Universitatea de Stat din Republica Molvova

Facultatea Stiinte Economice

Catedra Economie marketing si turism

Lucru individual (studiu de caz)

La disciplina:,,Analiza activitatii economic-financiare
Cu tema:,,Analiza cheltuielilor entitatii economice

Elaborat:

Verifica:
Doctor in economie

2017
 Cuprins
Introducere
Capitolul I
1.1 Analiza structurii cheltuielilor intreprinderiii pe tipuri de activitati

1.2 Analiza costului vinzarilor

1.3 Analiza cheltuielilor pentru intretinerea fortei de munca

1.4 Analiza cheltuielilor comerciale

1.5 Analiza cheltuielilor generale si administrative

1. 6 Analiza altor cheltuieli operationale

1.7 Analiza cheltuielilor din activitatile neoperationale

1.1 Analiza structurii cheltuielilor intreprinderiii pe tipuri de activitati
Cheltuielile entitatii include toate consumurile si pierderile aparute ca rezultat al activitatii
economic-financiare.Spre deosebire de consumuri,cheltuielile nu se include in costul produselor
fabricate,dar se reflecta in Raportul de profit si pierderi si se scad din venituri la calcularea
rezultatelor financiare.

Principalele surse informationale pentru analiza cheltuielilor sunt:

1. Raportul de profit si pierderi;

2. Anexa la Raportul de profit si pierderi, compartimentele: 1.3 ,,Costul zrilor", 1.5 ,,Cheltuieli
comerciale", 1.6 ,,Cheltuieli generale si administrative",

1.7 ,,Alte cheltuieli operationale";

3. Raportul statistic 5-C ,,Consumurile i cheltuielile ntreprinderii".

Conform SNC 3, toate cheltuielile se grupeaz pe tipuri de activitti:

-operational

-de investitii;

-financiar;

Cheltuielile activitii operationale includ costul vnzrilor si cheltuielile perioadei (cheltuieli

comerciale, cheltuieli generale si administrative, alte cheltuieli operationale)

Cheltuielile activitii de investitii sunt legate de miscarea si reevaluarea activelor pe termen

lung.

Cheltuielile activitii financiare reflect modificrile n componenta capitalului propriu si a

capitalului mprumutat.

Cheltuielile exceptionale includ toate pierderile provenite din calamitati naturale si alte
evenimente neprevzute.

In procesul analizei cheltuielilor se examineaz modificarile n dinamica i ponderea elementelor

componente n suma total de cheltuieli (tabelul 1.1).

In continuare vom aprecia modificrile n structura cheltuielilor intreprinderii pe tipuri de

activitati utilizind informatia din anexa la de profitsi pierderi. Pentru aceasta vom intocmi
analytic 1.1.

Calculele efectuate n tabelul 9.1 denot faptul c la ntreprindere s-a nregistrat tendinta de
majorare a cheltuielilor cu 55319,8 lei sau cu 19,51%. Aceast abatere a fost determinat de
cresterea cheltuielilor activitii operationale cu 62704,5 mii lei. Paralel, sub actiunea reducerii
cheltuielilor activitii de investitii, financiare si a cheltuielilor privind impozitul pe venit,
cheltuielile ntreprinderii au diminuat respectiv cu 23,3; 2106,4 i 5255,1 mii lei. Studiind
structura compartimentelor n parte, observm c ponderea principal o ocup cheltuielile
activitatii operationale care in dinamic s-au majorat cu 3,1 puncte procentuale (97,5% -94,4%).
Pentru o apreciere mai obiectiv a modificrii cheltuielilor n dinamic, este necesar comparatia
acestora cu dinamica veniturilor din vnzri. De regul,cheltuielile n calcul la 1 leu venituri din
vnzri trebuie s aib un caracter de reducere, in asemenea situatie activitatea economico-
financiar a ntreprinderii se apreciaz ca fiind eficient.

