Regimul penitenciar poate fi definit ca fiind felul n care este organizat viaa i activitatea

condamnatului n penitenciar pe durata executrii n scopul reeducrii lui i al prevenirii

svririi de noi infraciuni.
El presupune drepturile i obligaiile condamnatului aa cum rezult din prevederile legii
275/2006.
Istoria locurilor de detinere din tara noastra este la fel de fascinanta ca si istoria moderna a
tarii noastre. Detinerea a folosit pe de o parte pentru inlaturarea opozantilor, iar pe de alta
parte pentru ascunderea gravelor probleme sociale, prin secretizarea informatiilor despre o
populatie marginalizata si condamnata in mod real la foamete si lipsuri.

Evolutia arhitecturii penitenciare, incepand cu structura legislatiei, organizarea executarii

pedepselor prin ierarhizarea asprimii lor, practica pedepsirii si excluderii din societate a unor
indivizi, categorii, ori chiar etnii, construirea de locuri de detinere pentru a fi reprezentarea
fortei statului, in scopul oprimarii a cat mai multor oameni pentru folosul catorva varfuri
politice, trebuie sa constituie in zilele noastre o preocupare a cercetarii stiintifice permanente.
Scopul nu este acela al evidentierii filozofiilor executarii pedepselor, nici a cunoatterii in sine
a sistemelor de constrangere, ci a descoperirii legitatilor si principiilor dupa care trebuie sa se
actioneze la inceput de nou mileniu.