valoare la pre de vnzare de 7.500 lei. Valoarea la pre de achiziie fr TVA, a
mrfurilor lips din gestiune este de 2.500 lei. Iniial nu se cunosc autorii furtului. Dac autorii prejudiciului
rmn necunoscui sau sunt insolvabili, nencasndu-se pn la expirarea termenului de prescripie
extinctiv (3 ani), valoarea prejudiciului se va trece pe pierderi din creane i debitori diveri.

Se inregistreaza debitori diversi pt potentialii vinovati de furt


461(473) = % 3 100
758 (707) 2 500
4427 600

se scade gestiunea

% = 371 7 500
607 2 500
378 3548.39
4428 1451.61

31.12.N la inventar se inregistreaza provivioane pt clienti cu risc

6814N = 491 3 100

dupa 3 ani, se prescriu creantele neacasate si se anuleaza ajustarea creata

654 = 461(473) 3 100

491 = 7814N 3 100

se inchid cheltuielile prin trecere la rezultate

121 = 654 3 100

3. (13). Se obine cu fore proprii un program informatic evaluat la 30.000 u.m.n. Durata de via
util 3 ani. Dup 1 an de utilizare se realizeaz mbuntiri la programul informatic n valoare de
10.000 u.m.n. Se vinde imediat programul informatic la preul de 50.000 u.m.n, inclusiv TVA. Se
accept n contul creanei un efect comercial care se depune la banc i se ncaseaz. Utilizai IAS
38 Imobilizri necorporale.

Se inregistreaza:
- obtinerea din productie a programului informatic in valoare de 3 000 lei
208 = 721 30.000

- amortizarea programului informatic in primul an de utilizare 30 000: 3 ani= 10 000


6811 = 2808 10.000

- mbuntiri la programul informatic n valoare de 10.000 lei

1
208 = 721 10.000

- vanzarea programului informatic la valoarea de 50 000 lei


461 = % 50 000
7583 40 322,58
4427 9 677,42

- scaderea din gestiune a programului informatics vandut


% = 208 40 000
2808 10 000
6583 30 000

- se accept n contul creanei un efect comercial


413 = 461 50.000

- se depune la banc i se ncaseaz efectul commercial la scadenta


5113 = 413 50 000

5121 = 5113 50 000

4. (20). Bilanul intermediar de lichidare a SC D, naintea operaiunilor de partaj prezint urmtoarele


informaii:
Capital social 300.000 um;
Rezerve legale 40.000 um;
Profit net 60.000 um;
Conturi la bnci 400.000 um;
Contabilizai operaiunile de partaj n cazul a 2 acionari X care dein 60% din capitalul social i Z 40%.

Inregistrari contabile:
a) Repartizarea rezervelor ; X cu 60% i Z cu 40%.

1061 = 456 40 000


X 24 000
Z 16 000

b) Se constituie impozitul pe profit pe reserve legale pentru de partaj (pe fiecare asociat):
(40 000 x 16% = 6 400) X cu 60% i Z cu 40%.
456 = 441 6400
456x = 441x 3840
456z = 441z 2560

c) Se constituie impozitul pe dividende pe reserve legale pentru de partaj: X cu 60% i Z cu 40%.


(40 000-6400) x 16% = 5376 lei
456 = 446 5376
456x = 446x 2150,40
456z = 446z 3225,60

d) Se platesc impozitele catre buget si rezervele catre asociati:


% = 5121 40 000
441 6 400
446 5 376
456x 16966.8
456z 11287.2

2
e) Repartizarea profitului catre asociati: X cu 60% i Z cu 40%.
(121 = 456 60 000
456x 36 000
456z 24 000

f) Se constituie impozitul pe dividende pentru profitul repartizat:


456 = 446 9 600
456x = 446x 5760
456z = 446z 3840

g) Se platesc impozitul pe dividende si profitul catre asociati

% = 5121 60 000
446 9 600
456x 30 240
456z 20 160

h) Se repartizeaza capitalul social catre asociati 300 000 lei:

1012 = 456 300


000
180
456x
000
120
456z
000

i) Se plateste capitalul social catre asociati:

456 = 5121 300


000
180
456x
000
120
456z
000

5. (33). Dispunei de urmtoarele informaii pentru luna decembrie anul N: total vnzri: 75.000
lei, TVA 24%, la inventar se constat minus de combustibil n gestiune neimputabil peste normele
legale evaluat la 45.000 lei TVA 24%, total achiziii 50.000 lei TVA 24%, TVA de recuperat din luna
noiembrie 4.000 lei. nregistrarea TVA de pltit la bugetul de stat se efectueaz prin formula:

a) 25.316,3 4427 = 4426 9.677,42


4424 4.000
4423 11.638,89
b) 25.316,3 4427 = 4426 9.677,42
4423 15.638,71
4423 = 4424 4.000
c) 14.516,13 4427 = 4426 9.677,42
4424 4.000
4423 838,71
d) 25.316,3 5121 = 4426 9.677,42
4424 4.000
4423 11.638,88
e) 9677,42 4427 = 4426 9.677,42
4000 4424 = 4426 4.000
3
Raspuns corect: varianta b.

Inregistrari contabile:

a) inregistrarea vnzarilor(TVA colectat):

75
4111 = %
000,00
707 60483,87
4427 14516,13
b) se inregistreaza minus de combustibil in gestiune neimputabil , peste normele legale evaluat la 45.000
lei
6022N = 3022 45 000

635N = 4427 10 800

c) se inregistreaza achizitiile (TVA deductibil)

% = 401 50 000
371 40 322,58
4426 9 677,42
d) se inregistreaza inchidera TVA
4427 = % 25316,13
4426 9677,42
4423 15638,71

e) compensate TVA de plata cu TVA de recuperat

4423 = 4424 4 000

6. (51). O societate cu capital social de 100.000 lei in care asociati sunt o persoana fizica cu aport la
capitalul social de 40% si o persoana juridica cu aport la capitalul social de 60%, au inregistratin primul an
de activitate un profit net de 60.000 lei. Adunarea generala a asociatilor a hotaratin luna martie a anului
urmator ca profitul net sa fie repartizat pentru constituirea rezervei legale si diferenta ca dividende care sa
fie achitatein luna urmatoare. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate a acestor operatiuni.

a) la 31.12. N constituire rezerva legala


Profit brut 60.000 / (1-0,16) = 71.428,57
Rezerva legala = 71.428,57 x 5% = 3 571 lei pana la 100.000 x 20% = 20.000

129 = 1061 3.571


b) la 03.01.N+1 se inchide contul 121 N valoarea repartizata cu contul 129
121 = 129 3.571
c) se reporteza profitul ramas dupa repartizare la rezerva legala (60.000 3571 = 6.429)
121 = 117 56.429
d) repartizare profit net votat AGA la dividende 56.429 lei
117 = % 56.429
457A 22.571,60
457B 33.857,40

e) inregistrare impozit pe dividende(56.429 x 16% =9.029)

4
457A = 446A 3612
457B = 446B 0

f) plata impozitului pe dividende:


deoarece condiia privitoare la perioada de deinere a participaiei minime are n vedere o
perioad de 2 ani consecutivi, mplinii la data plii dividendelor, este indeplinita, nu se va
plati impozit pe dividend pt B

446A = 5121 3.612

g) plata dividende nete catre asociati

% = 5121 52.817,00
457A 18.959,60
457B 33.857,40

5
GRUPA II - Categoria II Auditul statutar al situatiilor financiare

1. (12.) Opinia fr rezerve dar cu un paragraf de observaii: semnificaie, mod de prezentare.

Opinia fara rezerve dar cu paragraf de observatii (rapoarte modificate) evidentiaza un aspect ce
afecteaz situaiile financiare i care este inclus ntr-o not la situaiile financiare, care dezbate problema
mai pe larg. Adugarea unui astfel de paragraf de evideniere a aspectelor nu afecteaz opinia auditorului.
Este de preferat ca paragraful s fie inclus dup paragraful referitor la opinie i, de regul, va face referire
la faptul c opinia auditorului nu este o opinie cu rezerve n aceast privin. Pot aparea paragrafe de
modificare a RA in cazul afectarii continuitatii activitatii sau n cazul n care exist o incertitudine
semnificativ (alta dect o problem de continuitate a activitii), a crei rezoluie depinde de evenimente
viitoare i care poate afecta situaiile financiare.
Prezentare: n opinia noastr (restul cuvintelor sunt aceleai cu cele ilustrate n paragraful
referitor la opinie, paragraful 28 de mai sus). Fr a ne exprima rezerve n opinia noastr, atragem atenia
asupra Notei X din situaiile financiare. Compania este dat n judecat fiind acuzat de nclcarea unor
drepturi de licen, cerndu-se plata redevenelor i pagube punitive. Compania a ntreprins o aciune de
ntmpinare i au avut loc audieri preliminare, fiind n desfurare procese n cazul ambelor aciuni. n
prezent, nu pot fi determinate rezultatele, iar n situaiile financiare nu s-au constituit provizioane pentru nici
una din obligaiile ce pot rezulta.

