Previziune Economica Note de Curs

Constantin ANGHELACHE
Previziune economica
Note de curs
Editura ARTIFEX
Bucureti 2015
ISBN 978-606-8716-03-9
Copyright Editura Artifex, 2015
Autorul poarta Tntreaga raspundere morala, legala l;li materiala,

fata de editura l;li terte persoane, pentru continutul lucrarii.
EDITURA ARTIFEX
Str. Economu Cezarescu nr. 47
Sector 6
Bucure ti
CUPRINS
Capitolul 1. PREVIZIUNE SI ORIENTARE,

COMPONENTE ALE MANAGEMENTULUI
ECONOMIC ................................................................................ 7
1.1. Delimitari conceptuale .................................................... 7
1.2. Necesitate i posibilitate in activitatea previzionala ... 9
1.3. Management i previziune ........................................... 12
1.4. Piata, previziune i orientare economica .................................... 17
1.5. Echilibru i nonechilibru in previzionarea i orientarea
economiei ................................................................................22
1.6. Previziune i orientare in conditiile evolutiei ciclice a
economiei ................................................................................25
1.7. Activitatea previzionala i dezvoltarea durabila .................................... 32
1.8. Previziunea ca tiinta ..................................................... 34
Capitolul 2. CONTINUTUL, FUNCTIILE SI

NECESITATEA CONDUCERII MACROECONOMICE
PREVIZIONALE ...................................................................... 36
2.1. Continutul conducerii macroeconomice ....................................... 36
2.2. Stiinta previziunii. ............................................................ 38
2.3. Functiile conducerii macroeconomice ..................................... 39
4 Previziune economica. Note de curs
Capitolul 3. TIPOLOGIA FORMELOR SI

INSTRUMENTELOR UTILIZATE IN
PREVIZIONAREA MACROECONOMIC.\ ......................... 42
3.1. Consideratii teoretice despre prognozare.
Clasificarea prognozelor ......................................................... 42
3.2. Consideratii privind planificarea i planul
macroeconomic ........................................................................ 46
3.3. Planificarea centralizata i planificarea orientativa ....... 48
3.4. Fiabilitatea previziunilor macroeconomice .................... 49
Capitolul 4. EVOLUTIA CICLICA A ECONOMIILOR

NATIONALE CONTEMPORANE......................................... 51
4.1. Fluctuatiile ciclice i trendul economic .......................... 51
4.2. Tipologia ciclurilor economice ....................................... 53
4.3. Consideratii privind ciclurile economice lungi .............. 54
4.4. Ciclurile majore i fazele acestora .................................. 54
Capitolul 5. SISTEMUL INFORMATIONAL AL

ACTIVITATII DE PREVIZIONARE .................................... 57
5.1. Sistemul indicatorilor utilizati in activitatea de
previzionare ................................................ 57
5.2. Sistemul Conturilor Nationale......................................... 61
5.3. Continutul i calculul principalilor indicatori sintetici ai
Sistem ului Conturilor Nationale............................................. 63
5.4. Utilizarea Sistem ului Conturilor Nationale in activitatea
de previzionare ........................................................................ 68
Previziune economica. Note de curs 5
Capitolul 6. METODE SI TEHNICI DE ELABORARE

A PREVIZIUNILOR ................................................................. 72
6.1. Cadrul metodologic al previzionarii macroeconomice 72
6.2. Fluxul logic al lucrarilor de previzionare
macroeconomica ...................................................................... 73
6.3. Clasificarea metodelor i tehnicilor previzionale ........... 75
6.4. Metode fundamentale de previziune ............................... 76
6.5. Metode de previziune pe elemente ................................. 77
6.6. Metode structurale de previziune .................................... 83
6.7. Metoda modelarii economico-matematice ...................... 84
6.7.1. Modele previzionale bazate pe functii
de productie ......................................................................... 85
6.7.2. Modele previzionale de simulare ............................. 87
6.7.3. Metode intuitive ....................................................... 89
Capitolul 7. MODELE INTERRAMURI.

BALANTA LEGATURILOR DINTRE RAMURI. ............. 93
7.1. Continutul balantei legaturilor dintre ram uri ................ 93
7.2. Modelul static al balantei legaturilor dintre ram uri ....... 98
7.3. Elaborarea modelului balantei legaturilor
dintre ram uri pentru perioada de previziune........................ 100
Capitolul 8. PREVIZIONAREA RESURSELOR

UMANE .................................................................................... 105
8.1. Raportul populatie -economie ................................... 105
8.2. Resursele umane in modelele creterii economice....... 106
8.3. Elaborarea prognozei demografice ............................... 110
8.4. Elaborarea prognozei fortei de m undi.......................... 112
8.5. Elaborarea prognozei productivitatii m uncii. ............... 119
Capitolul 9. PREVIZIONAREA CRESTERII

ECONOMICE .......................................................................... 124
9.1. Consideratii privind teoria creterii economice ........... 124
9.2. Modelarea creterii economice ..................................... 126
Capitolul 10. PREVIZIONAREA RELATIILOR
ECONOMICE EXTERNE ..................................................... 129
10.1. Continutul activitatii de prognozare a relatiilor
economice externe ................................................................ 129
10.2. Metode i tehnici de prognozare a relatiilor
economice externe................................................................. 132
Bibliografie
selectiva ............................................................... 1327
Capitolul 1
PREVIZIUNE I ORIENTARE, COMPONENTE ALE
MANAGEMENTULUI ECONOMIC
1.1. Delimitari conceptuale

In orice intreprindere umana, preocuparea pentru
anticiparea m ersul ui evenim entelor ocupa un lac de
capatai. Nim eni n u investe te un efort de resurse fara sa-1
puna in cum pana cu rezultatele scontate, in raport cu
obiectivele urmarite.
Am ploarea i diversificarea lucrarilor anticipative, ca
i a terminologiei ce le insote te, s-au dovedit a fi un
rezultat firesc al dezvoltarii tiintei i al continuei sale
ramificari. lar o tiinta, in orice dom eniu, are, ca funqie
im anenta, i pe aceea de a anticipa destinul propriilor
descoperiri i inovari, ca i efectele lor asupra conditiei
um ane. Fara aceasta capacitate anticipativa, o
investigare, oricat de sofisticata ar fi ea, n u poate avea
statut de tiinta, de sistem de cuno tinte pus in slujba
progresul ui societatii.
In aceste conditii au proliferat i termenii
practicati in cercetarea i descifrarea evol utiilor in viitor
ale diverselor com ponente ale lum ii m ateriale i ale vietii
sociale, prin urmare i in economie.
Un astfel de termen este predictia (de la latinescul
,, predictio" i frantuzescul ,, prediction")
Un alt term en este prospectiva (de la frantuzescul
,, prospective") . El semnifica un studi u asupra viitorului, pe
baza analizarii i interpretarii unor factori tiintifici,
tehnici, econom ici, sociali, naturali, in vederea stabilirii
infl uentei acestor factori asupra dezvoltarii lumii moderne.
Mai putin folosit in lim ba rom ana este term enul de
proferenf a, ceea ce inseamna a purta inainte, a genera.
Conjectura (de la latinescul ,, conjuectura" i

frantuzescul ,, conjecture") este un term en utilizat in
reprezentarea perspectivei, avand sem nificatia unei opinii
bazate pe ipoteze, supozitii i prezumtii, rezultand uneori
din aparente i din calcule probabilistice.
Destul de frecvent este utilizat termenul de pronostic,
avand i varianta de pronostic.
0 larga raspandire are term enul de prognoza.
Proiectia (de la latinescul ,,projectio") este un alt
termen, cu semnificatii m ultiple, dintre care un ul se refera
la reprezentarea in perspectiva a unei traiectorii
preexistente, in genul fascicul ul ui de lumina i im agini
oferit de aparatul cinem atografic.
Cu tim pul, a aparut i i-a consolidat pozitia term enul
de previziune (de la frantuzescul ,, prevision ") , care
inseamna a anticipa aparitia i evolutia unor evenimente i
procese, pe baza datelor cunoscute din trecut i prezent,
precum i a studierii legilor obiective in contextul
tem poral i spatial dat.
In acela i tim p, termenul de previzi une - care se
bucura acum de cea mai larga recunoa tere in dom eniul
anticiparii - poate fi convertit in lim ba rom ana in term enul
de prevedere (a vedea cu anticipatie) , daca privim
lucrurile n um ai din punct de vedere sem antic.
In acela i tim p, pornind de la faptul ca previziunea
este expresia cea m ai cuprinzatoare a anticiparii, ea poate
fi realizata uneori doar prin metode i tehnici explorative
(descriptive) , de descifrare a viitorului pe baza tendintelor
conturate, iar alteori prin metode i tehnici normative
(prescriptive) , care cuprind i o anumita intentionalitate.
in prim ul caz se observa evolutia probabila, in tim p ce in
al doilea caz se directioneaza sensul evenimentelor, pe
baza unor scopuri prem editate, care ajusteaza tendintele

constatate, iar ulterior le inlocuie te cu alte tendinte
Treptat, activitatea previzionala in dom eniul
econom ic (cu im pactul respectiv de ordin social i
ecologic) s-a conturat ca un sistem organic, cuprinzand
elaborarea de diferite categorii de previziuni (studii
prospective, prognoze, strategii i politici, plan uri,
programe i proiecte) , elaborate pe termene diferite i pe
diversele paliere ale vietii economice: la nivel
microeconom ic, pe zone (unitati teritorial-administrative
sau alte spatii) , pe sectoare i domenii, pe ram uri i
subram uri, la nivel m acroeconom ic, pe regi uni m ultistatale
(internationale) , la nivel mondial.
Cu ajutorul previzi unilor de diferite categorii se
exploreaza tendintele principale de evolutie i im plicatiile
acestora, se orienteaza i se canalizeaza eforturile in
directii considerate convenabile, se adopta reglem entari
juridice in vederea restructurarii unor sectoare pe baza
obiectivelor urmarite.
1.2. Necesitate i posibilitate in activitatea

previzionala
Activitatea previzionala, in acceptia cea m ai
cuprinzatoare, a insotit dintotdeauna initiativele i
aqiunile om ului, fiind o expresie a modului firesc de
com portare a acestuia, ca fiinta rationala. A a cum spunea
filosoful francez Auguste Com pte (1798-1857) ,
intemeietorul sociologiei ca disciplina tiintifica
autonoma, ,, a ti inseam na a prevedea pentru a putea".
Cu cat activitatea concentreaza mai multi oameni
i mai multe mijloace, cu cat se adance te divizi unea
m uncii i se inm ulte te numarul de com partim ente i de
legaturi dintre ele, cu atat se im pune necesitatea unei

structurari i corelari pe criterii tiintifice a activitatii
econom ice, pe diferite paliere ale acesteia. Totodata,
creterea continua a trebuintelor sociale in conditiile in
care resursele sunt relativ limitate (iar unele sunt
epuizabile) determina cre terea preocuparii pentru viitor,
in vederea stabilirii de optiuni i prioritati, a seleqionarii
celor m ai bune solutii de rezolvare a acestor probleme,
adesea contradictorii. In consecinta, activitatea um ana
devine tot m ai com plexa, trebuind sa fie mai bine
conceputa, pentru ca ea sa se poata desfa ura coerent, la
tim pul oportun i in m od eficient.
Dar aceasta nu se mai poate realiza doar m ental sau
prin solutii im provizate, ci necesita studii i calcule de
specialitate, din ce in ce m ai rafinate, ceea ce determina
creterea rolului tiintei i al informaticii,
com puterizarea pe scara largita a m uncii in toate
dom eniile.
Activitatea previzionala devine astfel , tot mai m ult,
un produs al gandirii i al experientei umane, aflate pe
trepte superioare de evolutie. In pl us, unii speciali ti
considera ca in prezent asistam la o degradare a
,, actual ul ui ", sub im peri ul unui ,, oc al viitorului" , un oc
al schimbarilor rapide i profunde, care trebuie
anticipate, fie i in liniile sale mari, fundamentale, pentru
a se reduce la m inim um pericolele care pandesc societatea
um ana. In acela i tim p, speciali tii apreciaza ca viitorul
contientizat este reprezentat prin solutii m ultiple; n u
exista o singura alternativa, decat in m intea dogmaticilor,
care var sa- i im puna propria solutie.
ldeea viitorilor multipli este cea care domina
gandirea i metodologiile previzionale.
Dar activitatea previzionala este nu numai necesara,

