Scheletul membrului superior- Scheletul extremitii libere a membrului superior se submparte, la rndul lui, n

scheletul braului, reprezentat de humerus, scheletul antebraului, alctuit din radius i ulna sau cubitus, i scheletul
minii, format din oasele carpiene, metacarpiene i falange.Oasele centurii scapulare se compune din dou oase;
clavicula i scapula sau omoplatul. Clavicula este un os lung, pereche, aezat n partea anterioar i superioar a
cutiei toracice, ntre stern i omoplat. are forma literei S i este format dintr-un corp i dou extremiti:
extremitatea sternal si acromial. Scapula sau omoplatul este un os lat, pereche, aezat n partea posterioar a
cutiei toracice. Are o form triunghiular, cu baza n sus. prezint dou fee (anterioar i posterioar), 3 margini
(vertebral, axilar i superioar) i 3 unghiuri (superior, inferior i lateral).
II. Oasele extremitii libere a membrului superior sunt: humerusul, care formeaz scheletul braului, ulna i
radiusul, care alctuiesc scheletul antebraului, oasele carpiene, metacarpiene i falangele, din care este alctuit
scheletul minii. Humerusul este un os lung, pereche, care formeaz scheletul braului.alctuit dintr-un corp sau
diafiz i dou extremiti sau epifize. Corpul are forma unei prisme triunghiulare cu marginile mult rotunjite,
prezint n partea mijlocie proeminena osoas numit tuberozitatea deltoidian i anul nervului radiat.
Extremitatea superioar prezint: capul humeral, tuberculul mare, tuberculul mic i anul intertubercular. Capul
humeral este o formaiune osoas a crei suprafa articular are mrimea unei treimi dintr-o sfer. El intr n
cavitatea glenoid a scapulei. Extremitatea inferioar a humerusului este turtit antero-posterior i prezint condilul
humeral, trohleea, epicondilii medial i lateral, fosa coronoid i olecranian. Ulna sau cubitus este un os lung,
pereche, mpreun cu radiusul formeaz scheletul antebraului. este format dintr-un corp i dou extremiti.
Corpul de forma unei prisme triunghiulare, prezint 3 fee i 3 margini. Marginea dinspre radius (lateral) este
ascuit i poart numele de creasta interosoas a ulnei. Extremitatea superioar prezint incizura trohlear,
olecranul, apofiza coronoid, tuberozitatea ulnar i incizura radial. Extremitatea inferioar a ulnei este alctuit
dintr-o parte sferic, numit capul ulnei, i dintr-o proeminen osoas ascuit, numit apofiza stiloid a ulnei
Radiusul este un os lung, pereche, care mpreun cu ulna formeaz scheletul antebraului. El este aezat lateral
extern fa de uln. Radiusul prezint un corp i dou extremiti. Corpul este de form rotund n partea superioar
i de prism triunghiular n cea inferioar, prezint: creasta interosoas i tuberozitatea radial. Extremitatea
superioar a radiusului are form cilindric i poart denumirea de cap radial. Acesta prezint o suprafa articular
scobit, aezat pe faa superioar, numit foseta capului radial. Extremitatea inferioar a radiusului prezint o
proeminen osoas care pleac de pe faa lateral i se prelungete n jos, numit apofiza stiloid a radiusului, se
articuleaz cu capul cubitusului scafoid semilunar.Scheletul mainii e format din 27 de oase in 3 regiuni: carp,
metacarp si falange.Oasele carpiene sunt 8 i formeaz masivul carpian, corpul sau segmentul proximal al
scheletului minii. Ele sunt aezate pe dou rnduri, unul superior i altul inferior. Oasele carpiene se articuleaz,
pe de o parte, ntre ele, iar pe de lata, cu oasele antebraului i cu cele metacarpiene. Rndul superior este alctuit,
din afar nuntru, din urmtoarele 4 oase: scafoid, semilunar, piramidal i pisiform. Rndul inferior este alctuit din
trapez, trapezoid, osul mare i osul cu crlig. Aceste se articuleaz cu cinci oase metacarpiene numerotate de la 1-5,
de la exterior la interior ce formeaza podul si dosul palmei.aceste la rndul lor se articuleaz cu primul rnd de
falange. Sunt 14 falange,cate 3 pentru fiecare deget, cu excepia policelui care are dou falange. Articulatiile
membrului super- doua grupe:articulatiile centurii scapulare; articulatiile membrului liber sau propriu-zis.