2. (14.) Cine sunt utilizatorii situaiilor financiare?

In categoria utilizatorilor situatiilor financiare se incadreaza:

1. Investitorii, cu interes manifestat pentru:


- rentabilitatea investitiilor efectuate (cei interesati sunt atat cei care investesc, cat si firmele care le
ofera acestora consultanta);
- evitarea sau minimizarea riscului inerent tranzactiilor desfasurate;
- momentul prielnic in care ar trebui sa pastreze, sa cumpere sau sa vanda actiunile entitatii de care
sunt interesati sau la care sunt actionari;
- capacitatea entitatii de a oferi dividende in fiecare exercitiu financiar

2. Angajatii, cu interes manifestat pentru:


- stabilitatea si profitabilitatea entitatii (cei interesati sunt atat salariatii, cat si Sindicatele)
- capacitatea entitatii de a oferi remuneratii, pensii precum si diverse oportunitati profesionale.

3. Creditorii financiari, cu interes manifestat pentru:


- rambursarea la scadenta a imprumuturilor acordate si a dobanzilor aferente percepute (de regula,
acestea sunt acordate pe termen lung);
- nivelul creditelor absorbite de diverse sectoare de activitate.

4. Furnizorii si alti creditori comerciali, cu interes manifestat pentru:


- capacitatea de rambursare a sumelor cuvenite la scadenta (de regula, interesul este manifestat pe
o perioada scurta de timp);
- intarirea legaturilor comerciale create;
- mentinerea sau cresterea volumului vanzarilor catre entitatile stabile;
- continuitatea activitatii entitatii, atunci cand este vorba de un client semnificativ al carui faliment ar
putea influenta drastic performanta sau buna functionare a furnizorilor sau a altor creditori
comerciali.

5. Clientii, cu interes manifestat pentru:


- continuitatea activitatii entitatii cu care se doreste o colaborare pe termen lung;
- continuitatea activitatii entitatii atunci cand se manifesta o dependenta fata de produsele sau
serviciile furnizate de catre aceasta.

6. Publicul, cu interes manifestat pentru:


- impactul economic si social al entitatilor, avand in vedere ca acestea pot afecta publicul in diverse
moduri;
- contributia entitatilor la economia locala, punandu-se accent pe numarul de angajati existent si pe
colaborarea cu furnizorii locali;

6
- prosperitatea entitatii si a domeniului de activitate in care aceasta activeaza, informatii care pot fi
extrase din continutul situatiilor financiare.

7. Institutiile statului si alte autoritati, cu interes manifestat pentru:


- activitatea entitatilor care influenteaza intr-o anumita masura alocarea resurselor de la buget;
- stabilirea unei politici fiscale care sa incurajeze investitiile in economie;
- reglementarea activitatii entitatilor;
- obtinerea informatiilor necesare in determinarea Produsului National si a altor indicatori
macroeconomici.

8. Conducerea entitatii, cu interes manifestat pentru:


- luarea unor decizii cu impact major asupra dezvoltarii entitatii;
- controlul politicilor financiare si operationale care sa permita entitatii sa faca fata cu succes
concurentei acerbe de pe piata.

Este evident faptul ca situatiile financiare nu pot indeplini toate necesitatile de informatie ale
utilizatorilor. Avand in vedere faptul ca persoanele care investesc intr-o entitate risca poate cel mai
mult, intocmirea situatiilor financiare pentru acestia ar trebui sa ofere si celorlalte categorii de
utilizatori informatiile necesare in luarea deciziilor potrivite.

In categoria utilizatorilor situatiilor financiare prevazuti in continutul OMFP 3055/2009 nu este inclus
managementul entitatii. Totusi, noi consideram ca acesta are un rol esential. Conducerea entitatii
este principalul responsabil cu intocmirea si prezentarea situatiilor financiare. Aceasta este
interesata de informatiile oferite de situatiile financiare, cu toate ca are acces si la alte informatii
financiare si de gestiune care o ajuta in luarea deciziilor.

Forma si continutul acestor informatii suplimentare nu este prestabilit(a) si poate fi determinat(a) de


catre management pentru o cat mai buna gestionare a activitatii.

Intr-o economie functionala, bazata pe concurenta, este important de mentinut un echilibru intre
necesitatile fiecarei categorii de utilizatori prezentate mai sus si nu trebuie pus accentul doar pe o
serie de informatii specifice unei anume categorii.

3. (15.) Explicai noiunea de bilan.

Bilanul este un procedeu al metodei contabilitii prin care se reflect situaia patrimoniului n
ntregul su i rezultatele financiare (profit, pierdere) ale activitii unitii la un moment dat. El
asigur nfptuirea principiului dublei reprezentri a patrimoniului, prezentnd la un moment dat, n
expresie bneasc, patrimoniul sub aspectul destinaiei economice i a surselor de finanare a
elementelor patrimoniale. Prezentnd starea patrimoniului la un moment dat, furniznd informaii
generale, sintetice, privind situaia economic i financiar i relaiile unitii cu terii, informaii
rezultate din centralizarea datelor contabilitii curente, bilanul este completat cu anexa la bilan i
cu contul de profit i pierdere care explic i detaliaz anumite date cuprinse n bilan.

4. (16.) Ce este contul de profit i pierdere?

Contul de Profit si Pierdere sau CPP (engleza Income Statement, Profit and Loss account
sau P&L Account) reprezinta o situatie financiara intocmita de o companie in diferite momente ale
anului sau financiar - de obicei la inceputul si sfarsitul exercitiului financiar, si uneori interimar la
trimestrele I, II si III.
CPP reflecta veniturile, cheltuielile si profitul obtinut de o entitate in perioada de timp la care
se refera raportul. Spre deosebire de bilantul contabil, care este un raport static (imortalizeaza
activele si pasivele unei societati la momentul intocmirii sale), CPP este un raport dinamic,
evidentiind totalurile unor fluxuri de cheltuieli si venituri care au avut loc in perioada de timp
acoperita. In general, pentru comparabilitate, indicatorii sunt prezentati atat pentru exercitiul financiar
curent cat si pentru cel precedent.

5. (18.) Ce este situaia fluxurilor de trezorerie?

Situatia fluxurilor de trezorerie" stabileste cerinte privind prezentarea situatiilor fluxurilor de numerar
si informatiile pe care trebuie sa le contina. Informatiile privind fluxurile de numerar sunt folositoare

7
utilizatorilor situatiilor financiare, oferind o baza de evaluare capacitatii ntreprinderii de a genera
numerar si a nevoilor sale pentru utilizarea fluxurilor de numerar respective.

6. (24.) Ce etape trebuiesc respectate pentru obinerea elementelor probante care s permit
o asigurare a calittii situatiilor financiare?

Opiniile privind etapele pe care trebuie s le parcurg un auditor pn la emiterea raportului de audit
asupra situaiilor financiare anuale sunt variate, doar n sensul denumirii cte unei etape, ntruct
demersul auditorului trebuie s se realizeze conform normelor naionale i standarde internaionale
de audit.
Unii autori consider c o misiune de audit trebuie s se realizeze prin parcurgerea urmtoarelor
etape:
1. Acceptarea misiunii sau contractarea lucrrilor
2. Planificarea misiunii de audit
3. Evaluarea controlului/auditului intern
4. Controlul conturilor
5. Verificarea situaiilor financiare
6. Lucrrile de sfrit de misiune
7. Raportul de audit

7. (27) Care sunt tipurile de raport pe care le poate ntocmi expertul contabil la finele misiunii
de examinare a contabilittii, ntocmire, semnare i prezentare a situaiilor financiare?

Tipuri de raport conform Standard profesional 22 emis de CECCAR:


- Raport fr observaii
- Raport cu observaii (dezacord sau incertitudine)
- Raport cu observaii (limitri)
- Raport cu refuz de atestare (dezacord sau incertitudine)
- Raport cu refuz de atestare (limitri)
Raport privind examinarea contabilitii, ntocmirea i prezentarea situa iilor financiare pentru
societile care sunt obligate s aib auditori statutari sau cenzori.

8
GRUPA II - Categoria IV Evaluarea intreprinderilor
1. (17.) Situaia stocurilor de materii prime n cursul lunii august este: 1.08. sold iniial 10 buc 1
lei/bucat; 5.08.
intrri 20 buc x 2 lei/bucat; 10.08. intrri 30 buc x 3 lei/bucat; 20.08 intrri 40 buc x 4 lei/bucat;
30.08.
intrri 5 buc x 4,5 lei/bucat; ieiri pe 18.08. 55 buc i pe 25.08 43 buc. La ieirea din gestiune se
utilizeaz metoda FIFO (primul intrat primul ieit).
Stabilii valoarea ieirilor din 18.08

Data Sold initial Intrari Iesiri Sold final


01.08 10 buc x 1 leu/buc 10 lei
05.08 20 buc x 2 lei/buc 40 lei 50 lei
10.08 30 buc x 3 lei/buc 90 lei 140 lei
18.08 55 buc: 125 15 lei
10 buc x 1 leu/buc = 10 lei (5 buc x 3
lei lei/buc)
20 buc x 2 lei/buc = 40 lei
25 buc x 3 lei/buc = 75 lei

2. (11.) Creanele fa de clienii externi ai firmei sunt n sum de 20.000 euro, din care:
60% sunt n termen de ncasare;
30% au o vechime de 4 luniiprezint un risc de nencasare de 25%;
10% sunt mai vechi de 1 an.
Care este valoarea actual a creanelor (1 euro = 4,25 lei) ?

