Sunteți pe pagina 1din 14

Tema 11.

Mirobiota fructelor, legumelor,


microbiologia conservelor

Subiectele:

11.1. Microbiologia fructelor


11.2. Microbiologia legumelor
Mere Empire cu stadii precoce de mucegai albastru, care sa dezvoltat cnd
P. expansum a invadat fructele prin tulpini n timpul stocrii.

Mere infestate de arsuri bacteriene Penicillium expansum - mucegai albastru, este patogen
cel mai important post-recoltare a imfestrii merelor,
Mana de arsuri este una dintre cele mai periculoase produce patulin.
boli la pere, mere, gutui etc. Patogenul este Erwinia
amylovora, o bacterie Gram-negativ a familiei
Enterobacteriaceae. aizeci de izolate de Penicillium expansum au fost
testate pentru producerea de patulina n mere
alterate. n toate izolatele au fost depistat
producerea de patulina, micotoxin determinat prin
cromatografie n strat subire.
Deoarece, patulin este cunoscut a fi stabil n
multe produse de mere, rezultatele indic faptul
faptul c merele putrede, infestate cu P. expansum
vor conine patulina, care poate prezenta un pericol
pentru sntate. Rezultatele sugereaza de asemenea
ca patulina poate fi important n descompunerea
merelor de P. expansum.
Contaminarea microbial a nucilor JUNGLANS REGIA L.
12%
32%

20%

Xaj Fusarium Alternaria

Incidena microbian a nucilor Juglans regia L. cultivate de pe sol

Incidena microbian a nucilor cauzat de g. Fusarium


Incidena microbian a pomilor de nuci
Boala de ulcere (TCD) este o boal recunoscut recent la diverse specii de nuc
(Juglans), nucul negru (Juglans nigra) fiind deosebit de sensibil la aceast infestare

Incidena microbial a pomilor de nuci


a) Ulcere ovale n cambium de nuc negru produs de
creterea Geosmithia morbida;
b) Gangren de Fusarium pe nucul negru;
c) Colonii tipice de Geosmithi morbida
Botrytis cinerea ("botrytis" din botrys
Greciei Antice () nsemnnd
"struguri" [1], plus sufixul-itis
Neolatin pentru boala) este o ciuperc
necrotrophic care afecteaz multe
specii de plante, dei gazdele sale mai
frecvent pot fi strugurii. n viticultur,
este cunoscut sub numele de
putregaiul de botrytis, n sectorul
horticol, este numit, de obicei,
mucegai gri.
Cpune afectate de Botrytis cinerea

Conidii de Aspergillus niger


Aspergillus pe o rosie in detaliu

Unele specii de Aspergillus provoca boli grave la om i animale.


Virusul TS WV, rspndit de ctre trips, este
prezent pe tot teritoriul rii. Infecia poate s apar
n orice tip de tehnologie de cultivare i indiferent
de perioada plantrii.
Momentan putem spune c atacul tripilor apare n
orice cultur de ardei att n spaii protejate ct i n
cmp liber. n concluzie riscul de a fi afectat cu
virusul TS WV efectivele de ardei att n cultivare n
cmp liber ct i n spaii protejate este foarte mare.
Virusul TS WV este n stare s distrug aproape 30-
60% din cultur, n unele cazuri chiar i 100%.

Finarea ardeiului (Leveillula solanacearum)


In prezent, boala este foarte rspndit att n culturile
protejate, ct i n cmp. Atacul se manifest pe toate
organele aeriene, dar n special pe frunze.

Simptome
Primele simptome ale bolii apar pe frunzele bazale sub
forma unor pete galbene, de dimensiuni diferite (24 cm n
diametru), cu contur difuz, vizibile, mai ales pe partea
superioar a limbului.
Pe faa inferioar a limbului, n dreptul petelor se formeaz
un puf fin, de culoare cenuie albicioas, constituit din
fructificaiile ciupercii-conidiofori i conidii.
Patarea bacteriana a ardeilor
Aceasta boala este produsa de bacteria Xanthomonas campestris pv. Vesicatoria, care ataca foarte des si culturile
de tomate. Un atac usor al acestei bacterii determina aparitia unor pete necrotice proeminente pe frunze, iar un
atac sever poate cauza caderea frunzelor si aparitia acestor pete inclusiv pe tulpina si pe fructe.
Ca in cazul marii majoritati a atacurilor bacteriene, aceasta boala este greu de combatut in perioadele cu ploi
frecvente si cu umiditate relativa a aerului ridicata.
Bacteria se poate extinde de la o planta bolnava la una sanatoasa prin stropii de apa sau prin contactul dintre o
planta sanatoasa si una bolnava.

