Conceptul de cerere

Intr-o economie libera cea mai mare parte a bunurilor si

serviciilor ajung la consumatori prin mijlocirea pietei. Prin
intermediul pietei, cumparatorii, ca purtatori ai cererii, si
vanzatorii, ca purtatori ai ofertei, se intalnesc si comunica in
vederea schimbului de bunuri si servicii.

Cererea

Cererea reprezinta cantitatile dintr-un bun sau serviciu pe care

un consumator poate si este dispus sa le achizitioneze de pe
piata la niveluri diferite de pret, ceteris paribus (toate conditiile
raman neschimbate).

Cererea reprezinta relatia intre diferitele preturi posibile ale

unui bun si cantitatile din bunul respectiv care pot fi cumparate.

Ar fi fals sa admitem, fara nici o precizare, ca cererea de

autoturisme intr-o tara este de x milioane unitati. Acest numar
reprezinta cantitatea posibil de cumparat tinand seama de
preturile autoturismelor, de veniturile cumparatorilor dar si de
ansamblul conditiilor economice din cursul perioadei respective.
Daca preturile ar fi mai mici, cu siguranta cantitatea ceruta ar fi
mai mare. In plus, pretul nu poate constitui singura explicatie a
alegerilor consumatorilor. In acest sens, se mai retin drept
cauze orarul magazinelor, amplasarea acestora, spiritul de
economisire al familiilor precum si comp 232g66c ortamentul
vanzatorilor.

Pe orice piata, ceteris paribus, exista o relatie de inversa

proportionalitate intre pretul unui bun (P) si cantitatea solicitata (Q) de
cumparatori. Atunci cand pretul creste, cantitatea ceruta scade. Si invers,
scaderea pretului este insotita de cresterea cantitatii cerute. In cazul de fata,
pretul apare ca o variabila independenta, iar cantitatea ceruta este
variabila dependenta. Aceasta relatie intre pret si cantitatea ceruta este
valabila pentru cele mai multe bunuri din economie si, fiind atat de
raspandita, economistii o numesc legea cererii.

n asemenea efect al modificarii pretului asupra cantitatii cerute reprezinta o

reactie asteptata deoarece:
 daca pretul bunului analizat scade, iar preturile altor bunuri raman constante
(clauza ceteris paribus spune aceasta) oamenii vor substitui in favoarea
bunului mai ieftin;

cand pretul bunului analizat scade, iar venitul si preturile altor bunuri raman
neschimbate, oamenii se simt mai bogati. In consecinta, ei isi vor folosi
puterea de cumparare suplimentara pentru a achizitiona mai multe bunuri,
inclusiv din cel al carui pret s-a redus.

Relatia dintre pret si cantitatea ceruta

Tabelul 4.1

Pretul Cantitatea ceruta

1 9

2 8

3 7

4 6

5 5

Oferta

Termenul de ofert se folosete foarte frecvent n economie cu multiple

sensuri. Distingem, astfel:
 Oferta unei
Oferta n ntreprinderi ca Oferta unic de
general ca volum i structur vnzare ca Oferta n sensul
ansamblul a produselor i ceea ce obligaiilor
bunurilor i serviciilor particularizeaz asumate prin
serviciilor menite realizate de o i difereniaz lansarea ei
a satisface ntreprindere ntr- bunurile i (promisiune de
cererea pe o o perioad de serviciile unui vnzare).
pia; timp i aduse pe ofertant;
pia;

Pretul Cantitatea oferita

1 9

2 10

3 11

4 12

5 13

Elasticitatea cererii.