ci i posibila.
Experienta arata ca dezvoltarea generala a societatii i
caracterul tot mai com plex al acestei evolutii genereaza
atat cre terea i rafinarea activitatii previzionale (i a
teoriilor care o insotesc) , cat i im bogatirea extrem de
rapida i de eficienta a m etodologiei i mijloacelor ce i se
ofera, indeosebi prin avantul informaticii i m odelarii.
Se pot desprinde, astfel , diver i factori puternici care
concura la afirmarea activitatii previzionale i la
relativa sa autonomizare, dom eniu tiintific i
prof esional de sine statator. Astf el de factori sunt:
a) Ritmul rapid al transformarilor , il ustrat prin:
populatia, produqia de bunuri i servicii, urbanizarea,
produsele noi, numarul publicatiilor tiintifice se
dubleaza la un interval din ce in ce mai mic;
durata unei indeletniciri, care erain trecut de cateva
secole (o meserie fiind practicata de mai m ulte
generatii succesive) , se scurteaza drastic, m ulte
profesiuni invechindu-se in cativa ani, 0 parte din
generatia existenta trebuind sa se recalifice, sa practice
deci mai m ulte ocupatii in decursul vietii sale active;
se modifica obiceiurile i alte conditii de viata ale
mem brilor societatii;
viteza de cretere a activitatii tiintifice i tehnologice
este tot mai mare comparativ cu dinamica populatiei.
b) Amplificarea fara precedent a puterii de
transformare a conditiilor de viata, prin utilizarea
energiei nucleare, a computerelor i sistemelor
informatice etc.
c) Marirea distantei dintre trecut i prezent
concomitent cu scurtarea distantei dintre prezent
i viitor: astfel, perioada preindustriala a durat 18

secole, cea industriala - 2 secole, iar era tiintifica i
tehnologica (perioada postindustriala) se desfaoara
acum, cu rapiditate, in tarile dezvoltate.
d) Amplificarea i diversificarea activitatilor economico-
sociale se realizeaza la impact cu
dinamica proceselor tehnologice i ecologice, pe
plan national i international, influentandu-se reciproc.
e) Afirmarea tot mai activa a componentei
psihosociale, indeosebi prin raportarea omului la ziua
de maine, la grija pentru viitor.
Totodata, aa cum rezulta din experienta popoarelor,
complexitatea crescanda a problemelor cu care se confrunta
oamenii, precum i viteza tot mai mare a transformarilor din
viata acestora necesita o mai judicioasa distribuire a
competentelor intre organismele de conducere situate pe
diferite trepte organizatorice. Desigur, in cautarea solutiilor
optime exista optiuni diverse - unele convergente, altele
divergente -, generate de nivelurile de dezvoltare la care se afla
tarile in cauza, de interesele factorilor de putere, de impactul pe
care-I au diferite curente de idei, de valorile culturale i morale
specifice fiecarui popor.
1.3. Management i previziune

Gandirea asupra conducerii - a managementului, dupa o
denumire de uz international - a fast generata i s-a dezvoltat
din necesitatea de a se identifica functiile vitale ale activitatii
umane i de a se form ula principii care sa serveasca drept
indreptar pentru desfaurarea unei astfel de activitati in conditii
cat mai eficiente. Managementul economic actioneaza deci
asupra unor mijloace existente in prezent in vederea realizarii
unei anumite dinamici economico-sociale in conformitate cu
scopurile de perspectiva. Se <listing cateva etape mai

importante ale dezvoltarii gandirii despre conducere
(management) 1 .
In etapa I (1910-1920), s-au conturat princ1p11 i
metode de conducere tiintifica, avand in centrul atentiei
studiul sistematic al organizarii m uncii, astfel incat sa duca la
rezultate maxime cu minim um de efort.
Etapa a II-a (care s-a afirmat indeosebi intre anii 1930-
1940) se caracterizeaza prin conceperea unor structuri
organizatorice primordiale, cuprinzand diferite forme de decizii
i supraveghere pe trepte ierarhice.
Etapa a III-a (care a inceput in jurul anului 1940 i are
ecouri i in prezent) a adus pe prim plan conceptia de
conducere prin obiective.
Cea de a IV-a etapa (inceputa prin anii 1960 i care
continua i in prezent) se caracterizeaza prin efortul de a
form ula o teorie generala, fundamentala, a conducerii, pe baza
sintetizarii conceptelor i metodelor form ulate pana in prezent
i a racordarii lor la exigentele tehnico-tiintifice actuale.
Procesul managerial (de conducere) este constituit
dintr-un ansamblu de componente, dintre care unele (formand
modulul I) au caracter general i se prezinta indeosebi sub
aspect calitativ, iar altele (formand modulul II) au un caracter
sectorial i se prezinta indeosebi sub aspect cantitativ.
Modulul I contine componentele cu caracter general, i
anume:
a) scopul (obiectivul) fundamental urmarit in etapa
data, care orienteaza derularea in perspectiva a
aqiunii umane;
b) resursele ce pot fi alocate i care reprezinta practic
1
Vezi: H.S. Maynard (editor et) - Conducerea activitatii economice, voi.
I, Editura tehnicii, Bucure ti, 1970, pag. 58-64.
oferta disponibila;
c) mijloacele prin care caile stabilite se convertesc in
solutii practice.
Modulul al II-lea este format din componentele cu
caracter sectorial, adica:
a) necesitatile legate de scopul aqiunii viitoare i care
se constituie, in principal, in cererea solvabila;
b) sistem ul de reglare, care presupune folosirea de
mijloace specifice, in vederea corelarii eficiente a
mecanism ului economic; ea se realizeaza:
- in avans, adica inainte de a se incepe aqiunea
previzionala;
- pe parcursul desfaurarii activitatii, urmarindu-se
eliminarea perturbarilor ce apar i refacerea
continua a echilibrelor.
Stabilirea i, eventual, cuantificarea elementelor
procesului managerial presupun derularea unor etape, intr-o
anumita succesiune (Fig. 1.1.).
0 importanta deosebita are delimitarea corecta a
locului previziunii in sistemul functiilor managementului.
Aceste functii sunt: informarea, previziunea, organizarea,
coordonarea, antrenarea i controlul.
Functia de informare 2 consta in asigurarea
informatiilor necesare fundamentarii deciziei. Numai
prin informarea corecta, suficienta i oportuna (la timp)
este posibila intemeierea i desfaurarea unei conduceri
tiintifice in lipsa acesteia, deciziile sunt dominate de
improvizatie sau chiar de arbitrariu.
2 -
In unele lucriiri de specialitate aceastii functie a conducerii nu este
mentionatii ca atare, dei este greu, dacii nu imposibil, sii nu se recunoascii
rolul crescand al sistemului informational in fundamentarea deciziilor,
indeosebi in etapa pe care o striibatem
Functia previzionala, adica de anticipare, ocupa un lac

preponderent in procesul de conducere.
;- - - - - - - - - - - - - - -
1)
Scopul (oblectivul
fundamental ) :: f8)ReconslderArl
, pe parcurs
Modulul I
2) Caile
1
) Mljloacele I
13
I... + '
----------------------
' 4)
Necesltati (cerereai+--
solvablla)
6)
1 Echlllbrarea
Modulul II I es rse (ofer; +--

disponibila)
Reglarea
4-5) 8-9)
in avans Pe parcurs
(lnitiala)
- - - - - - -
esfaurarea
9
)Eliminarea J
actiunii perturbarilor
Fig. 1.1. Componentele i etapele procesului managerial (de

conducere}
Avand in vedere aceste conditii, previziunile se situeaza

pe o paleta larga de posibilitati. in functie de pond erile cu care
actioneaza elementele deterministe i cele aleatoare.
Distingem, de aceea, din acest punct de vedere, mai

m ulte categorii de previziuni, i anume:
previziuni in conditii de rise, adica fara cunoaterea
exacta a nivelului rezultatelor, dei sunt corect
anticipate categoriile de rezultate posibile i gradul de
rise; in aceste cazuri, decizia se ia, in cazurile simple,
cu riscul minim, iar in cazurile complexe prin
optimizarea raportului dintre rise i costul masurilor
antirisc;
previziuni in conditii de incertitudine, adica in
conditiile in care nu pot fi cunoscute nici ansele
rezultatelor i nici chiar toate rezultatele posibile; in
acest caz, factorii de decizie folosesc informatii
suplimentare, pentru a se stabili limitele probabilitatii
de aparitie a unui rezultat, prin intervale ale
probabilitatii de realizare a unor rezultate.
previziuni in conditii de ambiguitate, adica in
conditiile in care incertitudinea este generata de lipsa de
informatii ce ar putea fi relevate sau ar putea face
posibila realizarea de estimari asupra probabilitatii
desfaurarii procesului economic3.
Prin urmare, funqia de previziune este pe cat de
complexa, pe atat de importanta in fundamentarea procesului
managerial.
Functia de organizare consta in sistematizarea unei
activitati sau a unui domeniu de activitate spre a se obtine
maxim um de randament.
Functia de coordonare consta in sincronizarea tuturor
factorilor implicati in aqiunea supusa procesului managerial,
3
Recent Developments in Modeling Preferences: Uncertainty, and
Ambiguity, by Colin Camerer and Martin Weber, in Journal of Risk and
Uncertainty", nr. 5/1992
astfel incat fiecare factor sa depinda functional de ceilalti, in

conformitate cu scopul urmarit.
Functia de antrenare consta in folosirea unui
ansam blu de mijloace (proprii) economice, financiare i
sociale, prin care se determina sau se potenteaza interesul
unitatilor i al angajatilor in directia realizarii obiectivelor
prevazute.
Functia de control consta in evaluarea rezultatelor
obtinute i compararea lor cu obiectivele i standardele stabilite
initial, adoptandu-se masuri in vederea eliminarii perturbarilor
constatate i infaptuirii unor eventuale dezvoltari i
perf ectionari.
1.4. Piata, previziune i orientare economica

Piata este un mecanism esential al economiei, care
insotete produqia de marfuri; ea reprezinta totalitatea
operatiunilor de vanzare-cumparare, in care se confrunta prin
concurenta oferta cu cererea, in cadrul unui spatiu public
special amenajat.
Dar chiar i in aceste conditii, ,,jocul liber" al fortelor
pietei nu a existat in forma pura: intr-o anumita masura i
in anumite forme au functionat dintotdeauna anumite
reglementari privind impozite i taxe vamale diferentiate,
masuri preferentiale sau protectioniste in comertul exterior
etc., care ulterior s-au multiplicat i amplificat.
Pe de alta parte, piata este o institutie a carei activitate
se im bina cu activitatile altar institutii, intre care se stabilesc
raporturi de forta cu caracter dinamic, variabile in timp i
spatiu, de natura extraeconomica.
Pe masura trecerii timpului, a dezvoltarii economice, a
amplificarii schim burilor interne i internationale, precum i a
modernizarii managementului, piata nu mai este reprezentata
doar prin formele primare de manifestare a concurentei, ci

formeaza tot mai m ult o combinatie intre retele de schimburi
i retele de factori de influenta i presiune, care modifica
continuu textura spatiului economic.
Statul nu poate privi pasiv la prabu irea unor ram uri
economice sau a unor banci importante, care slabesc pozitia
propriei economii in confruntarea cu cerintele de viitor i cu
concurenta internationala, mai ales daca avem in vedere i
fortele oculte care penetreaza in mod nefast procesele
economice i amplifica grav economia subterana.
Practic, pe piata actuala, preturile nu sunt
determinate exdusiv de cantitati (de raportul cantitativ dintre
cerere i oferta) , dupa cum nici cantitatile nu depind
exdusiv de preturi, ci intervine o constelatie de factori actuali
i interese de perspectiva.
Totodata, pentru ca maximizarea avantajelor economice
ale unitatilor elementare sa nu contravina avantajului economic
al tarii, ca entitate nationala, este necesar ca statul sa intervina
in mod oportun i benefic.
Interventia statului in economie se manifesta prin
instituirea unui mecanism de reglare, apt sa reduca
amplitudinile oscilatiilor dintre cerere i oferta i sa realizeze o
relativa stabilizare a sistem ului economic. Mecanism ul de
reglare este format din:
parghii economico-financiare de orientare i
influentare a comportamentului economic (impozite i
taxe diferentiate, directe i indirecte, tarife vamale
preferentiale sau restrictive, subventii pentru sustinerea
agriculturii sau a altar ram uri, a cercetarii tiintifice i a
unor investitii strategice) ;
un cadru legislativ adecvat, care sa influenteze in
mod pozitiv satisfacerea intereselor economiei
nationale i ale agentilor economici in legatura cu