Rezolvare 2. (11):
Provizion 20.000 EURO x 30% x 25% = 1.500 EURO
Creane = 20.000 EURO 1.500 EURO = 18.500 EURO x 4,25 lei/EURO = 78.625 lei.

3. (1.) Care este valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi care prezint urmtorul bilant
economic:
imobilizri 60.000; capital social 70.000; obligatii 640.000; creante 400.000; stocuri 300.000;
diferente din reevaluare 50.000; profit 10.000; rezerve 10.000; disponibilitti 20.000.

Rezolvare 3. (1):
Metoda aditiv: Valoarea patrimoniala de baza = Capitaluri proprii +/-Diferen e din reevaluare =
70.000 capital social + 50.000 diferene din reevaluare + 10.000 profit + 10.000 rezerve = 140.000
Metoda substractiv: Valoarea patrimoniala de baza = Active Totale Datorii totale = 60.000
imobilizri 640.000 obligaii + 400.000 creane + 300.000 stocuri + 20.000 disponinbilit i =
140.000

4. (14.) Un utilaj nregistrat iniial la valoare de 60.000 lei, si cu o durat de utilizare de 10 ani se
reevalueaz succesiv stabilindu-se urmtoarele valori juste:
a) dup 2 ani Vj1 = 80.000 lei;
b) dup 5 ani Vj2 = 40. 000 lei;
c) dup 8 ani VJ3 = 10.000 lei.
Care este nivelul rezervei din reevaluare dup ultima reevaluare?

Rezolvare 4. (14):
a) 213 = 105 20.000 lei (80.000 lei 60.000 lei)
b) 105 = 213 20.000 lei si 658 = 213 20.000 lei
0 lei

5. (33). Determinati activul net corijat al unei ntreprinderi, prin ambele metode, cunoscnd
urmtoarele elemente

9
din bilantul economic al acesteia: casa 10.000; banca 150.000; cheltuieli de nfiintare 15.000; cldiri
200.000; echipamente 250.000; stocuri 300.000; furnizori 400.000; creditori 80.000; mprumuturi
bancare t.l. 200.000; capital social 100.000; reserve 10.000; venituri anticipate 80.000; profit 55.000.

Rezolvare 5. (33):
Metoda aditiv: ANC = Capitaluri proprii +/-Diferene din reevaluare = 100.000 capital social + 10.000
rezerve + 55.000 profit - 15.000 cheltuieli de infiintare + 80.000 venituri anticipate = 230.000
Metoda substractiv: ANC = Active Totale Datorii totale = 10.000 casa + 150.000 banca + 200.000 cldiri +
250.000 echipamente + 300.000 stocuri 400.000 furnizori - 80.000 creditori 200.000 mprumuturi bancare
t.l. = 230.000

10
GRUPA II - Categoria V Fuziuni si divizari de intreprinderi

1. (33) Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Se


cunosc urmtoarele date:
prima de fuziune 5.600 lei; societatea B: active diverse 40.000 lei, datorii 12.000 lei. Societatea A:
numrul de aciuni 10.000 de titluri, valoarea nominal 8 lei/aciune, plusvaloarea din reevaluarea
imobilizrilor 10.000 lei.
Care este mrimea rezervelor societii A.

Rezolvare 1. (33):
ANC Societatea B = 40.000 lei active diverse 12.000 lei datorii = 28.000 lei
ANC societatea A = 80.000 lei capital social + 10.000 lei plusvaloare imobilizri = 90.000 lei
Valoare de pia aciune A = 90.000 lei : 10.000 titluri = 9 lei/titlu
Numr de titluri de emis pentru B la valoare nominal = 28.000 lei : 8 lei/titlu = 3.500 titluri
Capital propriu Capital social = 90.000 lei + 28.000 lei 108.000 lei = 10.000 lei

2. (49.) Din bilanul celor dou societi intrate n fuziune rezult: Societatea A: active diverse 41.600
lei, datorii
9.100 lei, numr de aciuni 5.200, valoarea nominal 6 lei / aciune. Societatea B:
active diverse 30.000 lei, datorii 8.625 lei, numr de aciuni 2.500, valoare nominal 6 lei/aciune.
Absorbitul deine la absorbant 1.000 de aciuni achiziionate cu 5 lei/aciune.

Rezolvare 2. (49):
ANC A = 41.600 lei 9.100 lei = 32.500 lei : 5.200 aciuni = 6,25 lei/ac iune
ANC B = 30.000 lei 8.625 lei = 21.375 lei : 6,25 lei/aciune = 3.420 ac iuni

3. (58) Din bilanul celor 2 societi intrate n fuziune rezult:


Soc A: activ real evaluat 64.000 lei, datorii 6.160 lei, nr de aciuni 5.000, valoare nominal 4
lei/aciune.
Soc.B: activ real evaluat 122.000 lei, datorii 21.200 lei, nr de aciuni 10.000, valoare nominal 4
lei/aciune.
A deine la B 2.000 aciuni achiziionate cu 18 lei/aciune.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emis?

Rezolvare 3. (58):
ANC A = 64.000 lei 6.160 lei = 57.840 lei : 5.000 ac iuni = 11,568 lei/ac iune
ANC B = 122.000 lei 21.200 lei = 100.800 lei : 11,568 lei/ac iune = 8.714 ac iuni 2.000
aciuni = 6.714 aciuni

11
GRUPA II - Categoria X Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii

1. (25.) Explicai calitatea persoanelor care, pot coordona activitatea de audit intern n cadrul
entitii

Auditor financiar Legea 133/2002 de aprobare OG privind auditul financiar + Legea 672/2002 privind auditul
public intern (pt entiti publice)+ OMFP 659/2015 pt aprobarea Cadrului General de echivalare a
competenelor profesionale necesare pt obinerea certificatului de atestare ca auditor public intern.

2. (47.) Care sunt etapele misiunii de audit intern

HG 1086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activitii de audit public intern (M.
Of. 17 / 10.I.2014
planul de audit intern anual i multiannual
proceduri de audit intern activitilor asupra misiunilor planificate
ntocmirea FIAP fie de identificare i analiza a problemelor (Problema, Cauze, Consecin e,
Recomandri/Soluii)
sedina de conciliere cu conducerea executiv (Dir) a rezultatelor misiunii de audit n baza
proiectului de raport de audit intern
prezentarea spre aprobare a raportului de ctre conducerea superioar DG-CA.

12
GRUPA III - Categoria III Expertize contabile
1. (5.) Alexandru, aflat la prima sa expertiz judiciar de natur civil, a constatat dup
studierea dosarului, c pentru e exprima o opinie motivat, mai sunt necesare documente cu
caracter financiar-contabil. Dilema sa este cum ar trebui s procedeze. Argumentai rspunsul.

