LOGICA 14.04.2016 PR.

SURDU Alexandru
CE ESTE UN RATIONAMENT NEMIJLOCIT ? O FORMA A
GANDIRII RATIONALE PRIN CARE SE TRECE DE LA UN TIP DE
JUDECATA LA ALT TIP DE JUDECATA
DE EXEMPLU, din patratul logic, cum trecem de la o
judecat ala alta judecata:
De la judecata A la judecata O.
Formam o propozitie ipotetica pe care o introducem prin
DACA/ATUNCI
DACA A ESTE ADEVARAT CUM ESTE O? CUM TRECEM DE LA
O judecatata univ afirm adevarata A la una I adevarata
prin conversiune?
Daca Toti copiii sunt frumosi atunci Unii frumosi sunt copii.
Unii caini sunt rai. Unii dintre cei rai sunt caini (nu poti sa
treci la o universala Toti cei rai sunt caini)
Acest mecanism de trecere l ao judecata la alta fie ca este
vorba de valoarea de adevar a judecatii, fie ca este vorba
de structura judecatilor, presupune o raportare nemijlocita
acestora, care de regula are forma ipotetica enuntata prin:
daca., atunci.
Dar in cazurile in care cunoastem valoarea de adevar a
uneia dintre propozitii, raportul nu mai este ipotetic:
De la un - I - = unii studenti sunt sarguinciosi la unii
sarguinciosi sunt studenti nu mai spunem DACA pt ca
suntem siguri ca numai Unii studenti sunt sarguinciosi,
atunci exprimarea devine categorica.
In cazul testelor de rationalitate, daca ele sunt aplicate la
persoane fara cunostinte deosebite, adica la persoane cu
pregatire sub medie trebuie sa ii instruim in legatura cu
valoarea de adevar a judecatilor, adica sa constientizeze
faptul ca unele propozitii sunt adevarate si altele sunt
false.
Cea mai simpla metoda de cercetare este observatia.
Pentru a remarca daca cineva spune adevarul sau minte
Aparatul de detectat minciuni: inregistrarea pulsului, a
ritmului cardiac, a temperaturii corpului si a transpiratiei.
Pacientul este conectat la aparatul respectiv si i se dau
niste teste, i se spun niste propozitii evident false,
strident false: tehnocratii vor sa mareasca salariile
(Evident falsa), si apoi il pui pe el sa spuna afirmatii false,
si dupa datele inregistrate iti dai seama cu reactioneaza el
la fals, la minciuna.
Prin discutii (sau pe un ecran de pc) este pus in situatia de
a contesta un sir intreg de enunturi. Precizia este de 100%
la aparatele de detectat minciuni. Pot sa imi dau seama
cand un om minte dar nu si cand spune adevarul, de ce? Pt
ca de regula, oamenii normali spun adevarul si mint mai
rar.
Daca nu il pui la detector este greu sa iti dai seama de
discernamantul lui, ca la detectorul de minciuni de regula
sunt supusi pacientii nostrii. Infractorii sunt pusi la
detectorul de minciuni numai cu acordul lor.Pe cand
bolnavii psihici sunt supusi fara acordul lor dar spre binele
lor.
Cum se facea: intr-o camera vopsita in alb fara ornamente,
un pat alb, pacientul imbracat in alb sta intins pe pat.I se
ficseaza electrozi, i se vorbeste calm, se presupune ca la
psihholog nu vin chiar oameni ft tulburati..si incepe o
discutie intre psiholog si pacient prin care se verifica
raporturile dintrejudecati si valoarea lor de adevar
indiferent de cunostintele si studiile pacientului, adica
acele treceri de la individual la universal, cu ilustratii pe
ecran, pana cand psihologul pe baza discutiei a obervarii
pacientului ii observa comportamentul si a rezultatelor de
la aparatele de detectare a minciunii, opereaza
rationamente nemijlocite. Treceri de la judecati univ