promovarea investitiilor, cu infiintarea i funqionarea
societatilor mixte, cu contingentarea unor importuri i
acordarea de licente la export etc.;
previziuni de diferite categorii, care orienteaza i
stimuleaza activitatea agentilor economici spre domenii
i produse care devin atractive i profitabile pentru
acetia i care contribuie la realizarea obiectivelor
interes national.
S-a ajuns astfel ca mecanismul de autoreglare prin
piata sa fie completat printr-un mecanism de reglare, ca
expresie a comportamentului contient al societatii.
Caracteristica esentiaHi a activitatii previzionale in
economia de piata - pornind de la experienta tarilor dezvoltate
- este aceea ca ea constituie un mijloc important de evaluare a
evolutiei probabile, iar pe aceasta baza se pot concepe diferite
solutii practice i orientari, a caror traducere in viata urmeaza
a se realiza de catre agentii economici autonomi, in masura in
care interesul lor coincide cu preferintele nationale anticipate.
In aceste conditii, statul intervine ca agent al
procesului de reglare a economiei, in consens cu cerintele de
autoreglare a acesteia prin mecanism ul de piata.
in linii mari, statul se comporta intr-o tripla ipostaza:
ca institutie legislativa, care elaboreaza norme de
conduita pentru agentii econom1c1, favorabile
mecanism ului economic national;
ca institutie executiva, care vegheaza la
respectarea acestor norme i care actioneaza ca
factor moderator intre diferitele forte ce se
manifesta pe piata;
ca reprezentant al intereselor nationale in raport cu
alte tari.
Prin aceasta aqiune a statului se completeaza

mecanism ul pietei i, la nevoie, se corecteaza, in scopul
diminuarii ecartului dintre cerere i oferta, cu efecte pozitive
asupra intregii dinamici economice.
Modalitatile principale de implicare a statului in
reglarea i orientarea economiei sunt urmatoarele:
furnizarea de serv1c11 colective celorlalti agenti
economici, fara a li se solicita contraprestatii directe i
imediate;
organizarea i manifestarea rolului sau de arbitru
general pentru agentii economici, intervenind, in
limitele legale, la atenuarea starilor conflictuale dintre
diversele categorii de interese;
asumarea riscului unor activitati de garantare sau de
stimulare a unor operatiuni financiar-bancare, in special
in raporturile cu strainatatea;
conceperea i aplicarea unor strategii i politici
economico-sociale, cu caracter general, regional sau
sectorial.
Obiectivele i solutiile principale ale strategiei i
politicilor economice aplicate de stat (de institutiile publice)
sunt urmatoarele:
marirea ofertei de marfuri, prin:
stimularea produqiei nationale;
deblocarea unor rezerve de stat;
stimularea creterii importurilor;
miqorarea ofertei de marfuri, prin:
retragerea unor avantaje acordate de stat firmelor;
constituirea sau marirea unor rezerve de stat;
miqorarea cererii de marfuri, prin:
reducerea sau eliminarea unor avantaje sociale de care
beneficiaza populatia;
miqorarea sau desfiintarea unor subventii acordate de

stat;
creterea impozitelor i taxelor;
creterea cererii de marfuri, prin:
sporirea veniturilor populatiei;
creterea unor cheltuieli publice;
stimularea folosirii creditelor bancare, prin:
marirea capitalului bancar al statului;
reducerea ratei dobanzii (la nivel real pozitiv) ;
mentinerea sub control a procesului inflationist,
prin:
controlarea volum ului i structurii masei monetare
aflate in circulatie;
controlarea puterii de cumparare a monedei nationale;
diminuarea/eliminarea monopolului tehnic sau
economic, prin legi antimonopoliste i antitrust,
stimuland astfel concurenta;
mentinerea sub control a unor preturi:
la bunuri de stricta necesitate pentru categoriile largi ale
populatiei;
la unele materii prime de baza;
asanarea omajului, prin:
sprijinirea infiintarii de noi firme capabile sa absoarba o
parte din omeri;
deschiderea unor lucrari de investitii din surse publice;
sustinerea recalificarii unor omeri, partial prin resurse
de la bugetul statului.
Formele de realizare a mecanism ului de reglare au fast
i sunt foarte diferite de la o tara la alta, in conexiune cu
evolutia structurilor i optiunilor din fiecare tara, cu gradul de
implicare al fortelor politice din aceasta aqiune.
Trebuie avute in vedere, totodata, tendintele de
concertare, multistatala, care au lac in lume, atat sub forma

unor com unitati zonale internationale, cat i a unor aqiuni la
scara planetara. Aceasta tendinta contine, in mod firesc, i o
componenta previzionala la scara suprastatala, cu acordul
guvernelor respective. Au fast concepute, asemenea, institutii
i instrumente de previziune i coordonare m ultistatale.
1.5. Echilibru i nonechilibru in previzionarea i

orientarea economiei
Echilibrul este starea normala a activitatii economice,
in care partile aflate in competitie - cererea i oferta,
necesitatile i resursele, veniturile i cheltuielile, activul i
pasivul - actioneaza cu ponderi egale.
Elementele de baza ale teoriei echilibrului economic
au fast form ulate la sfaritul secolului al XIX-lea de L.
Walras, demonstrate ulterior de K.J. Arrow i G. Debreu i
completate apoi de J.M. Keynes, A. Barre, P.A. Samuelson i
altii.
Treptat, in jurul teoriei echilibrului economic au inceput
sa apara tot felul de intrebari i dispute, izvorate atat din
neintelegerea unor aspecte metodologice, cat i din nevoia de a
gasi raspunsuri la probleme importante ale realitatii economice
dar eliminate din rationamentul de baza.
In acest context, echilibrul abordat in teoriile, analizele
i previziunile economice constituie numai componenta
esentiala a oricarui proces economic, in jurul careia graviteaza
diverse micari contradictorii, inclusiv dezechilibre. Tocmai in
aceste conditii au lac anumite prefaceri.
Putem desprinde doua categorii de nonechilibre mai
importante:
unele sunt generate de evenimente economice aparute
in urma unor conjuncturi favorabile sau nefavorabile:
prezenta unui excedent sau deficit in bugetul national

sau in bugetele locale, prezenta unui sold activ sau
pasiv in balanta comerciala sau in balanta de plati
externe .a.
altele sunt provocate de procese extraeconomice:
accidente naturale (pozitive sau negative) ; stari psihice,
de comportament mobil, al unor colectivitati umane,
diferentiate in timp i spatiu, sub presiunea unor
mentalitati in schim bare sau a unor zvonuri, eventual
dirijate din um bra, evenimente politice interne i/sau
externe; evenimente tiintifice-tehnice i culturale cu
rol de strapungeri inovatoare.
Se impun cateva exemple de non-echilibre, dintre care
unele benefice:
excedentul bugetar (veniturile depaesc cheltuielile)
constituie o sursa de sporire a lichiditatilor in moneda
nationala (a rezervelor financiare ce pot fi utilizate
ulterior pentru sustinerea unor aqiuni de interes
national sau regional: de exemplu, extinderea duratei
invatamantului general obligatoriu, im bunatatirea
inzestrarii armatei, realizarea unor investitii publice
majore .a.
deficitul bugetar (cheltuielile depaesc veniturile)
reprezinta, in anumite limite normale (de regula, in jur
de 3% din PIB) , o cale de infaptuire mai rapida a unor
obiective de interes national sau regional, precum i
pentru intretinerea unor sectoare publice la un nivel
rezonabil de cheltuieli, chiar daca pentru aceasta se
apeleaza la credite interne sau externe; renuntarea la
acest deficit ar duce fie la amanarea realizarii unor
obiective, fie la mentinerea unor sectoare publice
(invatamant, sanatate, cultura) la niveluri de cheltuieli
prea sdizute, generatoare de defeqiuni social-econo-

mice importante, mai ales pe termen lung;
soldul activ al balantei comerciale ilustreaza o situatie
favorabila in comertul exterior, prin faptul di valoarea
exportului depaete valoarea importului;
soldul pasiv al balantei comerciale reflecta
incapacitatea temporara a economiei nationale de a-i
acoperi importurile cu resurse valutare provenind din
exporturi, soldul respectiv fiind acoperit prin credite;
aceasta situatie poate fi benefidi pentru economie, intre
anumite limite i pe perioade scurte, surplusul de
importuri dincolo de valoarea exportului constituind o
cale de acoperire a unor deficite de marfuri pentru
produqie i piata interna, chiar dadi aceasta presupune
plata unor dobanzi (este o problema de oportunitate) ;
un accident natural pozitiv induce un reviriment in
economie, cu atat mai mare cu cat aceste noi resurse
sunt puse in valoare mai rapid;
un accident natural negativ poate provoca
dezechilibre in anumite domenii ale economiei, ale
diror efecte pot fi insa atenuate sau lichidate daca s-au
luat din timp masuri anti-rise corespunzatoare; chiar
dadi aceste dezechilibre nu sunt prin ele insele
benefice, economia are capacitatea de a le preintampina
i solutiona cu succes dadi este pregatita in acest sens;
reactia negativa a cumparatorilor dincolo de tendinta
cunoscuta de reducere a propriilor resurse de plata duce
la incetinirea cererii i a consum ului final, iar pe cale de
consecinta la incetinirea creterii produqiei, chiar dadi
resursele economisite pot lua, fie i partial, calea unor
investitii in bunuri de capital fix; se poate observa di i
acest nonechilibru, la prima impresie negativ, poate
avea, in ultima instanta, i efecte pozitive prin politica

investitionala;
evenimente politice pot avea i ele efect pozitive sau
negative asupra echilibrelor economice;
evenimente tiintifice-tehnice i culturale, cu rol de
strapungeri novatoare pot accelera evolutia cantitativa
i calitativa a produqiei, comertului i turism ului, ca i
a vietii social-culturale.
1.6. Previziune i orientare in conditiile evolutiei

cidice a economiei
Orice activitate previzionala privind economia se
bazeaza in mare masura pe intelegerea mecanismelor de
formare i micare a proceselor economice, in conformitate cu
legitati obiective i cu interferente de ordin subiectiv.
In acest context se inscrie efortul de descifrare atat a
evolutiilor tendentiale, cat i a fluctuatiilor ce se manif esta in
raport cu aceste tendinte, intr-o perioada data. Si aceasta pentru
bunul motiv ca economia de piata (practic, economia reala,
autentica) se caracterizeaza printr-o dinamica de tip oscilant,
cu caracter cidic, cuprinzand evolutii ascendente i
descendente, chiar daca linia principala de evolutie, in
perspectiva istorica, este una crescatoare, de progres.
Un cidu economic (al afacerilor) este campus din
urmatoarele faze: de prosperitate, de recesiune, de depresiune,
de inviorare i ascensiune (v. Fig.1.2.).
Faza de prosperitate reprezinta starea economiei
in care toate activitatile opereaza la nivelul eel mai
inalt inregistrat in perioada data.
Faza de recesiune se caracterizeaza prin declinul
activitatilor economice, care antreneaza efecte
negative i pe plan social, ajungandu-se adesea la
crize economico-sociale importante (falimente,

sporirea omajului, creterea indatorarii, reducerea
nivelului de trai .a.) .
,. ...............
,''Prosperilate .. ...
i
,,.L::'
' lnviorare"...
i )
ascens1une/
'.
..............,
;
..................
Fig. 1.2. Fazele ciclului economic
Faza de depresiune este starea in care toate

activitatile economice au ajuns la eel mai scazut
nivel din perioada data, manifestarile negative
atingand un grad de saturatie , dincolo de care
activitatile nu se mai pot replia , ci doar revigora.
Faza de inviorare i ascensiune consta in reluarea
treptata a creterii diverselor activitati economice ,
printr-un ansamblu de interconditionari, intrand
astfel intr-un proces de expansiune, de avant.
Durata diferitelor faze i deci a ciclurilor economice nu
este riguros delimitata, dupa cum este greu de facut o
demarcatie prec1sa, in timp, intre recesiune i
depresiune sau intre ascensiune i prosperitate.
Teoretic, se pot alege (Fig. 1.3.) puncte de maxim (Peak) i
de mini (Trough) intre care au lac expansiuni (urcari) i
contractii (coborari).
Punct maxim
{Peach)
Fig. 1.3. Limite1e :ji sensu1mi:jciirii activitafi i economice
In practica insa fenomenele sunt mult mai complex e: nu

se opereaza cu evolutii liniare drepte (urcatoare i
descrescatoare) , ci prin curbe mai putin abrupte, avand ele
insele semnificatia de sinteze ale unor oscilati mai mici,
secventiale (v. Fig. 1.4. i 1.5.).
Fig. 1.4. Curba evolufiei ciclice

