mbtrnind frumos.

Reforma sistemului de pensii n Romnia

I. Definirea problemei
Actualul sistem romnesc de pensii este tributar regimului denumit i nu se
mai pliaz pe nevoile societii post-revoluionoare, astfel nct el trebuie
reformat.

a) Ce fel de politic este?

Este o politic public n sectorul proteciei sociale, mai exact o
politic public n domeniul pensiilor(privete reforma asigurrilor
sociale) Redistributiv
b) De ce ne trebuie o astfel de politic public?
Avem nevoie de o astfel de politic public pentru c sistemul vechi
prezinta anumite carene in disonan cu nevoile actuale ale societii.
Totodat, o politic public n domeniul pensiilor are aa natur de a ajuta
categoria de indivizi defavorizat a societii , batrnii, s duc o via
decent n contextul n care, n decursul vieii ei au contribuit cu taxe i
impozite la dezvoltarea economic a rii.
c) Alte definiii generale ale politicii
1. Politicile publice de pensii reprezint forme principale de ocrotire a
cetenilor prin asigurri sociale sub forma unor sume de bani fixe
primite lunar de ctre beneficiari.
2. Politicile publice de pensii reprezint remuneraii fixe care sunt
distribuite de ctre un mecanism decizional persoanelor care i
nceteaz activitatea datorit atingerii unei anumite limite de vrst.
3. Politicile publice de pensii sunt indemnizaii pltite de ctre aparatul
nsrcinat unor anumite categorii defavorizate, ele fiind de mai multe
tipuri: pensii pentru limita de vrst, pensie anticipat, pensie
anticipat parial, pensie de invaliditate, pensie de urma.
 4. Pensiile sunt suma de bani care se acord lunar persoanelor care au
ieit din producie pentru limita de vrst sau pentru ca au devenit
inapi pe piaa muncii.
d) Scopul sistemului de pensii este acela de a transfera resurse de la
generaia activ ctre generaia retras din activitate, dar care, pe
parcursul vieii au contribuit la bugetul statului prin taxe si impozite. De
asemenea, un alt scop al politicilor de pensii este de ocrotire i de asistare
a categoriile sociale defavorizate.
e) Obiective
Obiectivul principal al politicilor din domeniul pensiilor este de a
stabili un sistem solid din punct de vedere financiar care sa ofere
beneficii ct mai mari prilor implicate.
Durabilitatea i continuitatea n timp a sistemului care s asigure
beneficii pentru toate generaiile care ajung la vrsta pensionrii.

Definirea detaliat a problemei pe dimensiuni

a) Dimensiunea social
n aceast privin, o politic de pensii presupune nfptuirea ideii
generice de bine comun sau garantarea bunstrii societii prin
reducerea substanial a srciei n rndul persoanelor vrstnice i prin
urmare, n rndul societii ca ntreg.
b) Dimensiunea economic
Din aceast perspectiv, politicile de pensii au n vedere colectarea i
redistribuirea resurselor de la i ctre anumite categorii sociale.
( resursele pot fi obinute din taxe i impozite sau n cazul pensiilor
private dintr-un fond special la care individul a contribuit pe parcursul
vieii atat vreme ct a fost apt de munc)
c) Dimensiunea politic
 Politicile de pensii prezint i dimensiune politic, mai ales n cadrul
sistemului de cadru de pensii. Se pune problema dac i cum decidenii
politicii ar trebui s participe la luare acestor decizii, cu att mai mult cu
ct, unii vor folosi subiectul pensiilor n campaniile electorale.
Totodat, mecanismul politic este cel care decide cuantumul pensiilor.
(Tot aici se opereaz i distincia dintre rolul asistenial i rolul asigurativ
al pensiei).
d) Dimensiunea administrativ
Presupune c obiectivele redistribuirii trebuie finalizate nu prin
programe integrate de msuri, ci prin argumente administrative i
financiare.

e) Dimensiunea cultural
Aceasta presupune existena unor pattern-uri, a unor abloane, a unor
modele tradiionale n societate. Din aceast perspectiv o societate cu o
puternic tradiie n spiritul primirii resurselor din Sectorul protec iei
sociale va apela la pressing ori de cte ori va simi c e privat sau va
simi neajunsurile, pe cnd o societate fr o tradiie n acest sens nu va
vedea sistemul de pensii ca pe ceva esenialmente necesar.
f) Cum a ptruns pe agenda public/instituional/decizional problema?
Credem c problema a ptruns iniial pe agenda oficialilor, complicaiile
de aici intr n atenia experilor care propun soluii i un plan de
intervenie iar de aici s-a transferat pe agenda public, care presupune o
atenie sporit din partea unei seciuni semnificative a opiniei publice.
Ptrunderea pe agend a fost de sus n jos de la guvernani la guvernai,
iar modelul dup care s-a format este cel raional i comprehensiv
( Andrei Miroiu ).
g) Actorii implicai
Actorii directr implicai n vederea ptrunderii problemei pe agend au
fost guvernanii, iar n mod indirect actorii implicai sunt, pe de o parte,
 Casa Naional de Asigurri de Sntate, creia i va reveni rolul de
selectare a fondurilor,iar pe de alt parte, contribuabilii i angajatorii
care pltesc 2/3 din taxele angajatului i nu n ultimul rnd, beneficiarii
de pensii.

