Tipuri de Senzatii

ZAMFIR BIANCA
ANUL I GRUPA 8

Clasificarea senzatiilor:
I)Dupa natura analizatorului ce sta la baza formarilor deosebim intre:
a)Senzatii vizuale ochiul
b)Senzatii auditive urechea
c)Senzatii gustative limba
d)Senzatii cutanate pielea
II)Dupa natura informatiilor pe care ni le ofera:
a)Senzatii ce ne dau informatii din mediul extern (vizuale,
auditive)
b)Senzatii care ne dau informatii din mediul intern (foame,
sete,oboseala, greata, sufocare, durere, frig, etc.)
c)Senzatii care ne dau informatii despre pozitia corpului
capului,membrelor
propreoceptive (ne ajuta sa ne tinem pozitia verticala)
de echilibru (ne ajuta sa ne tinem echlibrul)
chinestezice (despre miscari)

Senzatiile
Particularitarile stimulilor vizuali
vizuale

Sursele luminoase pot fi:

Spectrul undelor vizibile = 397 723 m

1)naturale,

Undele ultraviolet = 0.01 si 0.04 m

2)artificial,

Undele infrarosii = 0,8 350 m

Propagarea luminii are un caracter rectiliniu si o slaba presiune
de radiatie, respectiv un efect mecanic extrem de scazut.
Orice senzaie vizual se caracterizeaz prin
ctevaproprieti de baz:
a)

Tonul chromatic

b)

Luminozitatea

c)

Saturaia

Combinarea acestor trei nsuiri duce la un

numr mare de nuane cromatice. Un om
obinuit reuete s diferenieze circa 500
de nuane cromatice, pe cnd un pictor
distinge cteva mii.

3)luminiscente, ca rezultat al excitatiei electronilor

intraatomici,
4)electroiluminiscente, in cazul in care o substanta
fosforescenta este excitata de un curent alternativ,
5)bio luminiscente, produse de licurici si anumite
microorganisme marine prin procese chimice de
oxidare a substantei luciferice,
6)fluorescente, ca manifestare luminiscenta a fotonilor,
7)incandescente,
ca
lumina
rezultata
supraincalzirea corpurilor sau substantelor

din

Structure retinei
Aria periferica a retinei se numeste ora
serata este continuata cu o zona numita
macula lutea sau pata galbena care
incepe de la prelungirea axului optic spre
partea temporala a ochiului.
Foveea centrala se afla in prelungirea
axului vizual si are receptorii vizuali
dispusi radial.
Pata oarba" este zona retinei pe unde
fibrele nervoase parasesc retina. In aceasta
zona nu exista celule receptoare. Zona de
maxima sensibilitate la intuneric se afla in
macula lutea.

Ora serata

Retina conine dou tipuri de celule sensibile la lumin: conurile i bastonaele.

DE CE
VEDEM N
CULORI?

Conurilesunt mai puin sensibile la lumin.Asta nseamn c au nevoie de mai mult lumin dect bastonaele pentru a fi
active. Dar conurile sunt cele care fac lumea colorat. Exist trei tipuri de conuri, care sunt specializate pe diferite plaje de
frecven ale spectrului electromagnetic, corespunztoare culorilor rou, verde i albastru.

Bastonaele, sunt rspndite pe cea mai mare parte a retinei, mai puine
numeric n zona central. Aceste celule sunt foarte sensibile la lumin i,
prin urmare, foarte eficiente la a colecta lumin. Bastonaele sunt
responsabile pentru vederea n condiii de luminozitate sczut. Acestea nu
disting ns ntre culori. Dac un doctor priceput v extrage conurile din
retin, vei vedea lumea aa cum o vedeai pe televizoarele mai vechi, adic
alb-negru.

Stiai ca?
Senzatii vizuale asigur cunoaterea celor mai multe proprieti ale
obiectelor: form, culoare, distan, poziie?
Senzatii vizuale constituie un factor integrator al ntregii experiene
senzoriale de cunoatere?
Senzatii vizuale organizeaz i coordoneaz micrile voluntare asigurnd
unitatea comportamentului?