REZOLVARE NCPC art 330-338 + CECCAR Norma profesional 35 EXPERTIZE CONTABILE


Art. 330: ncuviinarea expertizei
(1) Cnd, pentru lmurirea unor mprejurri de fapt, instana consider necesar s cunoasc prerea
unor specialiti, va numi, la cererea prilor ori din oficiu, unul sau 3 experi. Termenul va fi stabilit
astfel nct depunerea raportului de expertiz la instan s aib loc conform dispoziiilor art. 336.
(2) Cnd este necesar, instana va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de
specialitate.
(3) n domeniile strict specializate, n care nu exist experi autorizai, din oficiu sau la cererea
oricreia dintre pri, judectorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor
personaliti ori specialiti din domeniul respectiv. (4) Dispoziiile referitoare la expertiz, cu excepia
celor privind aducerea cu mandat, sancionarea cu amend judiciar i obligarea la plata de
despgubiri, sunt aplicabile n mod corespunztor n cazurile prevzute la alin. (2) i (3).
(5) La efectuarea expertizei n condiiile prevzute la alin. (1) i (2) pot participa experi alei de pri
i ncuviinai de instan, avnd calitatea de consilieri ai prilor, dac prin lege nu se dispune altfel.
n acest caz, ei pot s dea relaii, s formuleze ntrebri i observaii i, dac este cazul, s
ntocmeasc un raport separat cu privire la obiectivele expertizei.
Art. 331: Numirea expertului
(1) Dac prile nu se nvoiesc asupra numirii experilor, ei se vor numi de ctre instan, prin tragere
la sori, de pe lista ntocmit i comunicat de ctre biroul local de expertiz, cuprinznd persoanele
nscrise n evidena sa i autorizate, potrivit legii, s efectueze expertize judiciare.
(2) ncheierea de numire a expertului va stabili obiectivele asupra crora acesta urmeaz s se
pronune, termenul n care trebuie s efectueze expertiza, onorariul provizoriu al expertului i, dac
este cazul, avansul pentru cheltuielile de deplasare. n acest scop, instana poate fixa o audiere n
camera de consiliu, n cadrul creia va solicita expertului s estimeze costul lucrrii ce urmeaz a fi
efectuat, ct i termenul necesar efecturii expertizei. Tot astfel, instana poate fixa un termen scurt
pentru cnd va solicita expertului s estimeze n scris costul lucrrii ce urmeaz a fi efectuat, ct i
termenul necesar efecturii expertizei. Poziia prilor va fi consemnat n ncheiere. n funcie de
poziia expertului i a prilor, instana va fixa termenul de depunere a raportului de expertiz i
condiiile de plat a costurilor necesare efecturii expertizei.
(3) Dovada plii onorariului se depune la grefa instanei de partea care a fost obligat prin ncheiere,
n termen de 5 zile de la numire sau n termenul stabilit de instan potrivit alin. (2). Onorariul poate fi
majorat, n condiiile prevzute la art. 339 alin. (2).
Art. 332: Recuzarea expertului
(1) Experii pot fi recuzai pentru aceleai motive ca i judectorii.
(2) Recuzarea trebuie s fie cerut n termen de 5 zile de la numirea expertului, dac motivul ei
exist la aceast dat; n celelalte cazuri termenul va curge de la data cnd s-a ivit motivul de
recuzare.
(3) Recuzrile se judec cu citarea prilor i a expertului.
Art. 333: ntiinarea i nlocuirea expertului
(1) Dispoziiile privitoare la citare, aducerea cu mandat i sancionarea martorilor care lipsesc sunt
deopotriv aplicabile experilor.
(2) Dac expertul nu se nfieaz, instana poate dispune nlocuirea lui.
Art. 334: Ascultarea expertului
Dac experii pot s-i exprime de ndat opinia, acetia vor fi ascultai chiar n edin, iar prerea
lor se va consemna ntr-un proces-verbal, dispoziiile art. 323 aplicndu-se n mod corespunztor.
Art. 335: Efectuarea expertizei la faa locului
(1) Dac pentru expertiz este nevoie de o lucrare la faa locului sau sunt necesare explicaiile
prilor, ea nu poate fi fcut dect dup citarea prilor prin scrisoare recomandat cu coninut
declarat i confirmare de primire, n care li se vor indica ziua, ora i locul unde se va face lucrarea.
Citaia, sub sanciunea nulitii, trebuie comunicat prii cu cel puin 5 zile naintea termenului de
efectuare a lucrrii. Confirmarea de primire va fi alturat raportului de expertiz. (2) Prile sunt
obligate s dea expertului orice lmuriri n legtur cu obiectul lucrrii.
(3) n cazul n care una dintre pri opune rezisten sau mpiedic n orice alt mod efectuarea
lucrrii, instana va putea socoti ca dovedite afirmaiile fcute de partea advers cu privire la
mprejurarea de fapt ce face obiectul lucrrii, n contextul administrrii tuturor celorlalte probe.
13
(4)Cheltuielile efectuate cu expertiza pn la data refuzului vor fi suportate de partea care s-a opus
efecturii expertizei.
(5) n mod excepional, cnd aflarea adevrului n cauz este indisolubil legat de efectuarea probei
cu expertiz tehnic, instana va autoriza folosirea forei publice n scopul efecturii expertizei, prin
ncheiere executorie pronunat n camera de consiliu, dup ascultarea prilor.
Art. 336: Raportul de expertiz
(1) Constatrile i concluziile motivate ale expertului sau ale laboratorului ori ale institutului
specializat cruia i s-a cerut efectuarea expertizei vor fi consemnate ntr-un raport scris, care va fi
depus cu cel puin 10 zile nainte de termenul fixat pentru judecat. n cazuri urgente termenul pentru
depunerea raportului de expertiz poate fi micorat.
(2) Cnd sunt mai muli experi cu preri deosebite lucrarea trebuie s cuprind prerea motivat a
fiecruia.
(3) n cazurile anume prevzute de lege, depunerea raportului se va face numai dup obinerea
avizelor tehnice necesare ce se elibereaz numai de organismele de specialitate competente.
Art. 337: Lmurirea sau completarea raportului
Dac este nevoie de lmurirea sau completarea raportului de expertiz ori dac exist o contradicie
ntre prerile experilor, instana, din oficiu sau la cererea prilor, poate solicita experilor, la primul
termen dup depunerea raportului, s l lmureasc sau s l completeze.
Art. 338: Efectuarea unei noi expertize
(1) Pentru motive temeinice, instana poate dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei noi
expertize de ctre alt expert.
(2) O nou expertiz va trebui cerut motivat, sub sanciunea decderii, la primul termen dup
depunerea raportului, iar dac s-au formulat obieciuni, la termenul imediat urmtor depunerii
rspunsului la obieciuni ori, dup caz, a raportului suplimentar.
Art. 339: Drepturi bneti ale expertului
(1) Fapta experilor de a cere sau de a primi o sum mai mare dect onorariul fixat de instan se
pedepsete potrivit legii penale.
(2) La cererea motivat a experilor, inndu-se seama de lucrarea efectuat, instana va putea
majora onorariul cuvenit acestora, prin ncheiere executorie, dat cu citarea prilor, ns numai dup
depunerea raportului, a rspunsului la eventualele obieciuni sau a raportului suplimentar, dup caz.
(3) Expertul are aceleai drepturi ca i martorul n ceea ce privete cheltuielile de transport, cazare i
mas.

2. (10.) Maria este expert contabil judiciar.Clientul X i solicit elaborarea unor modele
decizionale privind achiziia unui utilaj destinat extinderii capacitii de producie dintr-un credit
bancar.
In urma examinarii documentelor puse la dispozitie, rezulta ca societatea comerciala si-a planificat
achizitia unui utilaj cu o durata normala de functionare de 10 ani, la un cost de achizitie de 200.000
lei. Optiunea de finantare este un credit. Oferta unitatilor bancare este urmatoarea:
Varianta 1-credit de 200.000 lei, pe o perioada de 6 luni, cu o dobanda de 30% an;
Varianta 2-credit de 200.000 lei, pe o perioada de 7 ani, cu o dobanda de 15% an;
Varianta 3-credit de 200.000 lei, pe o perioada de 10 ani, cu o dobanda de 10% an.
Identificndu-v ca expert contabil judiciar cu Maria, prezentai forma juridic de exercitare a
profesiei, construii documentarea misiunii, elaborai foile de lucru necesare documentrii misiunii i
finalizai misiunea.

Forma juridic de exercitare a profesiei = cabinet individual de expert contabil (judiciar)


Misiunea = expertiz extrajudiciar pe baz de contract de prestri de servicii Chiar dac este
expert judiciar i n aceast poziie nu poate avea clien i, va efectua o expertiz extrajudiciar
avnd ca obiect calculul costurilor aferente variantelor de credit. Pt c natura lucrrii profesionale
nu poate fi dect una din lucrrile prevzute la art 6 din OG 65/1994 ..dar n nici un caz
consultan(Dar nicio problem c este expert judiciar, cine poate mult poate i mai pu in !).
Documentarea misiunii= Oferta unitatilor bancare Foile de lucru= calculul dobnzii pe baza de
la sold. + amortizarea pe 10 ani
Varianta 1-credit de 200.000 lei, pe o perioada de 6 luni, cu o dobanda de 30% an;
COSTURI 230000 lei= Dobnda 30000 lei pe 6 luni +Amortizarea 200000lei pe 10 ani
Varianta 2-credit de 200.000 lei, pe o perioada de 7 ani, cu o dobanda de 15% an;
COSTURI 410000 lei=Dobnda 30000 leix7 ani= 210000 lei +Amortizarea 200000leipe 10 ani
Varianta 3-credit de 200.000 lei, pe o perioada de 10 ani, cu o dobanda de 10% an.
COSTURI 400000 lei=Dobnda 20000 leix10 ani=200000 lei+ Amortizarea 200000lei pe 10 ani

3. (13.) Ce lucrari poate executa un expert contabil?

Expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice i juridice urmtoarele lucrri:
14
a) ine sau supravegheaz contabilitatea i ntocmete sau verific i semneaz situaiile financiare;
b) acord asisten privind organizarea i inerea contabilitii;
c) efectueaz analize economico-financiare i evaluri patrimoniale;
d) efectueaz expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane
fizice ori juridice n condiiile prevzute de lege;
e) execut alte lucrri cu caracter financiar-contabil, de organizare administrativ i
informatic;
f) ndeplinete, potrivit dispoziiilor legale, atribuiile prevzute n mandatul de cenzor la societile
comerciale;
g) acord asistena de specialitate necesar pentru nfiinarea i reorganizarea societilor
comerciale;
h) efectueaz pentru persoane fizice i juridice servicii profesionale care presupun cunotine de
contabilitate.

