Sunteți pe pagina 1din 6

Atentie!!! Posibile greseli de tehnoredactare si/sau gramaticale!

Sisteme si comportamente electorale


Seminar nr. 2: Influentarea rezultatelor alegerilor. Scopul si mijloacele marketingului electoral.
Obiectivele ingineriei electorale.
Bibliografie: Donald R. Harowitz, Electoral Systems: A primer for decision makers Journal of
Democracy
Donald L. Harowitz este profesor de Drept si Stiinte Politice la Scoala de Drept Duke
si la Universitatea cu acelasi nume, din Durham, Carolina de Nord, Statele Unite ale Americii,
iar eseul pe care noi l-am avut de studiat este bazat pe o lucrare mai vasta, scrisa pentru grupul de
studii electorale IKMAS, din cadrul Institutului pentru Studii Internationale si Malaieziene la
Universitatea Kebangsaan din Malaezia.
Autorul isi incepe eseul prin expunerea unui adevar general valabil, si anume ca pentru a
evalua un sistem electoral sau pentru a alege unul nou, trebuie de vazut mai intai ce anume isi
propune un sistem electoral sa faca. Niciun sistem electoral nu reflecta pur si simplu preferintele
alegatorilor sau clivajele existente intr-o societate, fiecare sistem modeleaza si remodeleaza
aceste caracteristici ale mediului si fiecare in parte o face intr-o maniera diferita, ne spune
autorul.
Harowitz subliniaza faptul ca, in primul rand, cel mai bun sistem electoral este acela care
reflecta intr-un mod cat mai transant si cu cea mai mare acuratete preferintele votantilor,
caraterul unui sitem electoral fiind de a cumula preferintele si de a le transforma in rezultate
electorale si niciun sitem nu este capabil sa o faca ca si o traducere pasiva a dorintelor
individuale intr-o alegere colectiva. De asemenea, mai adauga autorul, pe langa faptul ca un
sistem electoral este o reflectare a imperfecta a preferintelor alegatorilor, in prima instanta,
aceste preferinte electorale pot fi ele insele modelate de catre sistemul electoral existent. Astfel,
preferintele nu exista si nici nu ar putea exista independente de sistemele electorale, iar acest
lucru se intampla, deoarece fiecare sistem are in mecanismele sale de decizie impregnate anumite
prejudecati, acestea influentand, constrangand si schimband alegerile pe care votantii le-ar fi
putut face daca ar fi existat un alt sistem electoral. De asemenea, acesta mai adauga si faptul ca
fiecare sitem electoral contine o serie diferita de prejudecati de celelate siteme, insemnad ca cei
care decid printre astfel de sisteme pot alege, de fapt, sa prefere un set de prejudecati sau un
altul, aceasta fiind o alegere politica. Din cele expuse anterior se poate deduce si faptul ca exista
la fel de multe obiective potentiale atunci cand este ales un sistem sau altul cate combinatii de
prejudecati si siteme. Orice enumerare de goluri este, prin urmare, o func ie a obiectivelor pe
care persoanele care triesc ntr-o anumit societate ar dori s le realizeze i cele pe care le-ar
dori s le evite, dac acestea sunt dublate mpotriva tendinei anumitor sisteme electorale pentru
a produce rezultate ntr-o direcie sau alta. Cnd vorbim despre obiective de atins, nu ar trebui s
existe nici o iluzie c sistemul electoral poate, prin el nsi, sa le atinga. Forma sistemelor
electorale modeleaza si constrnge modul n care politicienii i constitueni se comport, dar ele
sunt doar o mic parte din forele care afecteaz constelaia total a comportamentului.
Harowitz identifica 6 obiective ale unui sitem electoral, cateva dintre ele fiind compatibile
reciproc, altele fiind total incompatibile intre ele. Aceste obiective sunt:
Atentie!!! Posibile greseli de tehnoredactare si/sau gramaticale!

1. Proportionalitatea dintre locuri si voturi;


2. Responsabilitatea fata de elementele constitutive;
3. Guverne durabile;
4. Victoria lui Condorcet winner (to be explained);
5. Concielierea interetnica si interreligioasa;
6. Officeholdingul minoritatii.

I. Proportionalitatea dintre locuri si voturi.


In ultima vreme, din ce in ce mai mult, specialistii si decidentii tind sa critice un sistem
electoral dupa abilitatea sau inabilitatea lor de a produce rezultate proportionale. De exemplu, un
partid politic care castiga 20 la suta din totalul voturilor, se sutine ca, ar trebui sa I se atribuie 20
la suta din numarul total de locuri, mai degraba decat cateva sau deloc. Un partid care castiga 50
la suta din voturi ar trebui, din aceasta perspectiva, sa obtina doar 50 la suta din numarul total de
locuri, mai degraba decat 60 sau 65 la suta cat poate primi in cadrul unui system electoral care
ofera adesea un bonus partidelor mai mari. Exista, de altfel si cateva modalitati care pot produce
rezultate, mai mult sau mai putin, proportionale, cum ar fi sitemul reprezentativ proportional prin
intermediul listelor (care are doua variante: liste nationale si liste ale constituientilor) sau
sistemul de voturi transferabile. Deigur ca astfel de sisteme pot urmari alte obiective, diferite de
cel al proportionalitatii, acest obiectiv al proportionalitatii fiind doar unul din putinele obiective
urmarite si, de multe ori, nu este cel mai important.