Articulatiile centurii scapulare se grupeaza, intr-o entitate complexa, numita umar. Articulatiile adevarate sunt: a)
Articulatia acromioclaviculara face parte din grupul articulatiilor e (artrodie). b) Sindesmoza
coracoclaviculara reprezinta legatura dintre clavicula si procesul coracoid al scapulei..Ligamentele sunt: trapezoid,
conoid.c) Articulatia sternoclaviculara: uneste extremitatea sternala a claviculei cu sternul si primul cartilaj costal.
Miscarile sunt: de ridicare si coborare, de proiectie inainte si inapoi,de circumductie. Articulatii false:a) Articulatia
scapulotoracica este o sissartroza (articulatie fara elemente articulare) formata intre fata anterioara a scapulei, cu
muschiul subscapular si fata externa a coastelor, cu muschii intercostali. Acestea permit miscarea de 'bascula' a
scapulei si ale bratului in abductia si de flexie. b) Articulatia subdeltoidiana este de fapt un de alunecare (bursa)
intre fata profunda a deltoidului si mansonul rotatorilor. Bursa permite alunecarea tesuturilor moi, care in acest fel
nu blocheaza amploarea miscarilor umarului.are si ligamente proprii- coracoacromial, transvers. Miscari de proiectie
anterioara si posterioara, de ridicare si coborare. Art membr superior liber-Art. Scapulo-humerala: Uneste capul
humeral si cavitatea glenoidala a scapulei. Mijloacele de unire care contribuie la mentinerea in contact a suprafetelor
articulare sunt capsula, ligamentele si muschii periarticulari. Miscarile sunt: Abductia adductia, flexie-
extensie,rotatia interne si externa. Art cotului -articulatia intermediara membrului superior, avand rolul de prelungire
sau scurtare a 'tijei' care poarta organul de prehensiune (mana), de punere a acestuia in pozitie.prezinta 3 art:
articulatia humerocubitala, humeroradiala, radiocubitala proximala.Mijl de unire sunt: Capsula articulara,
ligamentele colaterale.Miscarile cotului: cotul e art cu flexie/extensie. Articulatiile pumnului; art radio-carpiana, si
medio-carpiana. Muschii membrului superior; M deltoid- originea pe clavicul,pe spina scapulei.inser- pe
tuberozitatea deltoidian a osului humeral.Actiune-flexie si rotatie interna, abductie, extensie si rotatie
externa.M.supraspinos:orig-fosa supraspinoasa.Insert-tuberculul mare al al humerusului.Act- rotatie
externa,abductor brat.M subspinos:orig-scapula-fosa infraspinoasa.Inser-tuberculul mare al humerusului.Act-rotatia
externa si abductia brat.M rotund mare:Orig- unghiul infer al scapule ,jumatate inferioara a marginii later
scapulare.Inser-creasta tubercul mic humeral.Act- adductor si rotator intern al brat, duce scapula in sus si inainte.M
rotund mic: Orig- scapula.Inser-tuberculul mare al humerului.Act-rotatia externa si abductia brat.M subscapular:
Orig-fosa subscapulara. Inser-tuberculul mic al humerusului.Act-rotator intern, adductor brat,miscari de lovire
,arunacare,pendularea bratelor.M biceps brahial :orig-cap scurt: pe apofiza coracoida a scapulei,cap lung-pe
tuberculul supraglenoidian al scapulei.Inser-pe tuberozitatea radiusului.Act-flexia antebraului pe bra. Captul lung
la micarea de abducie a braului,bicepsul micarea de supinaie a braului.M brahial anterior: Orig-pe jum infer a
fetelor medial anterioara si lateral a diafizei humerale.Ins-pe baza apofizei coronoide a ulnei.Act-contracia lui
produce flexia antebraului pe bra. M coacobrahial: Orig- pe apofiza coracoid a scapulei si inseria pe humerus.