4. (14.) Cum se exercita profesia de expert contabil si de contabil autorizat?

Experii contabili i contabilii autorizai garanteaz rspunderea civil privind activitatea desfurat,
prin subscrierea unei polie de asigurare sau prin vrsarea unei contribuii la fondul de garanii.

15
GRUPA III - Categoria VII Studii de fezabilitate

1. (9.) Care este continutul unui plan de afaceri?

Raspuns

1.0. INTRODUCERE
1.1. Scopul si obiectivele studiului
1.2. Prezentarea pe scurt a agentului economic
1.3. Surse de documentare
1.4. Sinteza studiului
1.4.1. Produse / servicii oferite
1.4.2. Prezentarea investitiei
1.4.3. Programul de punere in functiune
1.4.4. Planul de finantare a investitiei
1.5. Principalele concluzii ale analizei financiare

2.0 PREZENTAREA AGENTULUI ECONOMIC


2.1. Date de identificare a agentului economic
2.2. Forma juridica
2.3. Obiect de activitate
2.4. Structura actionarilor (asociatilor)
2.5. Scurt istoric

3.0. PREZENTAREA INVESTITIEI


3.1. Imobilizari existente - descriere, valoare ramasa actualizata
3.2. Proiectul de investitii - prezentare si costuri de realizare
3.3. Esalonarea si graficul de realizare a investitiei
3.4. Planul de finantare a investitiei
3.5. Calculul amortizarii mijloacelor fixe

4.0. ANALIZA COMERCIALA


4.1. Produse si / sau servicii oferite
4.1.1. Prezentarea produselor si / sau serviciilor oferite
4.1.2. Principalele caracteristici ale produselor oferite
4.1.3. Nivelul de competitivitate pe piata a produselor
4.1.4. Ciclul de viata al produsului
4.2. Piata si comercializarea
4.2.1. Scurt istoric al evolutiei cererii si ofertei
4.2.2. Analiza cererii si a ofertei pe piata interna
4.2.2.1. Definirea segmentelor de piata tinta
4.2.2.2. Estimarea structurii si volumului cererii pe piata interna
4.2.2.3. Concurenta, avantaje competitive
4.2.3. Analiza cererii si ofertei pe piata externa
4.2.3.1. Definirea segmentelor de piata tinta
4.2.3.2. Estimarea structurii si volumului cererii pe piata externa
4.2.3.3. Concurenta, avantaje competitive
4.3. Managementul comercial
4.4. Promovarea si distributia produselor
4.4.1. Metode de promovare utilizate
4.4.2. Canale de distributie a produselor
4.4.3. Cheltuieli pentru promovarea produselor
4.5. Pretul de vanzare al produselor / serviciilor

16
4.5.1. Preturi de piata
4.5.2. Preturile practicate de agentul economic

5.0. ANALIZA OPERATIONALA


5.1. Capacitatea tehnica si de productie a agentului economic
5.1.1. Amplasare si facilitati
5.1.2. Tehnologii de fabricatie
5.1.3. Program de fabricatie pe produse si / sau servicii
5.1.3.1. Evolutia activitatii in perioada anterioara
5.1.3.2. Capacitati si grad de incarcare
5.1.3.3. Prognoza activitatii
5.2. Factorii de productie ai agentului economic si costurile acestora
5.2.1. Estimarea cheltuielilor cu forta de munca
5.2.1.1. Evolutia structurii personalului si previziuni legate de aceasta
5.2.1.2. Cheltuielile anuale cu forta de munca
5.2.2. Estimarea cheltuielilor cu materiile prime, materialele si marfurile aprovizionate
5.2.2.1. Materii prime, materiale, marfuri
5.2.2.2. Surse de aprovizionare
5.2.2.3. Consumuri specifice, politica stocurilor de materiale
5.2.2.4. Costurile unitare cu materiile prime, materialele si marfurile aprovizionate
5.2.2.5. Cheltuieli anuale cu materii prime, materiale, marfuri
5.2.3. Estimarea costurilor cu utilitatile
5.2.3.1. Utilitati necesare exploatarii, consumuri specifice
5.2.3.2.Surse de aprovizionare, preturi de achizitie
5.2.3.3.Cheltuieli anuale cu utilitatile
5.2.4. Influenta asupra mediului
5.2.4.1. Emisii poluante
5.2.4.2. Mijloace de tratare si neutralizare
5.2.4.3. Costuri de tratare si neutralizare

6.0. MANAGEMENTUL AGENTULUI ECONOMIC


6.1. Strategia activitatii viitoare
6.1.1. Obiectivele strategice
6.1.2. Masuri necesare indeplinirii obiectivelor
6.2. Structura organizatorica (organigrama si diagrama de relatii)
6.3. Conducerea agentului economic si calitatea echipei de conducere
6.4. Sistemul informational-informatic (existent si preconizat)

7.0. ANALIZA FINANCIARA


7.1. Scurt diagnostic economico-financiar
7.1.1. Analiza veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor
7.1.2. Analiza patrimoniului
7.1.3. Calculul indicatorilor economico-financiari
7.1.3.1. Indicatori de solvabilitate si lichiditate
7.1.3.2. Indicatori de echilibru financiar
7.1.3.3. Indicatori de rentabilitate
7.2. Evaluarea activitatii viitoare
7.2.1. Proiectia contului de rezultate
7.2.1.1. Proiectia veniturilor pe activitati
7.2.1.2.Proiectia cheltuielilor pe activitati
7.2.1.2.1. Prognoza cheltuielilor de exploatare
7.2.1.2.2. Prognoza cheltuielilor financiare
7.2.1.3. Prognoza profiturilor si politica de dividende
7.2.2. Proiectia necesarului de fond de rulment
7.2.3. Proiectia fluxurilor de lichiditati nete
7.2.4. Proiectia bilantului simplificat (optional)
7.2.5. Calculul indicatorilor de evaluare a investitiei (optional)
7.2.5.1. Calculul valorii actualizate nete (VAN)
7.2.5.2. Calculul duratei de recuperare a investitiei
7.2.5.3. Calculul ratei interne de rentabilitate
7.2.5.4. Calculul indicatorilor de solvabilitate si lichiditate, gestiune si rentabilitate
7.2.6. Analiza de sensibilitate si risc

8.0. CONCLUZIILE STUDIULUI DE FEZABILITATE

17
2. (10.) Care este modul de calcul i coninutul indicatorului termenul de recuperare, Unul din indicatorii
utilizai n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor investiionale.

Raspuns
PERIOADA DE RECUPERARE este un indicator de analiza a fezabilitatii unui proiect in
baza unor estimari ale fluxurilor de mijloace banesti
-perioada de recuperare= costul investitiei/ flux net de lichiditati mediu anual
-perioada de recuperare= costul investitiei/venituri monetare-cheltuieli monetare-impozite

Indicatorul da informatii legate de recuperarea costului initial in perioada asteptata sau, daca se
compara 2 investitii, intr-o perioada cat mai scurta.
Avantajul acestui indicator este ca e usor de inteles si aplicat
Are insa si limite: nu determina profitabilitatea proiectului, nu tine cont de diferentele dintre
valorile prezente ale fluxurilor de lichiditati din diferite perioade, pune accent pe perioada de recuperare si
nu pe rentabilitatea pe termen lung a investitiei.

3. (11.) Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i o rat de actualizare de
19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:

An Cost de investitie Costuri de Total cost Total incasari


exploatare
0 15.000 15.000
1 6.420 6.420 9.440
2 6.620 6.620 9.640
3 7.500 7.500 10.700
4 6.500 6.500 11.700
5 8.500 8.500 22.700
Total 11.445 35.540 50.540 64.180
Calculai termenul de recuperare aferent proiectului.

Raspuns

flux de
flux de Factor de
incasari costuri venit venit net numerar
numerar actualizare
actualizat
15000 -15000 -15.000
9440 6420 3020 2,536.80 3,247.80 2729.244 0.8403361
9640 6620 3020 2,536.80 3,247.80 2293.482 0.7061648
10700 7500 3200 2,688.00 3,399.00 2017.02 0.5934158
11700 6500 5200 4,368.00 5,079.00 2532.739 0.4986688
22700 8500 14200 11,928.00 12,639.00 5296.365 0.4190494
64.180 35.540 28.640 24.057,6 27,612.60 14868.85

factorul de actualizare = 1/(1+i)


rata de actualizare = i = 19%
anul = n

15.000 11.445 =3.555 amortizare cumulata


3.555 : 5 ani = 711 amortizare anuala

1.Calculati rentabilitatea medie aferenta investitiei (RIR)

18
= fluxurile de numerar anuale actualizate la prezent degajate de investitie / costul mediu al
investitiei= 14868.85/15.000 = 1
Daca rata rentabilitatii contabile > rata asteptata = se investeste

2.Calculati termenul de recuperare a investitiei


= costul investitiei/ flux net de lichiditati mediu anual = 15.000/2.974 = 5,05 ani

3.Calculati valoarea neta prezenta


=fluxuri pozitive viitoare de lichiditati actualizate - suma investitiei curente = 14.868,85
15.000 = -131,15 lei
Concluzie: proiectul nu merita a fi realizat.