afirmative la particular negative, de la unive neg la
particular afirmative, s.a.m.d. adica i se verifica
capacitatea de a rationare nemijlocita.
Daca psihologul stie ce este un rationament nemijlocit,
daca stie sa opereze cu trecerea de la o judecata la alta
judecata, altfel nu poate sa faca acest lucru.
Exista insa si rationalitate mijlocita. Rationamentele
mijlocite se numesc silogisme, SILOGISTICA este un
capitol al logicii, ea este prezentata de regula ft rigid si s-
ar parea ca nu are nicio legatura cu gandirea
obisnuita.Este vorba acolo despre figurile si modurile
silogistice si sunt 4 figuri:
Figurile silogistice sunt ilustrate prin niste scheme.
Componentele silogismului se numesc premise (majora -
premisa 1, premisa 2 - minora si premisa 3 se numeste
concluzie).
De exemplu: se da o majora de tip A, o minora de tip A, si
o concluzie de tip A.
Pentru A: MOD
TOTI M sunt E.
TOTI S SUNT M
TOTI S SUNT P
CONCRETIZAM: TOTI OAMENII SUNT MURITORI, TOTI
STUDENTII SUNT OAMENI, TOTI STUDENTII SUNT
MURITORI.
Rationament mijlocit numit silogism din fig !, numita in
termeni scolastici BA ba ra. Aceasta schema se numeste
figura. Iar concretizarea schemei cu precizarea celor 3
judecati, se numeste mod.
IN FIGURA 1, EXISTA MAI MULTE MODURI, modul BA BA RA
este cel care are 3 judecati universal afirmative.
Exista si un mod: Celarent -EAE, AII (darii) si EIO (ferio)
Exista posibilitati de reducre a unei fig la figura 1 prin
operatii cu rationamente nemijlocite, respectiv prin
conversiune si prin respectarea valorii de adevar in cadrul
rationamentelor nemijlocite. Astfel se obtine o teorie ft
rigida care in aparenta nu ar avea legatura cu gandirea
obisnuita si ca atare nu i-ar intresa pe psihologi. Numai ca
figurile si modurile silogistice structureaza gandirea
rationala a omului.Persoanele umane nu fac altceva tot
timpul decat sa gandeasca cu astfel de scheme.
Cel care le-a studiat a fost Aristoteles din Stagira,
parintele logicii. Pana la Aristotel nu erau cunoscute
schemele, el este cel care le-a descoperit, le-a ilustrat si
le-a enumerat pe toate. Si noi le folosim si tot Aristotel
gandind silogismul in viziune psihologica ne spune cum
face asta.
Ce este Gandire: Notiune, judecata, raport intre judecati
adica rationament nemijlocit si este silogism sau
rationament mijlocit.
De regula se porneste de la o propozitie numita teza care
este concluzia unui rationament si se cauta premisele pe
baza carora poate fi sustinuta sau respinsa teza.
Socrate este muritor. De ce? Deoarece toti oamenii sunt
muritori si Socrate este om. Daca ponesti de la o teza la o
propozitie si vrei sa o argumentezi sa o justifici atunci faci
un silogism.
Nu intotdeauan gasesti asa de usr premisele si cea ce se
gaseste mai greu este termenul mediu: face legatura
dintre subiectul si predicatul concluziei.

Rationamentele obisnuite sunt cele in care nu sunt

enuntate ambele premise ci numai una dintre ele.Si
silogismul respectiv se numeste ENTYMEMA.
RATIONAMENT MIJLOCIT ADICA SILOGISTIC IN CARE SE
ENUNTA NUMAI 1 DINTRE PREMISE
In mod obisnuit ceea ce poate fi folo si ca tes de
rationalitate silogistica, se porneste de la o propopzitie de
un anumit tip si se intreaba de ce?
Toate pasarile zboara, deoarece unele zburatoare au aripi.
Testul de ce deoarece probeaza capacitatea de rationare
silogistica si de regula el presupune o insirare de
silogisme.