II. Identificarea alternativelor

1.
a) Pstrarea status-quo-ului i implicit meninerea unui sistem public de
pensii
b) Trecerea de la un sistem administrativ integral public la unul
administrativ att public ct i privat, cu alte cuvinte crearea unui sistem
mix.
c) Nu apare n text ca alternativ ns am putea aduga alternativa
privatizrii totale a sistemului.
2. Detalierea alternativelor
a) Alternativa non-intervenie i a pstrrii status-quo-ului presupune
perpetuarea n timp a unui sistem tarat(vicios) de motenirea
comunismului i de crize majore precum: pensionri masive n vederea
stoprii omajului, reducerea numrului contribuabililor ca urmare a trei
cauze (creterea omajului, migrarea forei de munc n sistemul informal
i creterea pensiilor), legislaie permisiv n privina pensionrii pe caz
de boal sau invaliditate i presiunii exercitate de diverse grupuri
profesionale n vederea ncadrrii n diverse categorii de munc
superioare care s permit pensionarea naintea vrstei standard.
b) Crearea unui sistem mixt care presupune pe lng componenta public
obligatorie (ntr-o nou formul) s fie introduse ncepnd cu anul 2000,
o component privat obligatorie i una privat opional. Introducerea
componentei private obligatorii vizeaz, n principal, convertirea unei
pri din contribuia de asigurri sociale n economii obligatorii ce se vor
 afla pn n momentul pensionrii contribuabilului, n administrarea unui
fond de pensii.
Contribuia total pentru componentele obligatorii ale sistemului va fi de
28,5% (25,5%- angajator- fond salarii; 3% angajat). Pentru a se asigura
posibilitatea direcionrii unei pri a contribuiei ctre sistemul public
obligatoriu, sum ce va fi transferat n contul fondurilor de pensii
administrate privat.
Acest sistem s-a aplicat prima dat n Suedia (capitalizare virtual pe
baza contribuiei, iar ulterior a fost adoptat de rile estice precum
Polonia sau Lituania), prezint avantajele micro-economice ale muncii
curate fiind combtut evaziunea.
c) Ct despre alternativa privatizrii totale, textul nu precizeaz nimic,
nefiind o alternativ viabil pentru Romnia.

III. Analiza SWOT

Puncte tari
1. Politica public a pensiilor reuete s construiasca un sistem cu
elemente de siguranta si mecanisme de stimulare
2. Un alt atuu de incredere tot mai mare de care se bucura sistemul de
pensii privatizat in randul populatiei si schimbarea de mentalitate pe
care o observam la nivelul participantilor.

Puncte slabe

1. Nu cred ca putem vorbi de puncte slabe ci de arii care inca mai sufera
imbunatatiri. O astfel de zona o constituie , in opinia noastra,
necesitatea continuarii demersurilor de educare si informare a
 participantilor cu privire la pensiile private, dar si la sistemul public,
demers in care sa se implice, alaturi de companii si autoritatile.

Oportunitati

1. Este extrem de important ca sistemul privat sa continue sa se

dezvolte,astfel incat sa-si poata indeplini in totalitate rolul, acela de a
stimula economisirea pe termen lung si, in paralel, de a asigura o
alocare optima a resurselor in economie.

Amenintari

1. Una dintre principalele provocari a politicii publice pe care le

identificam se refera la procentul scazut al contributiilor si , in plus, la
revenirea sistemului anterior.
2. O alta provocare pe care o sesizam este aceea ca, pe fondul
constrangerilor bugetare autoritatile nu adopta o serie de decizii
favorabile politicii publice a pensiilor.

IV. Alegerea unei alternative ca si solutie

Am ales ca si alternativa presupunerea unui surplus bugetar pe care statul
dispune sa-l investeasca in aceasta politica publica. In continuarea, sansele
de a detine un asemenea stoc de rezerva sunt insa minima in tari cu
organizare democratica.

Concluzie
Consideram ca politica publica a pensiilor este benefica tuturor persoanelor
care au parasit sfera activa a campului muncii , avand in vedere randamentul
si modul in care aceasta politica a evoluat de la implementarea ei pana in
prezent.