II. Responsabilitatea fata de elementele constitutive


Alegerile pentru organismele representative isi asuma un anumit grad de responsabilitate a
legislatorilor pentru cei care le aleg. Sistemele pe baza listelor ofera liderilor de partid puterea
de a alege care candidati vor avea pozitii favorabile pe listele partidelor si, prin urmare, sa aiba
sanse mai bune de a fi alesi. Atunci cand puterea centrala a partidului, adica liderii de partid, au o
asemenea putere, suveranitatea alegatorul in cee ace priveste alegerea candidatilor preferanti este
afectata. Daca exista o astfel de situatie, este de preferat alegerea unor sisteme bazate pe
circumcriptie. Totusi, exista si alte modalitati de a preintampina aceste stuatii in care puterea
centrala a partidului decide ordinea candidatilor de pe liste. O modalitate este cea de a permite
alegatorilor sa modifice ordinea candidatilor de pe lista, prin votarea, de exemplu, a candidatului
cu numarul 6 in defavoarea celui de pe pozitia a 3-a. Aceasta se numeste lista deschisa, dar poate
avea unele consecinte perverse, in societatile multietnice.
III. Durabilitatea guvernelor
n mod evident, un sistem electoral nu poate reprezenta opiniile idiosincratice ale fiecrui
alegtor. Cu toate acestea, unele sisteme pot face posibila reprezentarea multor nuate de opinii,
uneori atat de multe incat electoratul pare sa fie extrem de fragmentat, ducand la posibilitatea ca
nici un partid sa nu acumuleze 50 la suta din locuri. In aceste cazuri, este evident ca prezenta si
foarmarea unor coalitii de gurnare sunt imperios necesare, pentru a evita un posibil blocaj politic.
Atentie!!! Posibile greseli de tehnoredactare si/sau gramaticale!

Totusi, difucultatea acestor coalitii sta in capacitatea lor de a fi durabile in timp. Atunci cand se
intampla astfel de situatii, este de preferat reducerea numarului de partide, acestea ducand la
crearea unor guverne mult mai durabile. (ca si exemplu putem lua tarile cu un sistem bipartit,
unde exista doar doau partide mari, care se succed la guvernare si asigura o tranzitie a puterii
politice mult mai usoara si naturala, necreand schimbari raducale si bruste). Guvernele durabile
sunt de dorit, deoarece acestea promoveaza coerenta politica, avand capacitatea de a evita
instabilitatea care poate rezulta in urma crearii unor coalitii fragile si imprevizibile.
IV. Victoria Condorcet winner-ului
Condorcet winner, cunoscut si ca catigatorul condorcet, este persoana care catsiga alegerile
dintre doi candidati imporiva fiecaruia dintre eilalti candidati folosind un vor de pluralitate.
Astfel, castigatorul condorcet este candidatul care va primi o majoritate de voturi intr-o batalie
electorala cu fiecare candidat. Aceste este, evident, cel mai popular candidat, a carui victorie se
crede ca ar trebui sa fie preferata. Totusi, exista si situatii in care acest castigator poate fi intalni
obstacole, existand situatii in care exista mi multi candidati. De exemplu, intr-o sitautie in care
candidatul X obtine 45 la suta din voturi, canddatul Y 40 la suta, iar candidatul Z doar 15 la suta.
Este clar ca candidatul X castiga, insa in cazul in care candidatii X si Y ar fi fost singuri in
aceasta batalie electorala, s-ar fi putut intampla ca Y sa fi fost preferat de catre majoritate, in
detrimentul lui X. istemele electorale care pot defavoriza ctigtorul Condorcet sunt uneori
considerate a fi de dorit.
V. Concilierea interetnica si interreligioasa
Sistemele elctorale care produc rezultate proportionale sau responsabilitatefata de
constituienti sau guverne durabile pot, sau nu, favoriza concilierea interetnica. O modalitate de a
reflecta asupra sistemelor electorale i conciliere interetnic este de a ntreba dac un anumit
sistem ofer politicienilor stimulente electorale pentru comportament moderat, adic, pentru
compromisuri cu membrii altor grupuri etnice, de dragul succesului electoral. Unele sisteme fac
acest lucru, altele nu. Un sistem electoral conceput iniial n Liban cu locuri rezervate pentru
reprezentantii minoritatilor etnice, ofer politicienilor motive foarte bune pentru a coopera peste
liniile de grup, avand in vedere faptul ca fara a coopera, ei nu pot castiga sustinerea minoritatilor
respective. In Romania, de exemplu, doar un singur partid al minoritatilor etnice a ajuns
constatnt in parlament, UDMR, de fiecare data obtinand putin peste pragul electoral de 5 la suta,
acesta jucand un rol destul de important uneori in formarea de coalitii, de cele mai multe ori cu
PSD-ul.
VI. Officeholdingul minoritatilor
Unii specialisti si scriitori, decidenti politici i activiti ai grupurilor etnice, cred c
proporionalitate gruputilor ar trebui s fie un obiectiv al sistemelor electorale. Ipoteza este c, n
cazul n care grupa A cuprinde 10 la suta din populatie, aceasta ar fi trebuit s cuprind 10 la suta
din membri ai legislativului. (discutabil). Multe dintre sistemele electorale produc rezultate care
diminueaza reprezentarea membrilor grupurilot minoritate in legislativ. Scopul officeholdingul
minoritatilor poate fi vzut ca o instan a aceluiai fenomen care d natere unor ncercri de a
Atentie!!! Posibile greseli de tehnoredactare si/sau gramaticale!