Analiznd factorii de influen ai cererii s-a artat c atunci

cnd preul unui bun sau serviciu scade, cantitatea cerut
crete. De asemenea, cererea crete atunci cnd venitul
indivizilor crete, cnd preul produselor substituibile crete sau
cnd preul produselor complementare se reduce. Astfel, n
capitolul anterior s-a analizat direcia de modificare a cantitii
cerute, dar nu i mrimea acestei modificri. Pentru a analiza
sensibilitatea cererii la modificarea unuia dintre factorii

Cerere Cerere cu Cerere elastic

inelastic elasticitate
Ecp>1
unitar Ecp=1
Ecp< 1

reul crete Venitul total Venitul total Venitul total

crete nu se modific scade

Preul scade Venitul total Venitul total Venitul total

scade nu se modific crete
si de influen se utilizeaz conceptul de elasticitate a cererii.
Economitii clasific curbele cererii n funcie de valorile coeficientului de
elasticitate a cererii n funcie de pre. Cererea este elastic atunci cnd E cp>1,
situaie n care cantitatea cerut se modific cu un procent mai mare dect
preul. Cererea este inelastic atunci cnd E cp<1, situaie n care cantitatea
cerut se modific cu un procent mai mic dect preul. Atunci cnd E cp=1, preul
i cantitatea cerut se modific cu acelai procent, situaie n care cererea este
cu elasticitatea unitar. Atunci cnd E cp= 0, cererea este perfect inelastic
(rigid), situaie n care curba cererii este o linie vertical. n acest caz, indiferent

de modificarea preului, cantitatea cerut rmne aceeai. Atunci cnd E cp= ,
cererea este perfect elastic, situaie n care curba cererii este o linie orizontal,
artnd c modificri foarte mici ale preului vor conduce la o modificare foarte
mare a cantitii cerute.

Elasticitatea ncruciat a cererii

 Economitii utilizeaz termenul de elasticitate ncruciat a cererii pentru a
determina modul n care cantitatea cerut dintr-un bun se modific ca urmare a
modificrii preului altui bun.

Elasticitatea ncruciat a cererii exprim raportul modificrii procentuale a

cantitii cerute dintr-un bun, ca urmare a modificrii procentuale a preului
pentru alte bunuri, celelalte condiii rmnnd neschimbate.

Elasticitatea ncruciat a cererii este strns legat de conceptele de bunuri

substituibile i bunuri complementare. Astfel, n cazul bunurilor substituibile,
elasticitatea ncruciat a cererii este pozitiv, iar n cazul bunurilor
complementare elasticitatea ncruciat a cererii este negativ.

De exemplu, mandarinele i portocalele sunt bunuri substituibile. Creterea

preului mandarinelor determin o cretere a cantitii cerute de portocale.
Deoarece preul portocalelor i cantitatea cerut de mandarine se modific n
acelai sens, elasticitatea ncruciat a cererii este pozitiv.

De asemenea, uleiul de motor i benzina sunt bunuri complementare. O cretere

a preului benzinei determin o scdere a cantitii cerute de ulei de motor.
Deoarece preul benzinei i cantitatea cerut de ulei de motor se modific n
sensuri diferite, elasticitatea ncruciat a cererii este negativ

Elasticitatea ofertei n funcie de pre depinde de flexibilitatea

vnztorilor de a produce mai mult sau mai puin. De exemplu, toate
bunurile prelucrate cum ar fi crile, televizoarele, autoturismele tind s aib o
ofert elastic, deoarece firmele pot s-i extind capacitatea de producie pe
termen lung, ca rspuns la creterea preului.

Pe majoritatea pieelor, principalul factor de care depinde elasticitatea

ofertei este orizontul de timp. n general, oferta este mai elastic pe termen
lung dect pe termen scurt. Pe termen scurt, firmele nu por s modifice cu
uurin volumul capacitilor de producie pentru a produce mai mult sau mai
puin dintr-un bun. Astfel, pe termen scurt, oferta tinde s fie inelastic
(cantitatea oferit nu este foarte sensibil la modificarea preului). Pe termen
lung ns, firmele pot s construiasc noi fabrici sau pot s le nchid pe cele
vechi. De asemenea, pe pia pot s intre noi firme, iar o parte din firmele deja
existente se pot nchide. Astfel, pe termen lung, oferta tinde s devin elastic
(cantitatea oferit este foarte sensibil la modificarea preului).