19
GRUPA III - Categoria VIII Analiza-diagnostic a intreprinderii

(2.) Calculai i interpretai situaia net a unei ntreprinderi care prezint urmtoarea situaie
financiar:
Indicator 21.12. n.
Imobilizari 1.500
Stocuri 400
Creante 250
Disponibilitati 30
Datorii mai mari de 1 an 2500
Datorii mai mici de 1 an 350
Din care datorii bancare pe 5
termen foarte scurt

Rezolvare

FR = (-670 +2500) 1.500 = 1.830 -1.500 = 330


NFR = (400+250) (350 5) = 650-345 = 305
TN = 330-305 = 25

Solvabilitate generala (ori) = Activ total/datorii totale = 2.180/2.850 = 0,77 (recomandabil >2)

Societatea are un echilibru financiar fragil.

Situatia neta calculata ca diferenta intre activul total si datoriile totale contractate (-670) da o prima
evaluare (contabila) a intreprinderii la data inchiderii exercitiului.
Aceast ecuatie fundamental a bilantului red averea net a actionarilor, activul este angajat n datorii.
Situatia neta arata o slaba gestionare a resurselor firmei.

Activul societatii este finantat in proportie de 100 % pe seama imprumuturilor si a furnizorilor.


Fondul de rulment pozitiv asigura echilibrul financiar si implicit lichiditatea firmei pe termen scurt. Trezoreria
neta din activitatea firmei degaja un surplus de numerar. Daca aceasta situatie se mentine mai multe
exercitii financiare succesive firma poate recupera pierderea si isi poate intari pozitia financiara.

1. (27). S se calculeze capacitatea de autofinanare i autofinanarea pornind de la informaiile


prezentate mai jos:

Indicator u.m.
Venituri din vnzarea mrfurilor 1.000
Productia vanduta 14.000
Productia stocata 500
Subventii de exploatare 2.000
Venituri din vanzarea mijloacelor fixe 600
Cheltuieli cu materii prime 2.000
Costul marfurilor vandute 700
Cheltuieli salariale 8.000
Cheltuieli cu amortizarea 1.000
Cheltuieli cu provizioane 200
Cheltuieli cu chirii 200
Cheltuieli cu asigurarile sociale 1.000
Valoarea neta contabila a elementelor de activ cedate 400
Impozite si taxe 300
Venituri din dobanzi 200
Venituri din diferente favorabile de curs valutar 200
Cheltuieli cu dobanzi 800
Cheltuieli cu provizioane financiare 100
Impozit pe profit 300
Rata de4 distribuire a profitului 25 %

20
Capacitatea de autofinantare CAF sau marja bruta de autofinantare este un sold rezidual
de flux care constituie diferenta intre fluxurile de intrare si fluxurile de iesire generate de
operatiunile curente de gestiune care lasa la dispozitia intreprinderii resurse proprii care raman
disponibile pentrtu finantarea diverselor necesitati. Indicatorul reflecta resursele financiare degajate
de activitatea curenta dupa deducerea tuturor cheltuielilor care au generat venituri in cursul
exercitiului financiar care urmeaza sa asigure finantarea cesterii (prin investitii) si remunerarea
capitalurilor proprii (dividende catre actionari).

* VA = PE + MC CI = (14.000 + 500) + (1.000 700) 2.000 = 15.000+300-2.000 = 13.300


* EBE = VA + Subv expl Alte IT Chpers = 13.300 + 2.000 300 (8.000 + 1.000) =6.000
* Rezultatul din exploatare Rexp = EBE + Alt even expl. Amortix si proviz Alte ch expl =
= 6.000 + 600 -1.000 400 - 200 - 200 = 4.800
* Rezultat financiar Rf Vfinanc Chfinanc = 200 + 200 (800 + 100) = -500
* Rezultat current RC = Rexpl + Rfin = 4.800 500 = 4.300
* Rezultat extraordinar = 0
* Rezultat brut al exercitiului = 4.300
* Rezultat net = 4.300 300 = 4.000

CAF = EBE + Alt even expl Alte ch expl + Ven finance Ch finance Iprofit =
=6.000 + 600 -200 + 200 +200 800 -100 - 300 = 5.900 care asigura:
- Finantarea cresterii 4.900
- Remunerarea capitalurilor proprii (dividende) 1.000
Dividend = 4.000 x 25% = 1.000

AUTOFINANTAREA = CAF dividend =5.900-1000 =4.900

2. (39.) Calculai i interpretai modificarea situaiei nete a unei ntreprinderi care prezint
urmtoarea situaie financiar:

Indicator 31.12. n-1 31.12 n


Imobilizari 1.00 1500
Stocuri 500 400
Creante 200 250
Disponibilitati 20 30
Datorii mai mari de 1 an 2.000 2.500
Datorii mai mici de 1 an 400 350

CP -680 -670
CPerm 1.320 1.830
Total active 1.720 2.180
FR 320 330

Indicatori fundamentali in evaluarea riscului de faliment diagnostic rapid al starii de


sanatate a firmei:

Indicatori Nivel n1 n
recomandat
Activ net contabil Min 20 30% - -
Pasiv total
Datorii curente Max 80% 40 23,3
Imobilizari corporale nete
Stocuri Max 80% 156,25 % 121,21 %
Fd rulment

Societatea are un echilibru financiar fragil. Finantarea este asigurata din imprumuturi pe
termen lung. Capitaluri proprii negative. Risc de faliment daca imprumuturile pe termen
lung nu sunt bine gestionate

21
GRUPA IV - Categoria VI Administrarea si lichidarea intreprinderilor

1. (1.) Asociaii societii X au decis dizolvarea acesteia. Situaia patrimoniului conform bilanului
contabil la data nceperii lichidrii se prezint dup cum urmeaz:

I. Bilanul contabil de ncepere a lichidrii


Indicator u.m.
A. Active imobilizate
Construcii (valoare brut) (212) 30.000
- Amortizarea construciilor (20.000)
= valoarea net 10.000
Echipamente tehnologice (valoare brut) (2131) 15.000
- Amortizarea echipamentelor tehnologice (2813) (10.000)
= valoare net 5.000
Total active imobilizate (valoare net) 15.000
B. Active circulante 3.00
Materii prime (valoare brut) (301) 0 (500)
- Ajustri pentru deprecierea materiilor prime (391)
= valoare net 2.500
Clieni (411) 2.000
Clieni inceri (valoare brut) (4118) 700
- Ajustri pentru deprecierea creanelor-clieni (491) (400)
= valoare net 300
Conturi la bnci n lei (5121) 1.300
Total active circulante 6.100
C. Cheltuieli n avans 0
D. Datorii ce trebuie pltite n mai puin de un an 7.00
Furnizori (401) 0
E. Active circulante (obligaii curente) nete (B+C-D-I) (900)
F. Total active minus obligaii curente (A+E) 14.100
G. Datorii ce trebuie pltite n mai mult de un an 0
H. Provizioane (151) 1.250
I. Venituri n avans 0
J. Capital i rezerve
Capital subscris vrsat (1012) 11.000
Rezerve legale (1061) 1.850
Total capital i rezerve 12.850

Rezolvare

A P
212 30.000,00 281,2 20.000,00
213,1 15.000,00 281,3 10.000,00
301 3.000,00 391 500,00
411,1 2.000,00 491 400,00
411,8 700,00 401 7.000,00
512 1.300,00 151 1.250,00
101,2 11.000,00
106,1 1.850,00
TOTAL 52.000,00 TOTAL 52.000,00
*nota: nu se precizeaza daca societate este platitoare de TVA
1 Vanzare constructii
461 758,00 11.000,00
512 461,00 11.000,00
681 281,20 10.000,00
281 212,00 30.000,00

Vanzare echipamente
2 tehnologice
461 758,00 7.000,00
22
512 461,00 7.000,00
681 281,30 5.000,00
281 213,10 15.000,00

3 Vanzare materii prime


371 301,00 3.000,00
461 707,00 2.850,00
512 461,00 2.850,00
607 371,00 3.000,00
391 781,40 500,00

4 Incasare creante certe; scont 100 lei


% 411,10 2.000,00
512 1.900,00
667 100,00

5 Incasare clienti incerti; 50% irecuperabile


512 411,80 350,00
654 411,80 350,00
491 781,40 400,00
6 Achitare furnizori; sconturi primite 350 lei
401 % 7.000,00
512,00 6.650,00
767,00 350,00
151 781,00 1.250,00
7 Cheltuieli procedura 900 lei
658 512,00 900,00

A P
512 5.850,00 101,2 11.000,00
658 900,00 106,1 1.850,00
681 15.000,00 758 7.000,00
607 3.000,00 707 2.850,00
667 100,00 781 2.150,00
654 350,00 767 350,00
TOTAL 25.200,00 TOTAL 25.200,00