Piticirea plantelor de ardei (Cucumber mosaic virus in pepper)


Piticirea ardeilor se manifesta prin faptul ca plantele raman mici, frunzele se aglomereaza n rozet ctre
vrful plantei, pe frunze apar linii necrotice iar frunzele atacate pot cadea. Infecia precoce determin absenta
infloririi, iar infecia tardiva determina deformatea fructelor si dezvoltarea defectuas a acestora.
Ofilirea fuzariana sau fuzarioza ardeilor
Boala este cauzata de ciuperca (Fusarium oxysporum ) si ataca culturile de ardei din sere, solarii, si din camp
in perioadele cu precipitatii abundente. Aparitia bolii este favorizata de temperaturi ridicate 27-28C si
umiditatea mare a solului.
Plantele atacate fuzarioza se ofilesc treptat, in jurul caliciului fructelor apar pete umede, de culoare maro-
cenusie care treptat se extind pe toata suprafata, fructele raman mic iar semintele din interiorul fructelor capata
culaorea bruna sau galbena. Pe tulpina apar crapaturi de culoare neagra sau maro iar portiunea interna a
tulpinii se brunifica.

Ofilirea fuzariana sau fuzarioza ardeilor Mana la ardei (Phytophthora Blight)

Mana la ardei (Phytophthora Blight)


Mana la ardei poate ataca radacinile, frunzele, tulpinile, florile i fructele, cauzand ofilirea plantelor, leziuni ale
tulpinii, patarea frunzelor si putrezirea fructelor. Primele simptome ale bolii apar pe frunzele plantelor, sub forma
unor pete de culoare verde-glbui care ulterior se brunifica. Pe fructele infectate apar pete brune, umede si moi.
Aparitia manei la ardei este favorizata de precipitaii abundente si temperaturi moderate.
Putrezirea fructelor de ardei sau alternarioza
Este o infectie fungica provocata de Alternaria solani sau Alternaria tenuis si se manifesta prin aparitia pe fructe a
unor pete umede si moi de culoare galben-verzui. esuturile afectate se degradeaz ulterior, se brunific i se
adncesc. Pe suprafata petelor se formeaz un puf de culoare neagra-cenusie.

Putregaiul cenusiu (Botrytis vinerea)


Atacul se manifesta in sere, solarii, iar in anii cu precipitaii abundente si in cimp.Simptomul cel mai frecvent la
infestarea cu putregaiul cenusiu, este o ofilirea brusca a tesuturilor suculente cum sunt: tulpinlie si frunzele
tinere. Pe fructe atacul se prezinta sub form de pete adancite, umede, de culoare bruna, de forme si marimi
neregulate. In conditii de umiditate ridicata, pe suprafaa petelor se dezvolta lor un puf cenusiu.
Antracnoza
Este o infectie fungica provocata de Colletotrichum piperatum si C. capsici iar infectia se caracterizeaza prin
aparitia unor pete circulare si adancite pe suprafata fructelor. Aparitia antracnozei este favorizata de umiditate
si temperaturi ridicate (peste 30C).

Putrezirea varfului fructelor de ardei


Este o boala neparazitara, determinata in principal de lipsa calciului din sol in perioada de formare a fructelor.
Se manifesta prin aparitia in prima faza a unor pete mici, umede in varful fructelor, dupa care acestea capata o
culaore brun-negricioasa si se dezvolta putand acoperi mai bine de jumatate din suprafata fructului.
Mozaicul galben al fasolei (Phaseolus virus 2 syn. Marmor manifestum)
Se manifesta prin aparitia pe frunzele infestate a unor pete mici, rotunde, de culoare galbena, dispuse n
special n apropierea nervurilor. La soiurile sensibile, zonele ingalbenite se extind pe toata suprafata
frunzelor, dupa care acestea se usuca si cad. Plantele afectate sunt slab dezvoltate, pipernicite, cu tulpini
puternic ramificate, avnd aspect de tuf. In unele cazuri, la plantele afectate de acest virus, apare i o
necrozare a vrfului de cretere, pastaile formate sunt de mici dimensiuni si cu boabe putine.
In cultura virusul este transmis prin afide, picaturile de apa si prin resturile vegetale infectate.