Senzatiile
auditive
Excitantul care determin apariia senzaiilor auditive sunt undele sonore. Dar omul nu

recepioneaz toate undele sonore, ci numai pe acelea care au avut cea mai mare valoare
adaptiv pentru el i anume, ntre 16 i 20.000 cicli pe secund. Infrasunetele (sub 16 cicli
pe secund) i ultrasunetele (peste 20.000 de cicli pe secund) nu-i sunt accesibile dect
cu aparate speciale.
Particularitatile stimulilor acustici
1. Frecventa
2.Amplitudinea sau intensitatea undei sonore.
3.Forma sau timbrul

1)Dupa natura
sursei
putem identifica:
Clasificarea
stimulilor
acustici:
a) stimuli acustici generati de surse naturale;
b) stimuli acustici generati de surse artificial;
c) stimuli acustici generati de vocea umana
)2)Dupa indicatorul periodicitatii undei
sonore putem identifica:
a) unde sonore periodice, melodice, sunete
muzicale;
b) unde sonore aperiodice, zgomote;
)3)In raport cu indicatorul de frecventa sau
de registru al sensibilitatii se poate vorbi
despre:
a) registrul sunetelor de joasa frecventa cuprins
intre 16 si 500 Hz;
b) registrul sunetelor de frecventa medie cuprins
intre 500 si 3500 Hz; acesta fiind registrul optim
de audibilitate;
c) registrul sunetelor de inalta frecventa, ceea ce
depaseste 5000 Hz;

4)In raport cu indicatorul de intensitate al undelor sonore putem vorbi despre:

a)

sunete de intensitate puternica;

b)

sunete de intensitate moderata;

c)

sunete de intensitate slabe;

)5)Dupa indicatorul valorii de semnalizare putem vorbi despre:

a)

stimuli acustici semnificativi, care indue comportainente specifice cu o finalitate bine definite.

b)

stimuli neutri; in general relativ neutri intr-un prim moment al receptiei intrucat tendinta de
acordare a unei valori de semnalizare se manifesta foarte rapid. Stimulii neutri determina o
reactie nespecifica de orientare.

PRILE URECHII
Sunt trei pri importante ale urechii:
1. urechea extern - capteaz undele sonore i le direcioneaz spre urechea medie.
2. urechea medie - transform undele sonore n unde de presiune mecanic, care sunt apoi transferate la lichidele din urechea
intern.
3. urechea intern (cohlee) - transform undele de presiune n semnale sonore pe care creierul le poate nelege.

CUM FUNCIONEAZ AUZUL NATURAL

Pentru un auz natural, fiecare parte a urechii trebuie s funcioneze adecvat.
A. Sunetele ptrund n canalul urechii
Undele sonore se deplaseaz prin canalul auditiv i lovesc timpanul.
B. Timpanul i oasele de auz vibreaz
Aceste unde sonore fac ca timpanul i cele trei oase subiri (osicule) din urechea medie s vibreze.
C. Lichidele se deplaseaz prin urechea intern
Vibraiile sunt transmise prin lichidul din urechea intern cunoscut sub numele de cohlee i
determin cilii din cohlee s vibreze. Cilii detecteaz vibraiile i le convertesc n semnale chimice
pentru nervul acustic.
D. Nervii acustici comunic cu creierul
Nervul acustic trimite apoi informaia la creier prin impulsuri electrice, unde sunt interpretate ca
sunet.

Senzatiile gustative
Senzaiile
gustativereflect
calitile
chimice ale substanelor solubile care
ptrund n cavitatea bucal. Ele se
deosebesc unele de altele prin intensitate i
calitate. Exist mai multe feluri de senzaii de
gust, dar patru sunt fundamentale:s
rat(provocat
de
clorura
de
sodiu),amar(chinin),dulce(zaharin),acr
u(acidul acetic). Din combinarea acestora, n
proporii variate, rezult toate celelalte gus
turi. Senzaiile gustative contribuie la
cunoaterea nsuirilor substanelor, la ap
rarea fa de cele nocive i la reglarea
comportamentului alimentar. i ele au o
tonalitate afectiv pozitiv sau negativ.

1)Factori obiectivi care privesc insusirile nespecifice ale stimulilor si ambiantei:

A) Temperatura mediului ambiant
substantei stimulului
B) Lumina
C) Concentratia de oxigen din atmosfera
D) Culorile asociate.

Bibliografie
1) Fundamentele psihologiei - Mihai Anitei
2) www.scientia.ro
3) www.romedic.ro
4) PSIHOLOGIE GENERAL - Suport de curs - Anul I, FilosofieProf.:conf.univ.dr. Adriana Neacu
5) Ghid clinic - medicin intern - Ediia a 11-a - Jrg Braun, Arno J.
Dormann