1.2. Analiza costului vnzrilor

Costul vnzrilor reflect costul efectiv al produselor vndute, lucrrilor executate i serviciilor
prestate. Spre deosebire de cuantumul valoric al resurselor de care dispune ntreprinderea, costul
vnzrilor exprim doar acea parte a lor care s-a consumat efectiv pentru producerea bunurilor si
prestarea serviciilor,relevnd mrimea exact a efortului depus n vederea obtinerii efectului
scontat.Costul vnzrilor de productie la ntreprindere include: consumurile directe de materiale,
consumurile directe privind retribuirea muncii (cu contributii pentru asigurrile sociale si
medicale obligatorii) si consumurile indirecte de productie.

La prima etap de analiz se examineaz structura costului vnzrilor n dinamic pe tipuri de

activiti. Aceast analiz vizeaz identificarea rezervelor de reducere a costului vnzrilor n
scopul majorrii rentabilitii produselor finite, lucrrilor executate si serviciilor prestate.
Utiliznd informatia din anexa la Raportul de profit wi pierderi vom aprecia modificrile n
componenta si structura costului vnzrilor (tabelul 1.2).

Tabelul 1.2.Analiza structurii costului vinzarilor pe tipuri de activitate operational in

dinamica

Tipul de An An de Ritmul de An An Abatere Abatere

activitate precedent, gestiune,mi crestere,% preceden gestiune Mii lei p.p.
operationala i lei t Pondere
Pondere %
%
A 1 2 3(2/1)*100 4 5 6=2-1 7=5-4
1.Vinzarea 52652399 502460926 95 99.96 98.56 - -1.4
produselor 3 24063067
finite
2.Vinzarea 215326 7316016 3398 0.04 1.44 +710069 +1.4
marfurilor 0
3.Prestarea
serviciilor
Cost total al 52673931 509776942 97 100 100 - X
vinzarilor 9 16962377

Calculele efectuate n tabelul 9.2 atest c la ntreprinderea analizat costul vnzrilor s-a
majorat fa de anul precedent cu 58363,8 mii lei sau cu 25,51%.

Cresterea a fost determinat de majorarea costului produselor finite cu 58911,2 mii lei. In acelasi
timp, are loc reducerea costului mrfurilor vndute si serviciilor prestate respectiv cu 487,4 si
60,0 mii lei.
Analiznd structura costului vnzrilor (tabelul 9.2), observm c mai mult de 99% ocup costul
produselor finite att n anul precedent, ct anul de gestiune.

Restul activitilor ocup o pondere neinsemnat. Astfel, putem deduce c activitatea

ntreprinderii este directionat la producerea si comercializarea produselor finite.

La etap a doua de analiz se calculeaz costul la un leu venituri din vnzri i se determin
influenta factorilor la modificarea acestuia .

Costul la un leu venituri din vnzri se calculeaz dup formula.

ZV=(CV\VV)x 100bani (1.1)

In procesul analizei apare necesitatea descompunerii costului vnzrilor si

veniturilor din vnzri pe elemente. n acest caz formula se va exprima:

ZV =( qc {qp) 100 bani (1.2)

Acest indicator reflect eficienta activittii operationale a intreprinderii.

Dac ZV 100, aceasta semnific c activitatea operational a suferit

pierderi.Aprecierea eficienei in dinamic se efectueaz n baza ritmurilor de
crestere.

Astfel, ritmul de crestere a costului vnzrilor trebuie s fie sub nivelul celui al
veniturilor din vnzri.

La modificarea costului la un leu venit din vnzri influenteaz urmtorii factori:

1) modificarea structurii si sortimentului vnzrilor prin intermediul volumului

vnzrilor (Aq);
2) modificarea costurilor unitare pe produse, mrfuri si servicii (AC);
3) modificarea preturilor de vnzare pe produse, mrfuri si servicii (AP)

Calculul influentei factorilor se efectueaz dup formulele:

1) influenta structurii si sortimentului vnzrilor

1.3

2)Influenta costului unitary pe produse,marfuri si servicii

1.4

3)Influenta preturilor de vinzare pe produse,marfuri si servicii

Pentru efectuarea analizei factoriale, este necesar recalculul veniturilor din pentru vnzrilor
dup urmtoarele metode: analitic, sintetic si combinat.