Ins-pe fata antero-mediala a humerusului.Act-prin contracie produce flexia braului. M. triceps brahial -trei capete
de Orig:unul se prinde pe unghiul lateral al scapulei,iar lateralul i medialul pe humerus. Inser-pe olecran.Act-
ontracia lui produce extensia antebraului pe bra.
Scheletul membrului inferior I. Centura pelvian este format din dou oase coxale, care mpreun cu osul sacral
i cu coccisul formeaz bazinul. Coxalul este un os pereche, are dou fee (medial i lateral), 4 margini i 4
unghiuri. Faa medial prezint: fosa iliac intern, linia arcuat, faeta auricular a coxalului, fundul cavitii
cotiloide i gaura obturatorie. Faa lateral prezint: fosa iliac extern, acetabulum i gaura obturatoare. Marginea
anterioar prezint trei proeminene osoase, numite spina iliac antero-superioar, spina iliac anteroinferioar,
eminena iliopectinee, spina pubisului. Marginea posterioar prezint dou proeminene osoase, numite spina iliac
postero-superioar i spina iliac posteroinferioar; marea incizur sciatic, spina sciatic, mica incizur sciatic
situat sub spina sciatic; tuberozitatea ischiatic, situat n partea inferioar a acestei margini. Marginea superioar
poart numele de creasta iliac. Marginea inferioar prezint o suprafa articulat, numit faeta pubian sau faa
articulat simfizar care servete la articularea celor dou oase coxale. Oasele extremitii libere a membrului
inferior sunt: femurul, tibia i fibula, oasele tarsiene, metatarsiene i falangele.Femurul este un os lung, pereche,
care formeaz scheletul coapsei. secompune dintr-un corp sau diafiz i dou extremiti sau epifize. Tibia este un os
lung, pereche, care mpreun cu fibula formeaz scheletul gambei. Prezint: un corp, dou epifize. Fibula sau
peroneul este un os lung, pereche, care mpreun cu tibia formeaz scheletul gambei. Tibia este aezat medial, iar
fibula lateral. Fibula se compune dintr-un corp i dou extremiti. Rotula sau patela este un os scurt, turtit antero-
posterior, de form triunghiular, situat n masa tendonului cvadriceps femural.Tarsiene sunt n numr de apte i
formeaz tarsul sau segmental posterior al scheletul piciorului. Ele sunt aezate pe dou rnduri, unul posterior i
altul anterior. Metatarsiene, n numr de cinci, alctuiesc segmentul mijlociu al scheletului piciorului Falangele
sunt 14. Fiecare deget, cu excepia celui mare (haluce), are cte trei falange; proximal, mijlocie i distal.
Articulatiile: articulatiile centurii pelvine,articulatiile membrului inferior liber sau propriu-zis.Art centurii pelvine-
Art. Lombosacrata-reprez legatura dintre ultima vertebra lombara si sacrum, elementul posterior al peretelui pelvin.