realiza proporionalitatea dintre voturi i locuri, cu excepia faptului c proporionalitatea n


aceast privin este proporionalitatea partinica, mai degrab dect de proporionalitate de grup.

Alegerea intre obiective


Multi decidenti politici ncerca s proiecteze sistemul electoral pentru a maximiza mai
mult decat un obiectiv. Germania, de exemplu, are un sistem bazat pe circumscrip ie, dar cu o
suprapunere proporional, astfel nct legislatorii au motive s rspund la componentele lor, dar
prile primesc de asemenea, un numr total de locuri, care este mai mult sau mai pu in
proporional cu voturile care le-au ctigat la nivel naional . Exist o tendin de cre tere fa de
adoptarea unor sisteme hibride pentru a atinge scopuri multiple, in Noua Zeelanda, Italia,
Japonia, unde au fost adoptate astfel de sisteme combinate.
n ciuda tendinei spre sistemele hibride, exist, de asemenea, continuiti culturale
puternice n aranjamentele electorale. Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, Canada, India, in
mai multe tari din Africa anglofone i Malaezia se utilizeaz sitemul first-past-the-post sistem,
care este privit ca un sistem comun n lumea vorbitoare de limba englez. Prin contrast, Europa
continental tinde s utilizeze sitemul pe baza de liste, la fel i rile francofone din Africa. Unele
decizii foarte slabe pot fi fcute pe baza de afinitate cultural. Benin, o fost colonie francez, a
optat, la fel ca si Frana, pentru un sistem preziden ial, cu alegeri in doua tururi de scrutin n
cazul n care niciun candidat nu primete o majoritate n primul tur de scrutin. Prin alegerea
acestui sistem, Benin a transformat un conflict etnic tripolar ntr-un conflict bipolar mult mai
grav. Alegere deliberat, nonafinitatea cultural, ar trebui s fie baza deciziilor cu privire la
alegerea sistemelor electorale.
Convenional, se crede c alegerile first-past-the-post promoveaza un sistem de partide
relativ puine ca si numar (uneori doar dou). n cadrul sistemului first-past-the-post, un partid cu
puin sub 48 la suta din voturi este practic garantat pentru a primi mai mult de 50 la suta din
locuri. (Chiar si 40 la suta din voturi, d unui o ans la majoritatea locurilor.) Din cauza acestui
bonus, first-past-the-post de obicei face ca formarea guvernelor sa fie mai uoara dect ar fi n
alte sisteme, precum i face guvernele mai durabile. Cei care apreciaz stabilitatea i coeren a
valorii n elaborarea politicilor prefer adesea first-past-the-post. Dar, desigur, nu are aceste
efecte peste tot. n India, Malaezia, i Canada, sitemul first-past-the-post a fost compatibil cu
sistemele pluripartite, deoarece structura clivajelor sociale face imposibil comprimarea tuturor
tendinelor n dou sau trei pri. Cu toate acestea, sistemele majoritare prevd stimulente pentru
agregarea sau amalgamarea unor interese divergente n cteva partide.
Reprezentare proporional intr-un sistem cu liste, pe de alt parte, se spune ca ar facilita
reprezentarea clivajelor sociale. Opiniile minoritatilor, care sunt nereprezentate n celelalte tipuri
de sisteme, de exemplu in cele pluraliste, pot fi reprezentate n cazul n care partidelor cu cinci
sau 10 la suta din voturi la nivel national le sunt sunt acordate cinci sau 10 la suta din locuri. Cu
toate acestea, exist mai multe clivaje sociale, iar adoptarea unui sistem de liste extrem de
proporional creeaz stimulente pentru fragmentare, mai degrab dect un amalgam de tendine
politice . n cazul n care mai multe grupuri sociale sunt organizate n partide separate, fiecare
Atentie!!! Posibile greseli de tehnoredactare si/sau gramaticale!