Recalculul efectuat dup metoda analitic se consider cel mai exact, deoarece prevede
inmultirea cantitii vndute efectiv n anul de gestiune cu pretul mediu de vnzare si costul
unitar pe fiecare produs din anul precedent.

In cazul cnd nu dispunem de informatia viznd cantitatea vndut pe produse, pretul mediu de
vnzare si costul unitar, atunci se aplic metoda sintetic.

Recalculul prin metoda sintetic se efectueaz n baza unor coeficienti care se determin prin mai
multe variante specifice de calcul. obtinute prin aceast metod au precizie mai redus n
comparatie cu metoda in conditiile n care ntreprinderea dispune de un sortiment larg de
produse,lucrri executate si servicii prestate, recalculul prin metoda analitic este foarte
voluminos si n acest caz se propune utilizarea metodei combinate. Conform metodei combinate,
se presupune c 55-60% din suma total a veniturilor din vanzri si a costului vnzrilor s fie
recalculat prin metoda analitic, iar restul prin metoda sintetic (V. Balanut, 2003, p.107).

In continuare vom demonstra recalculul costului vnzrilor si al veniturilor vnzri prin metoda
sintetic. fn calitate de surse informationale se foloseste Raportul de profit si pierderi i Anexa la
Raportul de profit si pierderi compare timentele 1.1 ,,Venituri din vnzri" i 1.3 ,,Costul
vnzrilor". Metoda sintetic prevede efectuarea urmtoarelor operatiuni:

1.Se calculeaza ritmul de crestere a veniturilor din vinzari

1.6

2.Se calculeaza ritmul de crestere a costului vinzarilor

1.7

3.Se determina coeficientul de recalculare a costului vinzarilor

1.8

Deoarece Krec (cv)< 1,0, adic este subunitar, acesta se va nmulti cu valorea maxim a costului
vnzrilor dintre anul precedent si anul de gestiune.In cazul n careKrec (cv)>1,0, atunci se va
inmulti cu valoarea minim a costului vnzrilor.

4.Se determina costul vinzarilor recalculate

 1.9

5.Se calculeaza rentabilitatea resurselor consummate si utilizate(corelatia dintre profitul brut si

costul vinzarilor):

-in anul precedent 1.10

-in anul de gestiune 1.11

6.Se determina coeficientul de recalculare a rentabilitatii resurselor consummate si utilizate

1.12

Deoarece Krec(Rcv) este supraunitar,acesta se va inmulti cu valoarea minima a profitului brut.La

intreprinderea analizata valoarea minima a profitului brut constituie 57690.7 mii lei-suma din
anul precedent.

7.Se determina profitul brut recalculate

1.13

8.Se determina veniturile din vinzarile recalculate

1.14

Toata informatia necesara pentru efectuarea analizei vizind datele :anului precedent,anului de
gestiune si cele recalculate vor fi sintetizate in tabelul 1.3
Tabelul 1.3. Datele initiale pentru analiza factoriala a costului la un leu venituri din vinzari

Indicatori An precedent An gestiune An gestiune Abaterea

Recalculat Efectiv absoluta
A 1 2 3 4
1.Venituri din
vinzari,mii lei
2.Costul
vinzarilor,mii lei
3.Profitul
brut,mii lei
4.Costul la un leu
venituri din
vinzari

Calculele effectuate in tabelul 1.3 ne demonstreaza ca la intreprindere s-a stabilit o tendinta

pozitiva de reducere a costului la un leu venituri din vinzari fata de anul precedent cu 1.794
bani,sau cu 2.22%[(-1.794\80.706)*100%].Utilizind informatia din tabelul 1.3,vom calcula
influenta factorilor asupra modificarii costului la un leu venituri din vinzari(tabelul1.4).