Fig. 1.4. Curba evoluf iei ciclice fnsofitii de oscilaf ii secvenf iale
In aceste conditii, caracterizarea fiecarei faze, ca i a

ciclului in intregul sau, se poate face numai luand in
considerare un numar important de factori interconditionati. cu
ajutorul unor indicatori, denumiti ,,lndicatori ai fluctuatiilor
ciclice".
Dinamica fiecaruia dintre aceti indicatori este
caracterizata cu ajutorul unor serii cronologice i prelucrari
statistice, care reflecta atat factorii esentiali, care provoaca
trendul (tendinta) , cat i factorii secundari, generati de variatia
sezoniera i de cea intamplatoare.
Trendul reprezinta esenta dinamicii, linia principala de
evolutie, caracterizata printr -o schimbare medie
(cretere/descre tere) intr-o perioada de timp. El reprezinta deci
expresia concentrata, esentializata a evolutiei.
Variatia sezoniera este o fluctuatie provocata de cauze
naturale (de exemplu, cererea specifica sezonului sau oferta
specifica anotimpului), precum i de cauze artificiale
(speculatii la burse).
Variatia intamplatoare este o fluctuatie (schimbare)
provocata de cauze accidentale, aleatoare, care se estimeaza
probabilistic, pe baza experientei acumulate .
Prin prelucrari statistice se determina fluctuatia cidica,

expresie agregata a trendului, a variatiei sezoniere i a variatiei
intamplatoare.
0 analiza pe termen lung conduce la constatarea ca,
dupa intensitatea i durata lor, cidurile economice pot fl de
trei feluri: minore, majore i istorice.
Cidurile minore sunt fluctuatii de intensitate
moderata, in care oscilatiile apar la intervale relativ
mici, de 3-4 ani, fiind provocate de factori
conjuncturali.
Cidurile majore sunt oscilatii ample, de intensitate
puternica i cu o periodicitate de circa 10 ani, fiind
generate, in esenta, de durata medie a unei generatii de
echipamente tehnologice.
Cidurile istorice sunt fluctuatii ce au lac la intervale
de 50-60 de ani, reflectand trecerea economiei de la o
etapa istorica la alta.
Studierea conditiilor in care se desfaoara evolutia
ciclica a econom i observarea lor sistematica permite
evaluarea previzionala a dinamicii acesteia i orientarea
activitatii in directia valorificarii la maxim um posibil a
diverselor oportunitati i a adoptarii din timp a masurilor
antirisc.
Rezulta deci ca studierea ciclului economic, cu ajutorul
observatiilor i analizelor statistice, poate oferi elemente de
referinta pentru previzionarea dinamicii ulterioare, atat in ceea
ce prive te caracterul ascendent, descendent sau stationar al
fazei, cat i in privinta duratei aproximative a acesteia,
prefigurand momentul (perioada) in care se ateapta o
inflexiune majora in curba de evolutie. Totodata, se pot
desprinde concluzii importante cu privire la spirala evolutiei
pe termen lung (reluarea unei faze pe o treapta superioara) .
Fig. 1.6. ne ofera reprezentare schematica a acestor posibilitati.

y
P,
Fig. 1.6. Evolufia ciclica in condifiile trendului istoric

Din multitudinea elementelor care intervin in evolutia
economiei , 17 au o importanta deosebita, care reaqioneaza in
mod diferit in cele patru faze ale ciclului economic.
Dinamica pretului i costului, de-a lungul ciclului
economic, genereaza o relatie specifica intre ele, i anume
pretul reaqioneaza mai inainte i mai repede decat costul la
schimbarile din economie (Fig. 1.7.) .
OSPERITATE RECESIUNE DEPRESIUNE iNVIORARE $1 ROSPERITATE
ASC ENSIUNE
Fig. 1.7. Evolufia prefului 'icostului in difer itele fa ze ale

ciclului economic
Astfel, in perioada de prosperitate, pretul i costul se

stabilizeaza la niveluri maxime convenabile (aducatoare de
profit) . in faza de recesiune, pretul incepe sa scada, urmat fiind
de cost dar intr-un ritm mai lent, ceea ce face ca profitul sa fie
tot mai mic i sa se ajunga la pierderi, care ating maxim ul in
faza de depresiune. Unele firme dau faliment, iar altele intra in
alerta i ii iau masuri de revigorare. Costul continua insa sa
scada dupa stabilizarea pretului la un nivel minim, creandu-se
astfel premisele miqorarii treptate a pierderilor i obtinerii de
profituri in cretere. Costul scade datorita abundentei resurselor
ce nu se pot vinde, precum i ca urmare a masurilor tehnico-
organizatorice luate pentru miqorarea consum urilor specifice
i a cheltuielilor com une de administratie.
Modificarea patrimoniului (a inventarului de bunuri)
reactioneaza in felul urmator: volum ul sau ajunge la un nivel
minim in faza de depresiune deoarece atunci cererea se
satisface in tot mai mare masura din stocuri existente; cand
patrimoniul ajunge la nivelul minim, cererile incep sa fie
satisracute tot mai m ult prin produqie, care se revigoreaza, iar
patrimoniul se reface i se mentine la un nivel rezonabil.
Rata dobanzii este, de asemenea, un indicator sensibil
la modificari din economie. Astfel, cand sunt dificultati in
economie, are lac diminuarea cererii de imprum uturi
comerciale, ceea ce provoaca sporirea ofertei rezervelor
bancare paralel cu scaderea ratei dobanzii. Ulterior, scaderea
ratei dobanzii stimuleaza cererea de imprum uturi, inclusiv
pentru investitii ceea ce duce la revigorarea economiei; iar daca
economia este in expansiune crete i mai m ult cererea de
imprum uturi, ceea ce antreneaza creterea ratei dobanzii in
folosul bancilor. Rezulta deci ca rata dobanzii este nu numai o
rezultanta, ci i o parghie ce poate fi utilizata pentru
impulsionarea dezvoltarii economiei.
Cererea de inlocuire a echipamentelor constituie un

semnal i un stimulent important al revigorarii i dinamizarii
productiei indeosebi in ram urile care se bazeaza pe tehnologie
avansata, avand insa efecte benefice asupra intregii activitati
economice: stimuleaza activitatea de investitii, stimuleaza
ridicarea nivelului tehnic al produselor i competitivitatii
marfurilor in comertul exterior, contribuie la im bunatatirea
conditiilor de m unca.
Comportamentul agentilor economici influenteaza
dinamica economica in mod pozitiv sau negativ. Astfel,
variatiile ciclice sunt influentate de comportamentul favorabil
sau retinut al cumparatorilor, ceea ce stimuleaza sau franeaza
creterea productiei i, in genere, a afacerilor. Acest
comportament este conditionat de starea psihica dominanta in
masa de cumparatori, provocata, la randul sau, de: modificari
in statutul social (restructurarea populatiei pe trepte de venituri
i de ocupatii) ; conjuncturi interne i/sau internationale
(economice i politice) favorabile sau nefavorabile; zvonuri i
speculatii bursiere etc. Toate acestea pot induce variatii
aleatoare in dinamica economiei cu o implicatie adesea mai
mare decat a tuturor celorlalte variatii.
1.7. Activitatea previzionala i dezvoltarea

durabila
Dezvoltarea durabila este un concept aparut in

ultimele decenii, constituind un raspuns posibil i tot mai larg
acceptat la numeroasele sfidari provocate de gravele
dezechilibre din viata economico-sociala i din mediul natural,
ceea ce a generat cunoscutele dezbateri cu privire la problemele
globale ale omenirii.
Dezvoltarea durabila semnifica o sinteza intre creterea
economidi, protectia sociala i protectia mediului, urmarind

mentinerea i im bunatatirea conditiilor de viata ale oamenilor
intr-un mediu natural prielnic.
Previziunile pot ajuta tarile sa-i rezolve problemele

interdependente de ordin economic, social i ecologic prin
dezvoltarea capacitatii lor de a trata aceste probleme intr-un
mod integrat i pe cat posibil intr-o perspectiva globala, la
nivel mondial.
Previziunile integrate (indeosebi strategiile) pot fi
elaborate la nivel international, la nivel national, zonal i
sectorial, dar i la nivel intersectorial sau interzonal.
Conditiile necesare pentru elaborarea de previziuni
integrate (economie-social-ecologie) sunt:
- definirea clara a scopului i necesitatilor;
- constituirea unui colectiv de coordonare competent;
- un inalt nivel de sustinere politica i financiara;
- angajamentul principalilor factori;
- un climat politic i social favorabil;
- com unicatii eficiente;
- o monitorizare corecta a activitatii.
Fezabilitatea i amploarea unor astfel de previziuni
depind de:
- masura in care s-au indeplinit conditiile necesare;
- stabilirea ordinii de prioritate in privinta aplidirii
masurilor necesare de im bunatatire, care sa nu mai comporte
contradictii i reticente ulterioare;
- stabilirea modului in care pot fi corectate pe parcurs
unele masuri prevazute;
- asigurarea resurselor necesare pe intregul parcurs al
aplidirii previziunii respective;
- participarea activa i corelata a diferitelor grupuri de
interese;
- perfeqionarea continua a metodologiei de elaborare
a strategiilor integrate;
- axarea tuturor eforturilor din acest domeniu asupra
nevoilor oamenilor (aa-numita abordare ,, people-centred"),
astfel incat im bunatatirile sa se resimta imediat i constant, sa
nu ramana doar 0 promisiune;
- implicarea substantiala a guvernului i a
administratiei locale, colaborarea acestora cu organizatiile
internationale de profil i atragerea organizatiilor
neguvernamentale la sprijinirea acestor eforturi.
1.8. Previziunea ca tiinta