are structura unei articulatii intervertebrale. Mijloacele de unire sunt reprezentate de: Capsula articulara, ligamentele
longitudinale anterior si posterior, aderente la disc; ligamentele galbene; ligamentele interspinoase; ligamentul
supraspinos. Art sacroiliaca- articulatie sinoviala robusta, aproape imobila, formata de suprafetele articulare ale
sacrumului si osului iliac, stabilizata de capsula si un sistem ligamentar foarte puternic Asigura jonctiunea dintre
scheletul axial si centura pelvina necesara transmiterii greutatii trunchiului spre membrul inferior. Mijloacele de
unire sunt reprezentate de:capsula articulara care se insera pe conturul suprafetelor articulare; ligamentele
sacroiliace ventrale (anterioare) leaga fata anterioara a sacrului de partea posterioara a fosei iliace;ligamentele
sacroiliace interosoase reprezinta principalul mijloc de stabilizare al articulatiei, unind tuberozitatea iliaca cu
suprafata articulara a sacrului; ligamentele sacroiliace dorsale sunt reprezentate de fibre care unesc segmentul S3-
S4 al sacrului cu spina iliaca postero-superioara. Simfiza pubiana-se formeaza intre suprafetele ovalare,
corespondente, de pe corpul pubisului, acoperite de cartilaj hialin. Ca in orice articulatie cartilaginoasa, exista un
disc fibrocartilaginos, numit discul interpubian, care conecteaza suprafetele articulare, iar la adult, prezinta in partea
superioara o cavitate capitonata de membrana sinoviala. Mijloacele de unire:ligamentul pubic superior tract fibros
intins intre tuberculii pubieni, de o parte si de cealalta;ligamentul pubic arcuat care solidarizeaza ramurile pubiene
inferioare imediat sub suprafetele simfizare. Art membrului infer liber- Reprezinta organe de miscare inalt adaptate
la functia de locomotie realizata in pozitie verticala-Art soldului: Este o enartroza (articulatie sferoidala), situata la
jonctiunea dintre trunchi si membrul inferior liber, care participa si asigura efectuarea in conditii optime, a doua
functii importante ale aparatului locomotor: ortostatismul;locomotia.Art genunchiului- Este cea mai mare si probabil
cea mai complexa articulatie a corpului uman. Are o structura biarticulara care include in aceeasi formatiune
anatomica, 2 articulatii: articulatia tibiofemurala; articulatia patelofemurala . Mijloace de unire sunt reprezentate de
capsula si o serie de ligamente. Ligamentul patelei sau ligamentul rotulian ,Ligamentele posterioare ,Ligamentul
colateral fibular , Ligamentul colateral tibial , Ligamentele incrucisate . Art piciorului: articulatia talocrurala sau a
gatului piciorului; articulatiile intertarsiene; articulatiile tarsometatarsiene; articulatiile intermetatarsiene.Art gleznei,
Art tarsului, Art degetelor. Muchii membrelor inferioare- Muchiul psoasul mare are originea pe coloana
lombar i inseria pe trohanterul mic al femurului. Muchiul iliac are originea n fosa iliac intern a osului coxal i
inseria pe trohanterul mic al femurului. Aceti muchi produc flexia coapsei pe bazin. Ei au un rol in mers.
Muchiul fesier mic are originea pe osul coxal i inseria pe trohanterul mare. Prin contracia lui produce abducia,
extensia i rotaia medial a coapsei. Muchiul tensor al fasciei lata este un muchi lung, aezat pe faa anterioar a
coapsei. El are originea pe spina iliac antero-superioar i pe creasta iliac i inseria pe tractul iliotibial al fasciei
lata. Prin contracia lui produce flexia i rotaia medial a coapsei. Muchiul croitor- originea pe spina iliac
anterosuperioar i inseria pe extremitatea superioar a tibiei. Prin contracie produce flexia coapsei pe bazin i
rotaia lateral a acesteia, Muchiul cvadriceps- are patru capete de origine (dreptul femural, vastul medial, vastul
lateral i vastul intermediar). Dreptul femural are originea pe spina iliac antero-inferioar i deasupra sprncenei
cotiloide, iar cei trei vati, pe linia intertrohanterian, pe trohanterul mare i pe linia aspr a femurului. Prin
contracie,produce extensia gambei pe coaps. Muchiul biceps femoral-are dou capete de origine, unul lung, care
se prinde pe tuberozitatea ischiatic i altul scurt, care se prinde pe linia aspr a femurului.Inser- printr-un tendon
comun pe capul fibulei.Produce extensia coapsei pe bazin i flexia gambei pe coaps. Muchiul semitendinos
-originea pe tuberozitatea ischiatic, iar inseria pe extremitatea superioar a tibiei. produce flexia gambei pe coapse.
M semimembranos -originea pe tuberozitatea ischiatic i inseria pe condilul medial al tibiei. Contracia iui
produce flexia gambei pe coaps.Muchii tibial anterior- originea pe extremitatea superioar a tibiei, inseria pe
oasele piciorului. produc flexia dorsal a piciorului i extensia degetelor.Muchiul peronier lung i scurt-originea
pe tibie i fi bul, iar inseria terminal pe oasele metatarsiene. Produc pronaia, abducia i flexia plantar a
piciorului.