Tabelul 1.4. Calculul influentei factorilor la modificarea costului la un leu venituri din
vinzari

Conform calculelor efectuate n tabelul 9.4, se constat c reducerea costului la un leu venituri
din vnzri se datoreaz majorrii preturilor de vnzare la produsele vndute, lucrrile executate
si serviciile prestate. Sub influenta acestui factor, indicatorul rezultativ a diminuat cu 5,078 bani,
ceea ce se apreciaz pozitiv, fapt ce confirm cresterea cererii pe piat la produsele ntreprinderii.

Sub influenta majorrii costurilor unitare, costul la un leu venituri din vnzri a crescut cu 1,867
bani, fapt ce se apreciaz negativ.

Reducerea ponderii produselor cu rentabilitate mai nalt n structura vnzrilor a cauzat

majorarea indicatorului rezultativ cu 1,417 bani, ceea ce se apreciaz ca moment negativ.

Astfel, ntreprinderea dispune de rezerve interne privind reducerea costului la un leu venituri din
vnzri pe seama cresterii ponderii produselor cu o rentabilitate mai nalt n structura vnzrilor
si reducerii costurilor unitare pn la nivelul anului precedent. Valorificarea acestor rezerve poate
s asigure intreprinderii reducerea costului la un leu venituri din vnzri cu 3,284 bani

(,417+1,867) si respectiv majorarea profitului brut i a rentabilittii resurselor consumate si

utilizate.

1.3. Analiza cheltuielilor pentru ntretinerea fortei de munc

Cheltuielile pentru forta de munc sunt formate din toate achitrile in nu merar i nebnesti,
directe si indirecte, legate de angajarea si ntretinerea fortei de munc.

Cheltuielile pentru ntretinerea fortei de munc includ urmtoarele compare timente:

1) fondul de retributie a personalului;

2) plti si cheltuieli neincluse n salariu;

3)alte cheltuieli pentru forta de munc.

La prima etap a analizei se studiaz structura cheltuielilor pentru forta de munc pe tipuri de
achitri n scopul determinrii ponderii n profilul achitri lor bneti i a plilor din alte surse.

La efectuarea acestei analize se utilizeaz informatia din raportul statistic forma 1-M "Castigurile
salariale si costul muncii capitolul 2 "Cheltuieli pentru forta de munc", reprezentat n tabelul
analitic 1.5.1

Tabelul 1.5 Dinamica si structura cheltuielilor pentru forta de munca1

Conform calculelor efectuate n tabelul 9.5, se observ c cheltuielile pentru forta de munc au
crescut cu 18606,5 mii lei sau cu 42,56%( (18606.5\43722.4)*100) ce se consider un moment
pozitiv pentru ntreprindere. Aceast majorare a fost obinut datorit cresterii fondului de
retributie a personalului cu l4441.3 mii lei,ct si cresterii plilor si cheltuielilor neincluse n
salariu cu mii dul de retributie ocup ponderea principal, care s-a majorat n anul de gestiune cu
2,07 atingnd nivelul de 72,73%, ceea ce se apreciaz pozitiv. In acelasi timp se constat
reducerea ponderii pltilor si cheltuielilor neincluse n salariu de la 29,34 pn la 27,27% (cu
2,07 p.p.). Aceasta se datoreaz faptului c ritmul de crestere a fondului de retributie a
personalului (146.75%=(45334.0/3.892.7)*100)) este mai nalt dect ritmul de crestere a pltilor
si cheltuielilor neincluse in salariu (132.46%=(16694.9/12829.7)*100).

Principalul element in componenta cheltuielilor pentru forta de munca ilprezint salariile si

lefurile directe in anul de gestiune cu 3 cu toate c s-a nregistrat reducerea ponderii lor cu 11,62
p.p.

La cresterea fondului de retribuie, ct si a cheltuielilor pentru forta de munca au contribuit

premiile i remuneratiile n bani, care s-au majorat in comparatie cu anul precedent cu 113773,4
mii lei sau cu 17,35 p.p., constatnd in anul de gestiune o pondere de 20.33%.Aceasta
caracterizeaz pozitiv efortul intreprinderii in stimularea material a personalului.