Previziunea - in diversele sale tipuri i modalitati de
realizare - este un produs al gandirii i experientei umane. Ea
reprezinta o expresie a rationalitatii, o forma de manifestare a
capacitatii omului i societatii de a intampina cu metode
tiintifice problemele economico-sociale cu care se confrunta.
Stiinta previziunii a luat natere i se dezvolta, pe de o
parte, sub im boldul cerintelor practicii sociale, fiind o
reflectare a acesteia in plan teoretic, un act de cunoatere a
realitatii economice i de orientare a acesteia in sensul dorit. Pe
de alta parte, ea s-a nascut (i mai ales se dezvolta) din
micarea interioara, proprie, a tiintei, care impinge gandirea i
cunoaterea umana spre noi arii de investigare, acum ulandu-se
treptat o serie de observatii i concluzii pertinente, care se
legitimeaza ca autonome, constituindu-se ca un sistem de
cunotinte cu obiect de cercetare de sine statator.
Poate fi tiinta numai acel ansam blu de cunotinte care
s-a constituit pe baza observarii i interpretarii fenomenelor,
proceselor i tendintelor pe termen lung i cu caracter
universal. Nu poate constitui tiinta acea suma de cunotinte

care se ref era doar la un spatiu limitat i la procese i fenomene
privite pe o durata scurta. Aplicarea in practica a tiintei trebuie
sa tina seama insa de conditiile particulare din fiecare tara i
fiecare etapa.
Stiinta previziunii s-a constituit treptat ca un sistem
teoretic inchege in care se <listing urmatoarele componente:
- cunotinte asupra materialului faptic supus
observatiilor (adica informatiile semnificative asupra dinamicii
fenomenelor i proceselor economico-sociale) i rezultatele
obtinute in urma studierii lor;
- ipoteze form ulate cu privire la evolutia in viitor a
vietii economico-sociale, precum i gradul de probabilitate
scontat, luandu-se in considerare conditiile obiective i funqia
(funqiile) - scop;
- concluziile desprinse din generalizarea analizelor
retrospective i prospective intreprinse, exprimate prin notiuni,
legitati i teorii, confirmate de practica;
- metodele folosite.
Previziunea tiintifica trebuie sa indeplineasca, eel
putin, urmatoarele cerinte:
- sa rezulte din ipoteze plauzibile;
- prevederile sa fie totdeauna rezultatul unor testari
(sim ulari) ' pe cat posibil repetate;
- fenomenele i procesele la care se refera sa fie
repetabile, adica sa nu aiba caracter de unicat;
- sa puna in relatie trecutul, prezentul i viitorul (nu
proiectarea unui viitor fara nici o baza in realitatile i
experientele trecute i actuale) ;
- prevederile nu pot fi niciodata complet
neconditionate, ceea ce implica rise i incertitudine;
- sa se intemeieze pe informatii corecte i relevante.
Capitolul 2
CONTINUTUL, FUNCTIILE I NECESITATEA
CONDUCERII MACROECONOMICE
PREVIZIONALE
2.1. Continutul conducerii macroeconomice
Sub aspect teoretic, conducerea inseamna elaborarea

unor principii, a unor metode i tehnici de lucru cu
caracter general care, transpuse in practica, sa
asigure folosirea optima a potentialului productiv.
Sub aspectul aqiunii practice, conducerea inseamna
aplicarea acestora la conditiile concrete in care
functioneaza organismul economic i imbunatatirea
lor in raport cu cerintele realitatii in continua
dezvoltare i perf ectionare.
Conducerea la nivel macro-social, in mod deosebit
conducerea macroeconomidi, se exercita asupra unor probleme
majore care privesc intreaga societate, intreaga natiune, ca de
exemplu:
fundamentarea ritm urilor de cretere pentru indicatorii
sintetici, pentru marimile economice agregate: produs
global brut, produs intern brut, produs intern net,
produs national brut, produs national net, pe total
economie i pe locuitor;
modernizarea structurilor economico-sociale i
proiectarea traiectoriei de cretere economidi;
fundamentarea i reglarea rationala a proportiilor
economice sintetice, prin evaluarea i ierarhizarea
corecta a nevoii sociale, in corelatie stransa cu
potentialul economico-social i fixarea ordinii de

prioritate in alocarea acestuia;
definirea strategiilor pentru desfaurarea unor procese
cu orizont de timp indelungat, ca de exemplu, in
domeniul dezvoltarii i aplicarii tiintei i tehnologiilor,
al formarii i perfectionarii fortei de m unca;
participarea eficienta la circuitul economic mondial i
com binarea optima a factorilor interni i externi in
procesul creterii economice.
In lumea contemporana, conducerea macroeconomica a
devenit o necesitate obiectiva, datorita urmatoarelor
imprejurari:
in prim ul rand, este vorba de conditiile materiale ale
produqiei moderne
in al doilea rand, economiile contemporane sunt
mecanisme vaste i complexe
in al treilea rand, revolutia tehnico- tiintifica mondiala
exercita o influenta puternica nu numai asupra fortelor
de produqie ci i asupra organizarii i conducerii
activitatilor economice.
Componentele principale ale sistem ului conducerii
macroeconomice sunt urmatoarele:
sistem ul principiilor fundamentale de conducere;
sistem ul de organizare;
mecanismele de studiere a trebuintelor sociale, de
determinare, atragere i alocare a resurselor, de
producere, repartizare i utilizare finala a produsului
national, de echilibrare a balantei de plati externe;
sistem ul criteriilor de eficienta in diferite sfere i la
diferite niveluri organizatorice;
sistem ul parghiilor i stimulentelor economice specifice
conducerii;
sistem ul mecanismelor speciale pentru accelerarea sau

frinarea desfaurarii unor procese;
sistem ul informational;
sistemele de adoptare a deciziilor, de control, analiza i
evaluare a rezultatelor, de corectare a deciziilor potrivit
noilor conditii;modalitatile de adaptare a mecanismelor
economice la conditiile noi aparute pe plan intern i
extern.
2.2. Stiinta previziunii
Unul din atributele conducerii in conditiile revolutiei

tehnico- tiitifice este de a coordona activitatea de cercetare
tehnico- tiintifica i de a promova in practica social-economica
cele mai noi cuceriri ale tiintei i tehnicii moderne.
In sens general, previziunea inseamna a anticipa
aparitia i evolutia unor evenimente i procese pe
baza datelor din trecut i prezent, precum i a
studierii legilor obiective intr-un context temporal i
spatial dat.
Previziunea este un ansamblu sistematic de
cunotinte i notiuni, care are ca obiect de studiu
legitatile ce determina necesitatea lucrarilor
previzionale, principiile de realizare a acestora
potrivit conditiilor generale i particulare in care se
infaptuiesc, metodele de previziune care pot fl
folosite.
Componentele sistemului teoretic al tiintei
previziunii sunt urmatoarele:
materialul faptic supus observatiilor, adica informatiile
semnificative asupra dinamicii fenomenelor i
proceselor economico-sociale i rezultatele obtinute in

urma studierii lor;
ipotezele form ulate cu privire la evolutia in viitor a
vietii economico-sociale, precum i gradul de
probabilitate scontat, luandu-se in consideratie
obiective i funqia-scop;
concluziile desprinse in urma analizelor retrospective i
prospective, exprimate prin notiuni, legitati i teorii,
confirmate de practica;
metodele folosite.
Stiinta previziunii are o finalitate teoretico-practica, iar
pentru atingerea acestei finalitati previziunea ca tiinta trebuie
sa asigure: investigarea temeinica nu numai a fenomenelor i
proceselor economice, ci i a celor tiintifice, tehnice, sociale,
ecologice etc. in sfera carora urmeaza a se efectua
previzionarea. Au crescut preocuparile pentru elaborarea
lucrarilor sau studiilor previzionale datorita urmatorilor factori:
creterea importantei deciziilor economice;
evolutia tot mai rapida a tiintei i tehnicii;
amplificarea i diversificarea schim burilor
internationale i necesitatea de a folosi eficient
posibilitatile de colaborare cu parteneri externi;
importanta care se acorda creterii economice i
atingerii la termene scurte a unor niveluri inalte de
civilizatie.
2.3. Functiile conducerii macroeconomice
Principalele functii ale conducerii macroeconomice

sunt:
functia de previziune;
functia de organizare;
functia de coordonare;
functia de antrenare;
functia de evaluare.
Functia de previziune se realizeaza sub trei forme
principale, i anume:
Planificarea;
Prognozarea:
Programarea.
Functia de organizare inseamna delimitarea

principalelor activitati - cercetare, dezvoltare tehnologica,
productie, desfacere, personal, finante, contabilitate etc. - i
structurarea lor intr-un sistem organizatoric favorabil realizarii
obiectivelor propuse, respectiv obtinerii unui randament
maxim.
Functia de coordonare inseamna armonizarea
activitatii elementelor structurale ale sistem ului economic
pentru infaptuirea obiectivelor propuse in cadrul organizatoric
stabilit.
Functia de antrenare asigura participarea agentilor
economico-sociali la realizarea obiectivelor prestabilite, prin
folosirea unui ansam blu de parghii economico-financiare i
sociale, de stimulente materiale i morale i prin intarirea
responsabili tatii.
Functia de evaluare inseamna masurarea gradului de
indeplinire a obiectivelor propuse, evidentiere abaterilor i
adoptarea masurilor necesare pentru inscrierea activitatilor in
parametrii prestabiliti.
PREVIZIUNE
I
1 --1
COORDO)IARE 1
ORGA."1ZARE I
1 osIEcmTE
--
t I I ECONOl\llCE
-------11 CONTROL l_I
Fig. 2.1. Reprezentarea interconexiunilor intre fu ncfiile

pr eviziunii macroeconomice
Capitolul 3.
TIPOLOGIA FORMELOR I INSTRUMENTELOR
UTILIZATE iN PREVIZIONAREA
MACROECONOMIG\
3.1. Consideratii teoretice despre prognozare.

Clasificarea prognozelor
Prognozarea presupune anticiparea i evaluarea

probabilistidi a desfaurarii in viitor a unor fenomene i
procese din domeniile economic, tehnico- tiintific,
tehnologic, social, ecologic etc., pornind de la evolutia
anterioara a acestora i folosind un ansam blu de metode
i tehnici pentru obtinerea unor informatii privind
tendintele lor de perspectiva. Prognozarea este o
evaluare determinata in mod tiitific, cu grad ridicat de
probabilitate, a evolutiei posibile, cantitative i
calitative, intr-un anumit domeniu i pe un interval de
timp bine determinat, numit orizont al prognozei.
Prognozele dezvoltarii economico-sociale se clasifidi
dupa diverse criterii, dintre care cele mai cunoscute
sunt urmatoarele: specificul fenomenelor investigate
sau domeniul prognozat; sfera de cuprindere; metodele
folosite in elaborarea lor i orizontul de timp pentru
care se elaboreaza.
Dupa specificul fenomenelor investigate sau dupa
domeniul prognozat, distingem:
o prognoze ale dezvoltarii tiintei

o prognoze tehnologice
o prognoze economice
o prognoze sociale
o prognoze ecologice.
Prognozele dezvoltarii tiintei i prognozele
tehnologice abordeaza probleme prioritare
ale cercetarii tiitifice, evolutia tehnicilor i
tehnologiilor de produqie, efectele aplicarii i
generalizarii inventiilor i inovatiilor.
Prognozele economice studiaza dezvoltarea
fortelor de produqie, adancirea diviziunii sociale a
m uncii, aparitia unor noi ram uri i subram uri de
produqie, evolutia resurselor de forta de m unca i
utilizarea acestora, fenomenele financiare i
valutare.
Prognozele sociale studiaza evolutia in perspectiva
a consecintelor dezvoltarii economice i tehnico-
tiitifice asupra societatii i asupra mem brilor sai,
concomitent cu urmarirea relatiei inverse - a
efectelor dezvoltarii sociale asupra economiei,
tiitei i tehnologiei.
Prognozele ecologice abordeaza raporturile dintre
om, societate i natura, avand in vedere conexiunile
i interdependentele dintre aceste trei elemente.
Dupa sfera de cuprindere deosebim:
o prognoza macroeconomica
o prognoze pe probleme de sinteza, cu
caracter complex
o prognoze pe ram uri i subram uri economice
o prognoze in profil teritorial sau regional
o prognoze pe unitati economico-sociale de