8 Inchidere conturi ch+ven


121 % 19.350,00
658 900,00
681 15.000,00
607 3.000,00
667 100,00
654 350,00

% 121,00 12.350,00
758 7.000,00
707 2.850,00
781 2.150,00
767 350,00
*) motivat de faptul ca nu se cunoste anul constituirii provizioanelor, nu putem sti masura in care acestea
sunt veniturile aferente sunt impozabile sau nu. Veniturile inregistrate din anularea provizioanelor le vom
considera impozabile, plecand de la premisa ca si cheltuiala aferenta a fost deductibila,
A P
512 5.850,00 101,2 11.000,00
121 7.000,00 106,1 1.850,00
TOTAL 12.850,00 TOTAL 12.850,00

23
9 Impozit pe profit si dividend 16% - rez legale

106,1 441,00 296,00


441 512,00 296,00
106,1 446,00 248,64
446 512,00 248,64

10 Bilant inainte de partaj


A P
512 5.305,36 101,2 11.000,00
121 7.000,00 106,1 1.305,36
TOTAL 12.305,36 TOTAL 12.305,36

Efectuarea partajului si distributia sumelor asociatilor dupa acoperirea pierderii


% 456 12.305
1012 11000
106,1 1305

456 % 12.305
121 7.000
512 5.305

2. (10.) Prezentati si dezvoltati factorii care influenteaz durata proiectata a intreprinderii


conform normei 3915.15 cuprins in standardul profesional nr.39 emis de CECCAR.

Durata de viata a viiata a viitoarei intreprinderi este dependenta atat de motivari personale cat si
de motivari datorate mediului in care aceasta va exista:
De pilda functionarea intreprinderii viitoare:
Pe o piata dificil de penetrat rapid (de exemplu, producerea unor masinid e prelucrare
la cald a produselor siderurgice) O asemenea intreprindere necesita investii mari si chiar
pierderi posibile in primul an de activitate, acceptandu-se sacrificii la inceput, cu speranta
redresarii situatiei in anii urmatori. Antreprenorul preia un risc de care este constient si pe
care este necesar sa il evalueze corect, dar in nici un caz pe un termen doarte scurt.
Pe o piata care nu asigura o existenta de lunga durata (de exemplu, un program- soft-
informatic destinat domeniului stiintific, pe care o mare intreprindere prevede sa il
comercializeze in cateva luni sau in cativa ani) Intreprinderea viitoare va trebuii sa aiba o
durata mica de timp, dar sa fie rapid rentabila. Se poate prevedea insa distribuirea
produselor viitoare catre o piata mai stabila care sa ii asigure intreprinderii nou-create o
durata de viata mai lunga.
Pe o piata dificil de definit (de exemplu un restaurant intr-o regiune care a pierdut o
parte din populatia sa, dar care este mult frecventata de turisti) Antreprenorul trebuie sa
aiba obiective personale clare si foarte precise, el trebuie sa stapaneasca bine mediul
comercial in care va functiona intreprinderea, acceptand un efort financiar la inceput dar
nu pentru multa vreme, pentru ca o revenire a tendintelor favorabile este intotdeauna
posibila.
Pe o piata stabila, dar limitata (de exemplu, confectionarea si vanzarea de jeansi) Se
poate avea o intreprindere pe o durata indelungata, dar nu se vor putea castiga cu
adevarat sume considerabile. Intreprinderea viitoare va trebuii sa devina rapid rentabila
intrucat potentialul ei nu-i asigura antreprenorului veniturile satisfacatoare necesare.
Desigur in cazul aparitiei altor oportunitati profesionale se poate inceta activitatea sau
cesiona intreprinderea fara mari dificultati.
Nici una dintre situatiile mai intainte aratate nu este, in realitate, realizabila ca atare, existand
posibilitatea prezentarii combinate a caracteristicilor pietei respective.
De asemenea criteriile duratei de viata a unei intreprinderi reprezinta dimensiunile afective si
profesionale investite de antreprenor in crearea ei, imbinate cu veniturile personale viitoare
asteptate de acesta.

24
3. (4.) Prin Sentina comercial nr. 626 din 7 iulie 2009, Secia comercial, de contencios
administrativ i fiscal a Tribunalului Bistria-Nsud a admis aciunea n anulare a incidentului de
plat, formulat de SC "M." SA, n contradictoriu cu prtele B.C.R. i B.C.R. - Sucursala
Judeean Bistria-Nsud i, n consecin, a dispus ca prtele s anuleze incidentele de plat
privind cecurile refuzate la plat pentru perioada 23 aprilie 2009 - 12 mai 2009, fcute n baza
cererii de nscriere a refuzului bancar nr. 1853690/2009 i s comunice Centralei Incidentelor de
Pli anularea incidentelor de plat nscrise pe numele reclamantei.
Spre a hotr astfel, tribunalul a reinut c, la data de 23 aprilie 2009, unitatea bancar a refuzat
la plat filele cec, motivat de lipsa de disponibil; c, anterior, la data de 10 aprilie 2009, prin
Sentina comercial nr. 238 s-a dispus deschiderea procedurii insolvenei mpotriva debitoarei SC
"M." SA, ordonndu-se bncilor la care debitoarea avea disponibil n conturi, n baza art. 48 alin.
(1) din Legea nr. 85/2006, ca acestea s nu fac operaiuni cu privire la disponibil fr ordinul
administratorului judiciar, dar B.C.R. - Sucursala Bistria, dei notificat, nu s-a conformat,
procednd la refuzarea filelor cec din data de 23 aprilie 2009 pn la data de 12 mai 2009, pe
diferite motive, fr a respecta notificarea administratorului financiar, situaie n care refuzurile
sale de plat s-au fcut nelegal n perioada menionat.
1. Analizai temeinicia soluiei pronunat de instan. Argumentai.

Rspuns:
Tribunalul a determinat, n mod eronat, starea de fapt relevant i a aplicat, n mod greit
dispoziiile legale apreciate ca incidente, fcnd o greit interpretare i aplicare a dispoziiilor art.
48 din Legea nr. 85/2006, ntruct banca nu putea fi subiectul acestor prevederi, att timp ct a
procedat doar la constatarea lipsei totale de disponibil, astfel nct nu se poate susine, cu temei,
c a dispus, n ceea ce privete disponibilul din conturi, fr ordinul administratorului judiciar; c
selectarea motivelor refuzului de plat nu poate fi realizat dup aprecierea bncii. Distinct de
existena mai multor ipoteze, meniunea referitoare la lipsa total de disponibil urmeaz a fi
nscris doar n situaia n care acest aspect corespunde realitii, iar toate celelalte motive de
refuz apar ca fiind subsidiare acestui motiv, att anterior deschiderii procedurii insolvenei, ct i
subsecvent acestui moment, ori, principalul motiv de refuz la plat a filelor cec n discuie a fost
lipsa total de disponibil.
n cazul n care o persoan declarant - banc, n calitate de banc tras, a trasului sau a
subscriitorului, a decis refuzul la plat a cecului, cambiei sau biletului la ordin, aceasta are
obligaia ca, pn cel trziu n ziua refuzului, s transmit la Centrala Incidentelor de Pli o
cerere de nscriere a refuzului bancar.
Deschiderea procedurii insolvenei nu poate constitui o cauz exoneratoare pentru
nscrierea n Centrala Incidentelor de Pli a unui incident major, att timp ct, la momentul
emiterii instrumentelor de plat i la momentul prezentrii acestora, cauza esenial a refuzului la
plat a fost aceea a lipsei totale de disponibil.
Art. 48 din Legea nr. 85 din 2006
(1) Prin sentina sau, dup caz, ncheierea avnd drept efect ridicarea dreptului de
administrare,judectorul-sindic va da dispoziii tuturor bncilor la care debitorul are disponibil n
conturi s nu dispun de acestea fr un ordin al administratorului judiciar/lichidatorului.
(2) nclcarea dispoziiilor judectorului-sindic, menionate la alin. (1), atrage rspunderea
bncilor pentru prejudiciul creat, precum i o amend judiciar de la 4.000 lei (RON) la 10.000 lei
(RON).

25
GRUPA V - Categoria IX Consultanta fiscala acordata contribuabililor

1. (122.) O persoana fizica detine in proprietate intr-un oras, in anul fiscal 2013,un apartament
situat intr-un imobil cu doua etaje,fiecare etaj cu doua apartamente, construit in anul 1990, cu
peretii din beton armat, cu instalatii de apa, canalizare, electrice si de incalzire, in suprafata
construita desfasurata de 57 m 2 . Localitatea unde se afla imobilul a fost incadrata la rangul
II,zona D,cu un coeficient de corectie de 2,10.
Stabiliti impozitul pe cladire datorat de proprietarul apartamentului pentru anul 2013,stiind ca
valoarea impozabila unitara a fost stabilita de consiliul local la 669 lei/m2, iar plata impozitului se
face integral pana la data de 31 martie 2013 (prin hotararea consiliului local, pentru plata anticipata
a impozitului pe cladiri se acorda bonificatia maxima prevazuta in Codul fiscal, de 10%).