La fel pozitiv se apreciaz reducerea pltilor pentru timpul nelucrat cu 5286 mii lei sau cu 3,66
p,p

Rezultatele calculelor (tab. 9.5) denot faptul c la cresterea cheltuielilor pentru de munc a
contribuit si majorarea tuturor pltilor i cheltuielilor neincluse n salariu. Astfel majorarea
cheltuielilor patronului pentru asistenta social a condus la cresterea cheltuielilor pentru forta de
munc cu 3805,5 mii lei. Ca moment important se consider cresterea cheltuielilor pentru
formarea profesional a salariatilor cu 108,2 mii lei, ceea ce reflect grija" conducerii fat de

salariatii intreprinderii.

Considerm binevenit faptul c ntreprinderea analizat trebuie s pstreze i pe viitor tendinta

de majorare a fondului de retributie, ct si a altor plti, evident,in corelatie cu rezultatele
obtinute, folosindu-se acest aspect ca o parghie stimulativ fa de activitatea angajatilor.
La etapa a doua de analiz se studiaz modificarea absolut a fondului de retributie a salariatilor
(FR) si muncitorilor (FRM sub influenta factorilor generali,

dup urmtoarele modele factoriale:

FR=Ns*Sa 1.15

FRM=M*Sm 1.16

Unde:Ns- efectivul mediu al salariatilor;

Sa- salariul mediu annual al unui salariat;

M- efectivul mediu de muncitori;

Sm-salariul mediu anualal unui muncitor.

Calculului influentei acestor factori la devierea fondului de retributive se va efectua dupa metoda
diferentelor absolute.

Tabelul 1.6. Calculul influentei factorilor asupra modificarii absolute a fondului de

retributive a personalului intreprinderii

Balanta influentei factorilor:

-274.0+14715.3=+14441.3 mii lei;

(+176.4)+(10081.9)=+10258.3 mii lei

Conform calculelor efectuate n tabelul 9.6, observm c fondul de retributie a salariatilor a

crescut cu 14441,3 mii lei sau cu 46,23%. Cresterea fondului de retributie a salariatilor se
datoreaz majorrii salariului mediu anual al unui salariat de la 22832,74 lei pn la 33806,11
lei, ceea ce a contribuit la majorarea indicatorului rezultativ cu 14715,3 mii lei. Aceast influent
a fost partial diminuat de reducerea numrului de salariati cu 12 persoane, respectiv n mrime
de 274 mii lei.

In ce priveste majorarea fondului de retributie pe categoria de muncitori, de asemenea se

constat contributia preponderent a salariului mediu anual al unui muncitor, care a crescut de la
19601,5 pn la 28437,51 lei. Sub influenta acestui factor fondul de retribuie a muncitorilor s-a
majorat cu 1008 l,9 mii lei, sau cu 98,28%, fapt ce se apreciaz pozitiv.

Paralel, numrului de muncitori cu 9 persoane a conditionat majora fondului de retribuie 176,4

n ncheiere, tinem s menionm c majorarea fondului de retribuie constituie o caracteristic

pozitiv pentru activitatea ntreprinderii, iar sporirea salariului mediu anual reprezint un efect al
tendintei de mbuntire continu a nivelului de trai al salariatilor.

La a treia etap de analiz se apreciaz structura fondului de retributie a personalului pe tipuri

de achitri n dinamic. In calitate de tipuri de achitri se consider salariile i lefurile directe,
pltile pentru timpul nelucrat, prime muneratii n bani, plti in natur. Metodologia analizei la
aceast etap prevede determinarea ponderii tipurilor de achitri n componenta fondului de
retributie.

De regul, cota preponderent o detin salariile i lefurile directe, in dinamic a salariilor si

lefurilor directe, la fel i a primelor i remuneratiilor in bani, se apreciaz pozitiv.