baza
o prognoze pe produse i pe grupe de
prod use.
Prognoza macroeconomica trateaza probleme de
ansam blu ale dezvoltarii economico-sociale. In
cadrul sau se studiaza evolutia probabila, in mai
m ulte variante, a indicatorilor principali ai
dezvoltarii, referitori la: populatie i structura
ocuparii fortei de m unca; produsul intern i national
brut i net i utilizarea acestora pentru acum ulare i
consum; produqia industriala i agricola i structura
pe subram uri; eficienta economica; volum ul i
structura importurilor i exporturilor; domeniile
prioritare ale cercetarii tiintifice i dezvoltarii
tehnologice; veniturile populatiei etc.
Prognozele pe ramuri i subramuri se elaboreaza
in numar mai mare sau mai mic, in funqie de
cerinte.
Prognozele pe probleme complexe de sinteza, se
elaboreaza pentru probleme prioritare, care prezinta
interes pentru toate ram urile i domeniile de
activitate.
Prognozele teritoriale contureaza variante ale
dezvoltarii diferitelor zone, adica abordeaza
probleme ale evolutiei regionale.
Dupa metodele folosite la elaborarea lor sunt:
o prognoze explorative
o prognoze normative
o prognoze rationale sau teoretice
o prognoze intuitive sau empirice
o prognoze sintetice
o prognoze analitice
Clasificarea dupa acest criteriu este precedata de
optiunea pentru un gen sau altul de metode. Acestea se
grupeaza astfel:
dupa atitudinea fata de viitor, sunt metode
explorative i metode normative;
dupa modul de cunoatere, sunt metode teoretice
sau rationale i metode empirice sau intuitive;
dupa caile de cercetare, deosebim abordarea
sintetica i abordarea analitica sau morfologica.
Prognozele explorative prefigureaza evolutia
fenomenelor i proceselor pornind de la evolutia
trecuta a acestora, fara a impune nici o restrictie
asupra valorilor ce urmeaza a fi luate in viitor.
Prognozele rationale sau teoretice se elaboreaza
cu ajutorul unor metode bazate pe abstractizare i pe
sistem ul de prelucrare automata a datelor.
Prognozele intuitive folosesc aprecierile empirice
ale specialitilor, refleqiunile acestora.
Abordarea sintetica a viitorului are in vedere
tratarea globala a fenomenelor investigate, in care
partile componente sunt deduse.
Abordarea analitica sau morfologica are in
vedere tratarea fenomenului pornind de la partile
sale componente, de la subsisteme, iar intregul este
considerat ca o rezultanta.
Prognozele analitice surprind, pe langa aspectele
esentiale, i aspectele secundare ale evolutiei.
Dupa orizontul de timp pentru care se elaboreaza
deosebim:
o prognoze pe termen scurt
o prognoze pe termen mediu
o prognoze pe termen lung

o prognoze pe termen foarte lung.
3.2. Consideratii privind planificarea i planul

macroeconomic
Planificarea consta intr-un sistem de activitati

indreptate spre elaborarea planului, adaptarea acestuia
la conditiile noi aparute in economie i urmarirea
indeplinirii sale la parametrii stabiliti.
A planifica inseamna:
o a decide (pentru a indruma activitatile
economice intr-o anumita directie)
o a preciza sarcinile concrete
o a stabili masurile necesare
o a controla modul cum sunt respectate.
In societatile moderne, planificarea macroeconomica
indepline te o serie de functii, dintre care cele mai
semnificative se pot form ula astfel:
o informarea agentilor economici autonomi asupra
evolutiei probabile a conjuncturii economice
interne i externe;
o precizarea comenzilor de stat i a unor obiective
de investitii de importanta nationala pentru
perioada respectiva;
o evidentierea problemelor majore i a
dezechilibrelor care se contureaza in orizontul
de plan;
o fundamentarea strategiei de urmat, pe baza
tendintelor observate i a optiunilor exprimate i
adoptate de guverne, inclusiv a masurilor cu rol

reglator indirect.
Instrumentul previzional rezultat in urma activitatii de
planificare macroeconomic este planul
macroeconomic. Acesta reprezinta un sistem de decizii
sau de orientari prin care se stabilesc niveluri, ritm uri i
proportii ale dezvoltarii viitoare, pe baza studierii atente
a cerintelor manif estate pe piata i a resurselor
disponibile, astfel incat sa se desfasoare o activitate
eficienta din punct de vedere economic, tehnic,
ecologic i social.
In conditiile tranzitiei spre economia de piata, planul
macroeconomic schiteaza strategia econom1ca i
sociala, respectiv un program adecvat de restructurare i
modernizare a economiei, de mobilizare a mijloacelor
economice pentru a asigura un anumit nivel de
acum ulare i stabilete, totodata, program ul de aqiune
pentru stat i institutiile sale.
In general, planul macroeconomic prezinta o serie de
caracteristici i indepline te o serie de functii care,
sintetic, pot fi form ulate astfel:
o se prezinta ca o lucrare prospectiva, prin care se
afirma un proiect uman colectiv, care trebuie sa
intruneasca, deci, un anumit consens pe baze
democratice;
o dimensioneaza trebuintele sociale in corelatie cu
resursele ce pot fi antrenate in conditii de
eficienta i preconizeaza masuri impotriva
riscului;
o se situeaza intotdeauna intru-un orizont
temporal i intr-un cadru spatial determinat;
asigura coerenta proceselor in devenire, tinind
cont de restrictiile impuse de conditiile concrete

economico-sociale, naturale i tehnice i ofera
solutii plauzibile atunci cand intervin
neconcordante intre agentii economici;
o prin metodele pe care le folosete, asigura
armonizarea sau articularea, pe principii
economice, a diverselor categorii de interese,
influentand astfel pozitiv motivatiile i
comportamentul oamenilor.
3.3. Planificarea centralizata i planificarea

orientativa
Planificarea de tip centralizat, cu caracter imperativ,

obligatoriu,a fast practicata in statele foste socialiste din
Europa Centrala i de Est.
Instrumentul principal de planificare macroeconomica
era planul de dezvoltare economica i sociala al
fiecareia dintre aceste tari.
Un principiu de baza al planificarii, statuat prin
legislatia statelor mentionate, era acela al planificarii de
jos in sus.
Planificarea supercentralizata i imperativa se
caracteriza prin urmatoarele:
o supraconcentrarea deciziilor intr-un centru unic;
o conceperea fluxurilor de micare a fenomenelor
i proceselor economice pe sistem vertical, strict
ierarhic;
o caracterul obligatoriu, coercitiv, al transmiterii
fluxurilor decizionale i informationale, prin
substituirea parghiilor economico-financiare cu

cele administativ-birocratice;
o preponderenta factorilor cantitativi fata de cei
calitativi;
o rolul pasiv al parghiilor i instrumentelor
financiar-m onetare.
Planificarea orientativa este caracteristica statelor cu
economie dezvoltata, care au adoptat sisteme mai
liberalizate de gestiune macroeconomica.
Tipul de planificare macroeconomica orientativa care
ii propune dominarea mecanismelor pietei se
caracterizeaza prin faptul ca urmare te reglementerea
pietei in toate situatiile, in sensul ca regulile de
functionare a pietei sunt definite prin plan, al carui scop
este sa asigure reglarea economiei i organizarea
viitorului.
3.4. Fiabilitatea previziunilor macroeconomice
Previziunile macroeconomice au un anumit grad de

certitudine determinat de legaturile cauzale numeroase
dintre factorii care conditioneaza evolutia fenomenelor
i proceselor economico-sociale.
Gradul de siguranta al previziunilor poate fi evaluat eel
mai bine dupa scurgerea orizontului de timp cand se
poate stabili daca prevederile se confirma i in ce
masura sau daca se infirma.
In acest scop se calculeaza abaterea absoluta sau
abaterea relativa a realizarilor sau rezultatelor fata de
prevederi i coeficientul de inegalitate sau coeficientul
lui Theil. Notand cu Rt i Pt realizarile i respectiv
prevederile pentru anul de previziune t, abaterea

absoluta (At) se calculeaza dupa relatia:
iar abaterea relativa (at) dupa relatia:
Rt - Pt
at =- - - x JOO ;
Pt
i coefi ienn1l de inegalitate.
tmde:
P;-datele de previziune pentm fiecare an al orizontulu i:
R;-datele realizate pentru anii respectiYi .
Capitolul 4
EVOLUTIA CICLICA A ECONOMIILOR
NATIONALE CONTEMPORANE
4.1. Fluctuatiile ciclice i trendul economic
Evolutia economiei nationale, reproduqia i cre terea

econom1ca sunt rezultatul interaqiunilor i
interconditionarilor dintre componentele structurale ale
economiei in legatura organica cu mecanism ul de
funqionare.
Dinamica economica este fluctuanta i neuniforma in
timp i spatiu pentru ca factorii creterii economice au o
evolutie neliniara, neuniforma. Unele evolutii i
modificari ale conditiilor i rezultatelor
activitatii economice sunt accidentale, intimplatoare,
in timp ce altele se produc in maniera mai regulata, se
incadreaza intr-o mi care ciclica, respectiv ca
succesiune, la anumite intervale de tim p, a unor faze
alternative de expansiune i contraqie.
Pe fondul unei evolutii ciclice, reproductia i creterea
economica pot cunoate i stari sau fenomene de criza.
Prin urmare, economiile nationale contemporane au o
evolutie oscilanta, cu abateri mai mari sau mai mici fata
de tendinta (trendul) generala. In literatura de
specialitate, aceasta dinamica specifica este cunoscuta
sub denumirea de fluctuatie ciclica, fluctuatia afacerilor
sau cicluri ale afacerilor.
Ciclicitatea este modul specific de evolutie a

fenomenelor economice, insuirea lor de a se manifesta
ondulatoriu.
Un ciclu economic sau un ciclu al afacerilor se
caracterizeaza prin creterea simultana a nivelului
majoritatii activitatilor economice, urmata de o scadere
a acestor niveluri, dupa care urmeaza faza de
expansiune a ciclului urmator. Prin urmare, ciclurile pot
fi definite ca fluctuatii in jurul unei marimi, care este o
medie a creterii economice intr-o perioada.
Pentru masurarea fluctuatiilor ciclice se utilizeaza o
serie de indicatori, dintre care mai semnificativi sunt
urmatorii:
o produsul intern sau national brut, in preturi
curente i constante;
0 volum ul vanzarilor cu amanuntul i cu ridicata;
o nivelul dobanzilor bancare;
o indicele volum ului fizic al produqiei
industriale;
o nivelul omajului;
0 numarul locurilor de m unca in ram urile
neagricole;
o venitul personal;
o nivelul preturilor etc.
Pentru evidentierea fluctuatiilor ciclice se prelucreaza
serii cronologice de date referitoare la indicatorii
amintiti sau la altii derivati din acetia.
Prelucrarea statistica a seriilor respective permite
identificarea trendului sau a tendintei principale (T) , a
variatiei sezoniere (S) i a variatiei intamplatoare (I),
pentru evidentierea componentei ciclice (C) , a variatiei
totale (Y).
Cu ajutorul unor metode statistice adecvate se

calculeaza curba trendului, care reprezinta variatia
medie a fenomenului analizat i poate fi considerata ca
norma a dezvoltarii economice.
YAth Yt=Cmba treudului
l!ui'i varianla
sez01tiera
(
y 'th
Fluclua\ia cidica FCiu1
Fig. 4.1. Reprezentarea grafic a a fluctua f iilor ciclice
4.2. Tipologia ciclurilor economice
Dupa durata lor, ciclurile economice se diferentiaza

in trei mari tipuri, i anume:
o cicluri lungi sau macrocicluri, numite i
seculare, cu fluctuatie pe 50-60 de ani;
o ciclurile propriu-zise, decenale, majore, cu
periodicitate de la 4-5 ani pana la 10-12 ani,
caracterizate prin oscilatii largi in activitatea de
afaceri;
o cicluri scurte sau minore, cu fluctuatH de
intensitate relativ moderata , in care oscilatiile
sunt importante dar nu deosebit de severe, cu

periodicitate de la 6 luni la 3-4 ani.
4.3. Consideratii privind cidurile economice lungi
Continutul ciclurilor lungi sau al macrociclurilor il

constituie ciclicitatea dezvoltarii calitative a fortelor de
produqie i, in prim ul rand, a modului tehnic de
produqie.
Corespunzator acestei logici, in evolutia unei economii
se <listing doua faze, fiecare cu o durata de 20-30 de
ani, i anume:
o faza ascendenta
o faza descendenta.
Faza ascendenta se caracterizeaza prin preponderenta
anilor de prosperitate economica i ritm uri relativ
ridicate de cretere a produsului national, investitiilor,
produqiei industriale, profitului, inclusiv ridicarea
sustinuta a nivelului de trai.
Faza descendenta se caracterizeaza prin incetinirea
ritm urilor mentionate, prin faptul ca anii de depresiune
devin mai numero i i se accentueaza persistenta unor
fenomene negative in economie- omaj, inflatie etc.
4.4. Cidurile majore i fazele acestora
In teoria i practica economica din tara noastra se face

distinctie intre urmatoarele patru faze ale ciclului
afacerilor:
o Prosperitatea
o Recesiunea
o Depresiunea
o Inviorarea.
rnviorarl!
PIB
Contraqic Expansium:
Fig. 4.2. Fazele ciclului afacer ilor
Faza de depresiune inseamna un nivel scazut al