dintre acestea poate obine o mic parte din totalul de locuri, probabilitatea este c diferen ele
politice vor fi amplificate, mai degrab dect comprimate. Guvernele pot fi formate numai cu
dificultate, compoziia lor poate fi imprevizibila, iar durabilitatea lor poate fi ndoielnic.
Giovanni Sartori a numit aceast situaie "pluralism polarizat," o situaie favorizat de sistemele
electorale pe liste i care conduc la imobilism. Partidele vor cultiva numai interesele suporterilor
lor, iar compromisul este greu de atins
Harowitz considera ca noile sisteme electorale au efecte asupra formarii unui artid,
asupra comportamentului acestuia, dar si, asupra sistemelor de partide, unele dintre ele
favorizand prezenta multipartidismului pur, sau imperfect, sau prezenta sistemului bipartit, cu
doua partide sau doua partide si jumatate.
Referitor la sitemele care aleg ctigtorul Condorcet, acesta poate favoriza, de
asemenea, concilierea interetnica, pur i simplu, prin favorizarea candidatilor moderai sau a
candidailor dispusi spre un compromis, in defavozarea candidatilor extremiti. Sistemul libanez
pare s fac acest lucru prin favorizarea candidatilor care sunt capabili de a obtine suport si din
partea votantilor din afara grupului sau de sustinatori. Acelai lucru este valabil i pentru
sistemele care necesit o buna distributie regionala a sprijinului. Aceste sisteme fac probabil ca
un candidat care reuete s ating ambele cerine, are o larga marja de acceptare i deci este
puin probabil s fie extremist, popular doar in interiorul segmentului sau de populatie
sustinatoare.
Attending to Vital Details
Pn n acest moment, am discutat despre sistemele electorale n ceea ce privete
obiectivele pe care acestea le au, dar si majorele diferente ale rezultatelor pe care acestea le pot
produce. Dar, considera Harowitz, un avertisment important trebuie s fie introdus cand
discutam aceste chestiuni. Rezultatele electorale nu sunt produse doar de ctre sistemele
electorale, ci si de catre modelul clivajelor sociale preexistent, simplu sau multiplu, bipolar sau
multipolar.
Pentru sistemele electorale pe baza de liste, o problem este dac exist un prag electoral
mic (1 sau 2 la suta) sau mare (5 la suta sau mai mult), pentru ca un partid sa isi asigure
reprezentatitivitatea. Un sistem n care un partid cu un procent din voturi poate ctiga un loc sau
mai multe locuri n parlament prevede stimulente mari pentru partide s se mpart n frac iuni
componente ale acestora, i poate permite prilor foarte mici, care pot constitui sau distruge
guvernele s aib un impact disproporionat n determinarea politicii i primirea de patronaj, la
fel cum partidele de dimensiuni relativ reduse fac n Israel. In mod ironic, cat mai perfecta este
proportionalitatea construita intr-un astfel de sisem, cu atat mai disproportionate rezultatele
politice finale pot fi.
Chiar daca Harowitz a adus argumente pro si contra referitoare la sistemele electerola,
subliniind preferinta unora in detrimentul celorlalte, nu toi participanii vor prefera n mod
necesar acelai sistem. Cei avantajati de beneficiile date de catre status quo-ul exitent vor tinde
s-l prefere pe cel existent, n timp ce cei dezavantajai de aceasta
Atentie!!! Posibile greseli de tehnoredactare si/sau gramaticale!

vor prefera diverse alternative, n funcie de propriile lor interese i predicii cu privire la efectele
probabile ale unui sistem sau altul. Cand Japonezii au schimbat sistemul electoral n 1994, mul i
politicieni din opoziie au preferat un sistem de pluralitate care putea produce un sistem cu dou
partide aflate in competitie, dar altii au dorit un sistem proporional, care s garanteze
supravieuirea partidelor minoritare. Rezultatul a fost crearea unui sistem hibrid.
Alegerea sistemului electoral, prin urmare, implic n mod inevitabil preferin ele
conflictuale i prognozele incerte cu privire la efectele pe care aceste le pot cauza. i nsui
procesul de alegere a unui nou sistem are propriile sale exigente. Necesitatea de a asigura o
majoritate de trecere poate acorda o influen disproporionat n raport cu cteva legislative cu
interese distincte. Orict de mare ar putea fi claritatea cu privire la obiectivele prezente de la bun
nceput, o reforma electoral perfect coerent este dificil de realizat.