La patra etap de analiz se calculeaz influenta factorilor detaliati la mo-

La dificarea fondului de retributie a muncitorilor (FRM). cesti factori sunt:

1) modificarea efectivului mediu al muncitorilor (M);

2) modificarea numrului de zile lucrate pe an de un muncitor (Z);

3)modificarea duratei zilei de lucru n ore (h);

4) modificarea salariului mediu pe or al unui muncitor (Sh)

Legtura fondului de retributie a muncitorilor cu acesti factori se exprim:

FRM=M*Z*h*Sh 9.17

Calculul influentei factorilor se efectueaza prin metoda substitutiilor in lant (tabelul 1.7).

Tabelul 1.7. Calculul influentei factorilor detaliati la modificarea fondului de retributie a

muncitorilor

Conform calculelor efectuate n tabelul 9.7 putem constata c majorarea fondului de retributie a
muncitorilor cu 83 mii lei se datoreaz influentei pozitive a urmtorilor factori:

1)majorrii nivelului remunerrii unei om-ore de la 1,502 pn la 1,805,ceea ce a permis

cresterea fondului de retributie muncitorilor cu 89.52 mii lei

2)stabilirii unui orar efectiv de lucru, ceea ce a permis cresterea fondului de retributie a
muncitorilor cu 30,81 mii lei.

Concomitent, reducerea efectivului de muncitori i a activitii lor de munc a cauzat reducerea

fondului de retributie a muncitorilor cu 10,32 si, respectiv,cu 27,01 mii lei.

9.4. Analiza cheltuielilor comerciale

Cheltuielile comerciale fac parte din cheltuielile perioadei.

La prima etapa de analiz se apreciaz structura cheltuielilor comerciale dinamic.

La aceast etap suma total a cheltuielilor comerciale se divizeaz n: cheltuieli comerciale

conventional-constante si conventional-variabile.

Cheltuielile comerciale conventional-variabile sunt acelea care se modific paralel cu cresterea

sau diminuarea volumului vnzrilor. Acestea includ:

-Cheltuieli privind operatiile de marketing si reclam;

-Cheltuieli pentru ambalarea produselor finite si mrfurilor;

-Retributia muncii lucrtorilor angajati la comercializarea produselor finite i mrfurilor;

-Cheltuieli legate de transportatea produselor, mrfurilor.

Cheltuielile comerciale conventional-constante sunt acelea care nu se mo

dific odat cu cresterea sau diminuarea volumului vnzrilor. Acestea sunt

-Uzura mijloacelor fixe;

-Cheltuieli pentru intretinerea si reparatia mijloacelor fixe;

-Cheltuieli legate returnarea produselor finite i reducerea preturilor la acestea.

In tabelul 9.8 vom aprecia componenta cheltuielilor comerciale dup divizarea lor in
conventional-variabile i conventional-constante.

Tabelul 1.8. Analiza componentei si structurii cheltuielilor comerciale in dinamica

Calculele efectuate n tabelul 9.8 denot c cheltuielile comerciale totale s-au redus fa de anul
precedent cu 150 mii lei sau cu 15,15%. Reducerea n cauz a fost determinat de reducerea
cheltuielilor conventional-variabile, ct si a celor constante, respectiv cu 118,5 si 31,5 mii lei.

Din datele tabelului 9.8 constatm c ponderea principal revine cheltuielilor cu conventional-
variabile care n anul de gestiune constituie 64,15% sau cu 2,25 pp 7 mai putin dect n anul
precedent.

La etapa a doua de analiz se calculeaz modificarea cheltuielilor comerciale conventional-

variabile sub actiunea urmtorilor factori:

-Modificarea veniturilor din vnzri;

-Modificarea ratei cheltuielilor comerciale conventional-variabile la 1 leu venituri din vnzri

(Rcomv), care poate fi calculat conform formulei:

1.18

Legatura cheltuielilor comerciale variabile cu acesti factori se va exprima:

1.19

Calculul influentei factorilor se efectueaza dupa metoda diferentelor absolute dupa relatiile:

1.19.1
1.19.2

In tabelul 1.9 vom selecta informatia necesara pentru efectuarea analizei factoriale a cheltuielilor
comerciale conventional-variabile.

Tabelul 1.9 Date initiale pentru analiza factoriala a cheltuielilor comerciale conventional-
verbale