produqiei, ceea ce conduce la un nivel scazut al
ocuparii foqei de munca i, in consecinta, al veniturilor.
Faza de inviorare este marcata de schimbari favorabile
i substantiale ale celor cinci elemente, care conduc in
final la creterea produqiei, a ocuparii foqei de munca,
a veniturilor i, in consecinta, a cererii pentru bunuri de
consum.
Faza de prosperitate se caracterizeaza prin nivelul
ridicat al produqiei, ocupam foqei de munca ,
veniturilor, cererii, preturilor, profiturilor, investitiilor,
inventariului, cererii pentru imprumuturi, precum i
prin dinamici ascendente ale costurilor, ratei dobanzii ,
inlocuirilor; se remarca, de asemenea , scaderea
rezervelor bancare i a capacitatilor de produqie
nefolosite i o atitudine optimista a agentilor economici.
Recesiunea apare ca o consecinta a modificarii aqiunii

factorilor externi i a relatiilor dintre factorii interni intr-
o masura care contribuie la declinul economiei.
Capitolul 5
SISTEMUL INFORMATIONAL AL ACTIVITATII DE
PREVIZIONARE
5.1. Sistemul indicatorilor utilizati in

activitatea de previzionare
Indicatorii reprezinta expresii numerice absolute sau

relative prin care se cuantifica obiectivele activitatii
economico-sociale in fiecare perioada, se stabilesc mijloacele
de infiiptuire a acestora i se asigura controlul asupra utilizarii
eficiente a resurselor. Indicatorii folositi in previzionarea
fenomenelor i proceselor economico-sociale se clasifica dupa
diverse criterii, dupa cum urmeaza:
a) Dupa .ro/u/ pe ca.re ff .fnoep//nesc .in acl.lr.ilalea
p.rer.zi .iona/ii, sunt: indicatori de plan i de prognoza,
indicatori de calcul sau de fundamentare i indicatori de
urmarire statistica i de control. Indicatorii de plan pot avea
caracter orientativ, indicativ, de recomandare sau caracter
obligatoriu. Indicatorii de calcul sau de fundamentare
servesc la dimensionarea indicatorilor de plan i de prognoza
si, de regula, nu sunt cuprin i in aceste instrumente
previzionale. Acest rol poate fi indeplinit i de unii indicatori
de plan i de prognoza. Indicatorii de urmarire statistica i
de control servesc la verificarea modului de infaptuire a
obiectivelor i recomandarilor planurilor, programelor i
prognozelor;
b) Dupa p.rocese/esau/atu.r./i e.rep.roouct.ie.ipe ca.re/e
.reffeclii. sunt: indicatori ai resurselor primare ale
dezvoltarii economico-sociale, indicatori ai productiei,
indicatori ai repartitiei, indicatori ai schimbului sau

circulatiei, indicatori ai cererii finale sau ai consumului
final i indicatori ai rezultatelor finale ale reproductiei;
c) Dupa un.llalea de miisu.rii in care se exprima, sunt:
indicatori in expresie naturala sau natural-conventionala,
indicatori in expresie valorica sau baneasca i indicatori ai
fortei de munca.
d) Dupa nalu.ra sau cont.inutu/ ofJ.fecl.fre/o.r pe ca.re
/e exp.r.m l ii, sunt: indicatori cantitativi i indicatori
calitativi. Indicatorii calitativi caracterizeaza volum ul
activitatilor i rezultatelor acestora, volum ul resurselor
disponibile sau utilizate, creterea capacitatilor de
productie iar indicatorii calitativi reflecta calitatea activitatilor
economico-sociale,
caracteristicile structurale ale economiei; aspectele de eficienta
economica ..
Cei mai importanti indicatori care caracterizeaza
activitatea de previzionare sunt indicatorii fluctuatiilor ciclice.
Analiza fluctuatiilor ciclice ale economiilor nationale prezinta
un interes deosebit pentru previzionarea economico-sociala. In
acest scop, se folosesc o serie de indicatori pentru a masura
oscilatiile ciclice, pentru a evidentia i prognoza m utatiile
esentiale din economie i, in final, pentru a fundamenta
strategiile de atenuare a variatiilor mari i de integrare a
acestora in programele de dezvoltare. Ace ti indicatori sunt
structurati in trei grupe, i anume: indicatori reprezentativi,
indicatori compui i indicatori generali ai afacerilor.
Indicatorii reprezentativi reflecta dinamica unor faze
particulare ale activitatii economice, dar pornind de la
corelatiile care exista intre fluctuatiile dintr-un sector i
economia nationala in ansam blul sau, se apreciaza ca acetia
caracterizeaza indirect starea economiei nationale. Din aceasta
grupa fac parte: nivelul produqiei de fier i otel, care poate

caracteriza pe termen scurt tendintele ce se manifesta in
economia nationala; volum ul transporturilor pe caile ferate;
platile bancare sau creditele bancare, care sunt in corelatie cu
nivelul activitatilor economice; produqia de energie electrica
etc.
Indicatorii compu i caracterizeaza mai m ulte faze ale
activitatii economice i cuprind: numarul de angajati din
fabrici, calculat pe baza unui eantion de unitati care cuprind
50 % din personalul ocupat; indicele preturilor pentru forta de
m unca i modificarile in numarul de ore lucrate saptamanal;
indicele produqiei industriale, calculat pe baza unui eantion
de firme care acopera 25% din personalul angajat in industria
prelucratoare i minerit; produsul national brut in preturi
constante (comparabile).
Indicatorii generali ai afacerilor reflecta dinamica
afacerilor i schim barile ciclice ale acestora. Este vorba de
indicele volum ului afacerilor i de indicatorii statistici pentru
schim barile ciclice ale acestora. Indicele volum ului afacerilor
reflecta dinamica com binata a 10 serii individuale i anume:
produqia de lingouri de of el, produqia de lingouri de zinc,
volumul construqiilor noi, consumul de bumbac, produqia de
fif ei, produqia de energie electridi, ocuparea forf ei de mundi
in activitaf ile neagricole, volumul transporturilor, debitele
bancare, volumul vanziirilor prin magazine.
In grupa indicatorilor statistici pentru schim barile
ciclice ale afacerilor se cuprind 26 de indicatori, fiecare
reflectand un aspect diferit al activitatii economice, impartiti in
trei parti i anume: indicatori de avertizare, indicatori de
coincidenta i indicatori de intarziere.
Categoria indicatorilor de avertizare cuprinde 12
indicatori care semnaleaza momentele ce preced modificarile
esentiale ale fluctuatiilor ciclice in special punctele extreme ale

fazelor de prosperitate i depresiune. Ace ti indicatori sunt:
numarul mediu de ore Jucrate saptiimanal, noi inregistrari ale
cazurilor de Oma), formarea netii de intreprinderi noi,
comenzi de bunuri de consum de folosinfa indelungatii,
contracte i comenzi pentru fabrici i echipamente, construqii
de cladiri i Jocuinfe, schimbiiri ale inventarului, prefurile
materialelor industriale, pref urile stodirii, profitur ile, raportul
dintre pref i costul muncii i schimbiirile in datoria
consumatorului.
Categoria indicatorilor de coincidenta cuprinde un
numar de 8 indicatori, care ii modifica semnificativ sensul
micarii, mai ales in punctul maxim, al prosperitatii i in
punctul minim al depresiunii. Ace ti sunt: ocuparea forf ei de
mundi in sectoarele neagricole, rata Omajului, produsul
national brut in pref uri curente, produsul national brut in
pref uri constante, nivelul produselor industriale, veniturile
personale, vanziirile prin comerf a produselor manufacturate,
vanziirile pr in comerf ul cu amanuntul. Trebuie precizat ca in
unele statistici se folosete produsul national exprimat numai in
preturi curente sau constante i se renunta la vanzarile cu
amanuntul, care au o dinamica asemanatoare cu vanzarea prin
comert a produselor manufacturate.
Categoria indicatorilor de intarziere este formata din
6 indicatori la care punctul de schim bare se inregistreaza dupa
momentul de maxim sau de minim al fluctuatiei. Ace tia sunt:
rata Omajului pe termen Jung, investifiile in fabr ici i
echipamente, inventarul de afaceri al fabr icilor i comerf ului,
costul unitar al forf ei de mundi, imprumuturi industriale i
comerciale, rata dobanzii i imprumuturile bancare pentru
afacer i. Ca indicatori de intarziere se mai folosesc uneori
modificarea product ivitiif ii neagricole i pierderile din afacer i.
5.2. Sistemul Conturilor Nationale
Sistemul conturilor sau contabilitatii nationale (SCN)

este un sistem de evidenta i analiza macroeconomica utilizat
in statistica tarilor cu economie de piata, in statisticile O.N.U.
i ale altor organisme internationale.
Aparitia sa a fast impusa de necesitatea asigurarii unor
informatii pentru efectuarea unor calcule i analize
macroeconomice, devenind instrumentul principal de evidenta
i analiza macroeconomica folosit in statistica mondiala.
Prim ul sistem al contabilitatii nationale a fast elaborat de prof.
Richard Stone in Anglia, in anul 1938. Acesta a stat la baza
elaborarii conturilor nationale ale O.N.U. in anul 1952. Ca
urmare a preocuparilor pentru redarea cat mai corecta a
imaginii de ansam blu a activitatii economico-financiare au
aparut diferite variante practice de aplicare interes deosebit
prezentand sistemul Cambridge care descrie relatiile ce se
stabilesc intre principalele sisteme omogene ale economiei i
intre acestea i restul lumii i sistemul Leontief, care descrie
structura interna a sistem ului productiv. Sistem ul Leontief
cauta sa evidentieze structura productiva a economiei
nationale, spre deosebire de sistem ul Cam bridge care scoate in
relief relatiile dintre sectoare, aratand doar aspectele principale
ale activitatii economice.
SCN este format dint-un numar de tabele in care se
evidentiaza produqia, repartitia, consum ul i acum ularea de
bunuri, pe categorii de agenti economici i pe ansam blu.
Circuitul economic anual este reprezentat ca un ansam blu de
operatii economice sau fluxuri. Fiecare operatie economica
evidentiaza un transfer de mijloace bane ti intre unitatile
producatoare i consumatori. In ansam blul sau, SCN este
prezentat in patru conturi nationale: Productie, Consum,

Acumulare, Restul lumii (relatii cu strainatatea) . Potrivit
principiului dublei inregistrari, fiecare operatiune este inscrisa
in debitul i creditul unui cont. Conturile macroeconomice sunt
rezultatul unor m ultiple agregari i sintetizari ale informatiilor
cuprinse in conturile agentilor economici, sectoarelor
economice i ram urilor de activitate.
a) Contul "Productie" evidentiaza produqia de bunuri,
pe de o parte, pe ansam blu i pe producatori, iar pe de alta
parte, pe genuri de activitati (ram uri) . Se iau in consideratie
patru categorii de producatori: unitatile producatoare de
marfuri, producatorii de servicii guvernamentale, producatorii
de servicii casnice i institutiile cu caracter nelucrativ care
presteaza servicii populatiei. Fiecare operatiune este inscrisa in
11 11
debitul i creditul contului. De exemplu, contul Produqie
inregistreaza in credit valoarea vanziirilor de marfuri i
exportul, iar in debit venitul brut {valoarea adaugatii) i
importul. Marimea venitului brut i a importului trebuie sa fie
egala deci cu valoarea vanzarilor i a exporturilor; aceasta arata
ca valoarea adaugata este egala cu suma vanzarilor de bunuri
de consum i de investitii corectata cu soldul relatiilor import-
11 11
export. Contul Produqie este separat in doua grupe de
subconturi i anume: subconturile de marfuri, in care se
evidentiaza bunurile materiale i nemateriale cu caracter de
marfli, cu specificarea valorii marfurilor desflicute pe categorii
de consumatori (unitati productive, populatie, formarea bruta a
capitalului, export) i subconturile de activitiifi in care se
evidentiaza ram urile producatoare de bunuri pe sectoare;
b) Contul "Consum" se separa tot pe doua grupe de
subconturi: subconturile de cheltuieli in care se evidentiaza
categoriile de cheltuieli (pentru cumparaturi de marfuri, pentru
servicii guvernamentale, pentru obiective ale unor organizatii
particulare etc.) i sectoarele care le fac (gospodariile