RASPUNS:
1. SUPRAFATA CONSTRUITA DESFASURATA : 57 MP.
2. AN CONSTRUCTIE: 1990, INTRAVILAN, IMOBIL CU 2 ETAJE.
3. VALOARE IMPOZABILA: 806 LEI.
4. LOCALITATEA RANG II, ZONA D:
COEFICIENT CORECTIE ART. 251, ALIN. (5) DIN LEGEA NR. 571/2003: 2,10
5. BONIFICATIE : 10 %.
6. COTA IMPOZIT PE CLADIRI: 0,1 % APLICAT ASUPRA VALORII IMPOZABILE A CLADIRII.
7. VALOAREA IMPOZABILA: 57 MP X 806 LEI/MP = 45.942 LEI.
8. VALOAREA IMPOZABILA AJUSTATA CU COFICIENTUL DE CORECTIE:
45.942 LEI X 2,10 = 96.478 LEI.
9. VALOAREA IMPOZITULUI PE CLADIRE:
96.478 LEI X 0,1 % = 96 LEI/PE ANUL 2013.
10. IMPOZIT DE PLATIT PANA LA 31 MARTIE 2013 :
96 LEI 96 LEI X 10 % = 86 LEI.

2. (189.) O persoan fizica detine un autoturism cu capacitatea cilindrica de 2.400 cm3 i un


microbuz cu o capacitate cilindrica de 2.500 cm3. Determinati impozitul pe mijloacele de transport
datorata de persoana fizica daca in cazul autoturismului taxa unitar/200 cm3 este de 70lei, iar n
cazul microbuzului este de 25 lei.

RASPUNS: ART. 261 SI ART. 263 DIN LEGEA NR. 571/2003 PRIVIND CODUL FISCAL, CU
MODIFICARILE SI COMPLETARILE ULTERIOARE.
IMPOZIT DATORAT PT. AUTOTURISM : ( 2400 CM3/200 CM3 ) X 70 LEI = 840 LEI.
IMPOZIT DATORAT PT. MICROBUZ : ( 2500 CM3/200 CM3 ) X 25 LEI = 325 LEI.
TOTAL IMPOZIT DATORAT/ PE AN : 840 LEI + 325 LEI = 1165 LEI.

3.(191.) n ce condiii se acord bonificaia n cazul impozitului pe cldiri i ce categorii de


contribuabili beneficiaz de ea?

RASPUNS:

ART. 255 ALIN. (2) DIN LEGEA NR. 571/2003 PRIVIND CODUL FISCAL, CU MODIFICARILE SI
COMPLETARILE ULTERIOARE.

26
GRUPA V - Categoria XII Doctrina si deontologie profesionala

1. (66.) Care este organizarea CECCAR?

RSPUNS: Sediul central al Corpului este n municipiului Bucureti. CECCAR are filile fr
personalitate juridic n fiecare reedin de jude i n municipiul Bucureti. Este astfel organizat
nct s i poat ndeplini atribuiile de organism de autoreglementare.

La nivel central:
- Organe de decizie:
o Conferina Naional
o Consiliul Superior
o Biroul Permanent
o Preedintele Corpului
- Organele de execuie:
o Director general executiv
o Sectoare (departamente, servicii)

La nivel de filial:
- Organe de decizie
o Adunarea general
o Consiliul filialei
o Biroul Permanent
o Preedintele filialei
- Organe de execuie:
o Directorul executiv
o Sectoare (departamente, servicii)

2. (67.) Care sunt atributiile CECCAR ?

RSPUNS: n art. 19 din OG 65/1995 sunt enumerate atribuiile Corpului. ntre ele ntlnim:
a. organizeaz examenul de admitere:
organizeaz efectuarea stagiului;
organizeaz susinerea examenului de aptitudini pentru accesul la profesia de expert contabil
i de contabil autorizat;
elaboreaz programele de examen privind stagiul i examenul de aptitudini, care se avizeaz
de MF, urmrindu-se armonizarea cu prevederile Directivelor Europene n domeniu.
b. organizeaz evidena experilor contabili, a contabililor autorizai i a societilor comerciale de
profil, prin nscrierea acestora n Tabloul Corpului;
a. asigur buna desfurare a activitii experilor contabili i a contabililor autorizai;
b. elaboreaz i public normele privind activitatea profesional i conduita experilor
contabili i a contabililor autorizai, elaboreaz ghidurile profesionale n domeniul financiar-contabil;

27
c. asigur buna desfurare a activitii de evaluare, pe baza standardelor internaionale de
evaluare;
d. sprijin formarea i dezvoltarea profesional continu;
e. apr prestigiul i independena profesional a membrilor si;
f. elaboreaz cu asociaiile profesionale de profil din ar i din afara ei;
g. editeaz publicaiile de specialitate;
h. alte atribuii stabilite prin lege sau regulamente;

3. (77.) Care sunt competentele Comisiei de Disciplina a filialei?

RSPUNS:
- Vegheaz la respectarea Codului etic i a regulamentului i normelor Corpului. Sanciunile se
aplic n funcie de abaterile disciplinare, de gravitatea nclcrii i urmrile acestor, precum i
de persoana n cauz;
- Sancioneaz abaterile disciplinare svrite de EC, CA, membri ai filialei, cu domiciliul n raza
teritorial a acesteia, chiar dac abaterile au fost svrite n raza teritorial a altei filiale.
- ntiineaz preedintele CF i pe reprezentantul MF despre reclamaiile primite (excepie,
reclamaiile ndreptate mpotriva membrilor BP, ale profesionitilor societilor strine care se
adreseaz Comisiei Superioare de Disciplin).

4. (80.) Ce este si ce structura are Tabloul Corpului?

RSPUNS:
Este lista general a persoanelor fizice i juridice care ndeplinesc condiiile pentru liber practic a
profesiei contabile. Se public n MO i cuprinde mai multe pri, dup principiul teritorialitii.
Partea I-a: E.C.- care i exercit profesia cu titlu independent individual, n propriile cabinete.
Partea a II-a: E.C. strini, autorizai de CS s-i exercite profesia n Romnia cu titlul independent,
individual, n cazul propriilor cabinete.
Partea a III-a: E.C. slariai ai Corpului sau ai unor membri ai Corpului, persoane fizice sau
juridice.
Partea a IV-a:
A. Firme n reele internaionale sau n parteneriat mixt (romn i strin).
B. Firme cu capital autohton.
Partea a V-a: C.A. care i exercit profesia cu titlu independent,
individual, n cadrul propriilor cabinete.
Partea a VI-a: C.A. salariai ai Corpului sau ai unor membri ai Corpului, persoane fizice sau
juridice.
Partea a VII-a E.C. de onoare.
Partea a VIII-a C.A. de onoare.
Not: Evidena persoanelor care au calitatea de EC sau de CA, inactive, se ine n cadrul seciunilor EC i
CA, pe ntreaga perioad de inactivitate.

5. (97.) Relatiile profesionistilor contabili cu clientii.

Numai pe baz de contract de prestri servicii. Contractul este cel care stabilete obiectivul, onorariul,
termenele. Orice relaie financiar cu clientul n afara contractului este interzis.

6. (112.) Care este raspunderea disciplinara membrilor CECCAR , conform OG 65/1994

RSPUNS: Faptele care atrag rspunderea disciplinar a experilor contabili sunt urmtoarele:
- abateri de comportament sancionate cu mustrare;

28
- absena nemotivat de la ntrunirea A.G. a filialei sau de la Conferina Naional, sancionat
cu avertisment;
- absena nemotivat de la dou edine consecutive ale A.G. ale filialei sau C.N.;
- neplata cotizaiei anuale i/sau a celorlalte obligaii bneti, la termenele stabilite de
Regulament, pe durata unui an calendristic;
- nerespectarea normelor privind aprarea i pstrarea secretului profesional sancionate cu
suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioad de la 1 la 3 luni.
Abateri disciplinare sancionate cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei:
- absena nemotivat de la trei reuniuni consecutive ale A.G. ale Filialei sau ale C.N.;
- publicitatea fr respectarea Codului privind conduita etic i profesional a experilor contabili
i a contabililor autorizai din Romnia;
- neplata cotizaiei anuale i/sau a celorlalte obligaii bneti, la termenele stabilite de
Regulament, pe durata unui an calendristic;
- executarea unei pedepse private de libertate pentru svrirea unei fapte care nu interzice
dreptul de gestiune i de administrare a societilor comenrciale de profil;
- neplata la buget, n termenul i cuantumul prevzut de lege a impozitelor cuvenite statului
asupra onorariilor ncasate de ctre persoanele fizice;
- nclcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;
- refuzul de a pune la dispoziia organelor de control ale Corpului, documentele priind activitatea
profesional;
- practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fr viza anual pentru
exercitarea profesiei.

29