Mozaicul comun al fasolei


(Bean common mosaic virus)
Pe frunzele plantelor infestate apar pete de
culoare verde-deschis, mate in contrast cu zonele
sanatoase care sunt lucioase. Plantele raman mici,
au inflorire slaba si formeaza pastai deformate.
Arsura comun a fasolei (Xanthomonas canpestris pv. phaseoli)
Dintre cele 4 bacterioze cunoscute la fasole (arsura comun, arsura comun fuscans, arsura aureolat i vetejirea
bacterian), produse de specii diferite de bacterii, cea mai rspndit este arsura comun, care produce importante
pagube calitative i cantitative n cultur.
Boala se manifest n toate fazele de dezvoltare ale plantei, incepand chiar din momentul rsririi i pn n
momentul recoltarii semintelor (boabelor). La plantele abia rasarite din seminte infectate, se pot observa pete mici
circulare sau neregulate, de culoare brun-galbui cu aspect umed. Pe frunze apar pete colturoase, de culoare verde-
galbui, iar in conditii de umiditate atmosferica ridicata pe suprafata acestora apare o secretie cleioasa .

Antracnoza fasolei (Colletotrichum lindemuthianum)


Antracnoza este una dintre cele mai rspndite i pgubitoare boli ale fasolei. Boala se manifest n toate fazele de
dezvoltare a fasolei, pe organele aeriene i cateodat si pe rdcini.
Primele simptome apar la plantele abia rasarite, pe ale caror cotiledoane apar pete mici de culoare inchisa, usor
adancite in tesut. In aceasta faza pot fi atacate si radacinile, lucru care duce la uscarea plantei.
La plantele mature sunt atacate tulpinile, frunzele, pstile i boabele. Pe tulpini apar pete mici, brune care la
nceput sunt superficiale apoi se adncesc i formeaz dungi longitudinale, de culoare brun. n dreptul acestor pete
tulpinile se frng uor iar ramurile i frunzele se nglbenesc i se usuc.
Pe frunze, de-a lungul nervurilor apar pete rotunde sau alungite, de culoare brun-galbuie. Tesutul din dreptul petelor
se usuca, iar frunza ramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde brun-roscate, adancite in tesut.
De pe psti infecia se raspandeste la boabe pe care apar pete brune sau cafenii, devin zbarcite si nu ajung la
maturitate.
Rugina fasolei (Uromyces appendiculatus)
Rugina fasolei este o boal frecvent ntlnit la fasolea de consum (Phaseolus vulgaris), fiind rspndit in
special pe fasolea cultivata in zonele umede. Boala afecteaz toate organele aeriene ale plantei,dar predomin
pe frunze.
Atacul se observa primavara devreme cand pe frunze apar pete galbene, vizibile pe ambele fee ale frunzei. In
dreptul petelor, pe fata superioara si inferioara a frunzelor, apar grupuri de fructificatii cu spori albi.
In lunile iunie-iulie pe frunze apar pete prafoase, de culoare brun-roscate. Mai trziu, n luna august pe frunze
apar puncte negre, prafoase care duc la uscarea rapida a frunzelor. Frunzele puternic atacate se rasucesc, se
usuca si cad prematur, iar recolta de pastai sau boabe scade foarte mult.Infeciile sunt favorizate de temperaturi
moderate de 16 -18 C i de umiditate ridicat, de peste 95%.
Fainarea fasolei (Erysiphe polygoni)
Fainarea poate afecta toate partile aeriene aleplantei.
Primele simptome sunt reprezentate de aparitia pe
faa superioar a frunzelor a unor pete de decolorate
de culoare inchisa, care ulterior dezvolta o psl
fin, cenuiu albicioas, prfoas. Ulterior acestea se
mresc, capt forme neregulate i acoper parial
sau total suprafaa frunzelor. n urma atacului
frunzele se nglbenesc i se usuc n totalitate.
Factorii favorizanti pentru aparitia fainarii sunt
temperatura cuprinsa intre 18C si 21C si
umiditatea relativa a aerului de 65%.