populatiei, institutiile guvernamentale etc.) i subconturile de
venituri, in care se evidentiaza categoriile de venituri in
sectoarele care le-au realizat, adica veniturile brute sau
valoarea adaugata a diferitelor sectoare pe elemente care le
determina marimea;
c) Contul 11 Acumulare 11 evidentiaza tranzaqiile
sectoarelor institutionale cu capital sau fonduri fixe; este vorba
pe de o parte de finantarea investitiilor brute i a cheltuielilor
pentru variatia stocurilor efectuate de diferite sectoare, iar pe
de alta parte, de capitalul financiar folosit pentru achizitii de
pamant i fonduri nemateriale, de transferurile i de consum ul
de capital fix;
d) Contul 11 Restul lumii 11
evidentiaza tranzaqiile
curente legate de importurile i exporturile de bunuri, precum
i transferurile curente i tranzaqiile de capital cu strainatatea.
In cadrul SCN, se intocmesc scheme sau tabele care
reflecta diverse fluxuri, structuri i relatii, intre care se distinge
Tabloul Economic de Ansam blu , Tabelul sau Tabloul
Operatiunilor Financiare i Tabelul Intrari-ie iri (input-output)
sau Balanta Legaturilor dintre Ram uri.
5.3. Continutul i calculul principalilor indicatori

sintetici ai Sistemului Conturilor Nationale
In SCN se calculeaza cinci indicatori sintetici

principali, i anume: produsul global brut, produsul intern brut,
produsul intern net, produsul national brut i produsul national
net; alaturi de acetia se mai calculeaza venitul national, venitul
national disponibil i venitul national disponibil pe locuitor.
Produsul global brut reprezinta ra/oa.rea bunu.rffo.r
p.roouse $.I consumale J' soc.le/ale .fnt.r-ope.r.loaoii de I.Imp
dete.rm.lnat:I, de .regu/ii un an. Se utilizeaza trei moduri de

calcul a acestuia i anume:
a) ca sumii a ra/o.rff p.roductff/o.r g/oba/e brute de
buntff.i.in loalesecloa.re/enat.iona/e, adica atat a celor care se
realizeaza pe piata ca marfuri cat i a celor care nu au caracter
de marfa: la institutiile financiare, produqia bruta include
comisioanele incasate de acestea pentru serviciile prestate i
diferenta dintre dobanzile i dividendele incasate i platite; la
societatile de asigurare include rem uneratia necesara pentru
producerea unui serviciu i nu totalul primelor de asigurare
incasate. La institutiile publice i private fara scop lucrativ,
produqia bruta include costul de produqie sau consum ul
intermediar de bunuri i rem uneratiile platite salariatilor,
consum ul de capital fix i impozitele indirecte platite. Bunurile
i serviciile produse pentru piata se evalueaza la preturi
incasate, iar serviciile produse de unitatile bugetare se
evalueaza la nivelul costurilor;
b) ca sumii a .lnl.rii.r.l/o.r .lnle.rmed.a l .re $.I a .lnl.rii.r.l/o.r
pr.Ima.re. Intrarile intermediare reprezinta valoarea bunurilor
folosite pentru consum intermediar. In ram urile produqiei
materiale, consum ul intermediar include consum ul de materii
prime i materiale, com bustibili, energie i apa cumparate,
cheltuielile de cercetare i proiectare a produselor, analize,
incercari probe, publicitate, comisioanele platite organizatiilor
de comert exterior, platile pentru serviciile de transport i
telecom unicatii, gospodarie com unala i locativa, financiar-
bancare, cheltuieli cu protectia m uncii, deplasari ale
personalului in interes de serviciu etc.; nu se includ in
consum ul intermediar cheltuielile in care satisfac consum ul
lucratorilor dar nu sunt legate direct de produqie-achizitiile de
utilaje, de natura capitalului fix, cheltuielile cu reparatiile
construqiilor i bunurilor pentru prelungirea duratei de
funqionare sau sporirea capacitatii de produqie etc. La

institutiile financiare, consum ul intermediar cuprinde chiria,
cheltuielile generale de administratie, costul micilor reparatii i
cheltuielile de intretinere a localurilor; la fel i la societatile de
asigurare. La institutiile publice i private fara scop lucrativ,
consum ul intermediar prezinta costurile de produqie aferente
bunurilor i serviciilor consumate. Intrarile primare sunt
consumate din consum ul de capital fix, respectiv amortizarea
acestuia, rem uneratiile lucratorilor, impozitele indirecte
diminuate cu subventiile, excedentul de exploatare; toate
acestea reprezinta forme ale valorii adaugate;
c) ca sumii a ra/o.rff consumu/u.1 ffna/ $.I a ra/o.rff
consumu/u.1 .lnte.rmet/.a l .r. Consum ul final sau cheltuielile
finale arata destinatia finala a bunurilor produse in economie,
respectiv consum ul final public i privat, formarea bruta de
capital adica investitiile brute in capital fix i variatia
stocurilor, i exportul corectat cu importul.
Produsul intern brut .rep.rez.lntii ra/oa.rea bunu.r.f/o.r
p.roduse .in soc.le/ate .in I.Imp de un an $.I qjunse .in u/t.fmu/
stat/.lu a/ c.l.rcu.ltu/u.1 econom.lc. Acestea se determina pe
ram uri ale economiei nationale i se insumeaza la nivelul
acesteia. In principiu, la nivel de economie nationala, produsul
intern brut este egal cu diferenta dintre produsul global brut i
consum ul intermediar; la nivel de ram ura se face diferenta intre
produqia globala bruta a acesteia i consum ul intermediar
aferent. Pot.r.lr.lt me/ode.I ren.ltu.r.f/o.r, care este cea mai
raspandita, p.rodusu/ .Intern fJ.rut se ca/cu/eazii ca sumii a
costu.r.f/o.r ca.re a/ciitu.lesc ra/oa.rea adiiugatii .in toate
.lnst.lluf.1.1
/e p.roduciitoa.re t/.l /a.rii, i anume: impozitele
indirecte nete adica impozitele indirecte platite minus
subventiile incasate, consum ul capital fix sau amortizarea,
retributiile salariatilor i excedentele de exploatare. Impozitele
indirecte sunt sumele de bani pe care unitatile le platesc statului

sau unor organisme internationale i pe care le includ in
costurile de produqie (impozite asupra produqiei, vanzarii,
achizitionarii sau utilizarii de bunuri i de taxele vamale de
import) . Subventiile se acorda de catre stat intreprinderilor
publice i private pentru acoperirea partiala a costurilor
acestora. Consum ul de capital fix exprima valoarea bunurilor
cu caracter de echipamente consumate pentru produqie in timp
de un an, ca urmare a uzurii fizice normale. Excedentul de
exploatare este dif erenta dintre produsul sau produqia bruta, pe
de o parte, i consum ul intermediar, impozitele indirecte nete,
consum ul de capital fix i rem uneratiile salariatilor, pe de alta
parte; in principiu, este vorba de profit.
Potr.lr.1
1 me/ode.I che//u.fe/.f/or sau ut.l/.z
l iirff fina/e,
produsu/ .Intern brul se ca/cu/eazii pr.In .fnsumarea
desl.lnaf.1.1 /or fina/e a/eproduct.le.I$.I anume consumu/ fina/
pufJ/.fc (!rurernamentaf), consumu/ fina/ a/ gospodiirff/or
popu/at.ie.I (inenqje/or}, consumu/ fina/ a/ .lnsl.lluf.1.1 /or
pr.Irate /irii scop /ucral.lr, /Ormarea brulii de cap.Ila/ fix;
rar.iat.ia slocur.f/or $.Iexpor/u/ net.
Pentru determinarea consum ului final public, din
valoarea produqiei brute a administratiilor publice prestatoare
de servicii se scade valoarea vanzarilor catre terti i formarea
bruta a capitalului pentru uz propriu. Consum ul final al
gospodariilor populatiei cuprinde consum ul de bunuri i
servicii procurate de acestea pe piata interna, plus achizitiile
directe efectuate de rezidenti in strainatate, din care se scad
achizitiile directe de bunuri i servicii efectuate de nerezidenti
pe piata interna. Institutiile private fara scop lucrativ care
presteaza servicii catre populatie (asociatii, sindicate, coli,
spitale, fundatii, cluburi) nu urmaresc realizarea de profit pe
urma activitatii desfaurate. Formarea bruta de capital
cuprinde: achizitiile nete ale producatorilor de bunuri materiale

i reproductibile cu o durata de serviciu de eel putin un an.
Formarea bruta de capital cuprinde i creterea stocurilor de
materii prime i materiale achizitionate de producatori pentru
consum ul intermediar, produqia in curs de fabricatie,
produsele finite destinate vanzarii.
Produsul intern net se determina ca tlifr.rentii .int.re
p.roousu/ .Intern fJ.rul sau ra/oa.rea at/iiugala fJ.rulii $.I
consumu/ de cap.Ila/ fix; .respect.Ir amo.rl.fza.rea; aceasta
echivaleaza cu valoarea echivalata neta. Elementele sale
componente dupa melooa ren.ltu/u.fpentru calculul produsului
intern brut, sunt: impozitele indirecte
nete, retributiile salariatilor, taxele vamale i
excedentul de exploatare. Dupa melooa che//u.fe/.f/o.r ffna/e de
calcul a produsului intern brut, elementele componente ale
produsului intern net, sunt: consum ul
final public i privat, formarea neta de capital i
exporturile nete.
Produsele nationale - brut i net - au la baza
conceptul de national. Este vorba de faptul ca exista agenf i
economici rezidenf i care ii desfli oara activitatea in strainatate,
uncle obtin venituri i fac cheltuieli, i agenf i economici
nerezidenf i care ii desflioara activitatea pe teritoriul national,
uncle obtin venituri i efectueaza cheltuieli.
In SCN se calculeaza venitul disponibil i produsul
disponibil. Venitul disponibil se determina astfel: ca sumii a
che//u.fe/.f/o.r nat.iona/e cuso/du/ ba/ante.Idep/iil.Iexle.rne; ca
sumii a consumu/u.1ffna/ pr.frat, consumu/u.1ffna/ pufJ/.fc,
/O.rmii.rff brute de cap.Ila/ $.I so/ou/u.1 ba/ante.I de p/iit.i
exle.rne. Acest indicator arata in ce masura veniturile agentilor
economici nationali acopera cheltuielile acestora sau daca
pentru aceasta este nevoie sa se apeleze la resursele externe
(cand balanta de plati externe este deficitara) , ori daca resursele
interne depaesc nevoile nationale i o parte din acestea poate

fi pusa la dispozitia altar tari (cand balanta de plati externe este
excedentara) . Venitului disponibil ii corespunde produsul
disponibil, care este format din bunuri i servicii cu structura
determinata. Produsul disponibil este ega/ cu proousu/
.Internbrulp/us.lmpor/u/ m.lnus exporluL
5.4. Utilizarea Sistemului Conturilor Nationale in

activitatea de previzionare
Contabilitatea nationala permite analiza evolutiei cererii

i ofertei de bunuri i servicii din perspectiva creterii
economice, a evolutiei costurilor i profiturilor intreprinderilor,
a formarii i utilizarii acum ularilor tuturor agentilor, a relatiilor
economice externe etc. De aceea, in afara de conturile ce
reflecta activitatea trecuta, se elaboreaza conturi prospective,
pe termen scurt, pentru anul in curs i eel viitor, precum i pe
termen mediu, pentru o perspectiva de cativa ani.
Elaborarea conturilor nationale, a tabloului economic de
ansam blu i a tabloului operatiunilor financiare este o aqiune
complexa, care presupune in afara de strangerea informatiilor
primare, mai m ulte etape succesive de corectare, echilibrare i
revizuire a informatiilor disponibile.
Aa cum rezulta din documentele O.N.U., S.C.N. -are
ca scop atat descrierea i analiza structurilor economice, cat i
asigurarea unor norme internationale cu caracter unitar pentru
calcularea celor mai importanti indicatori macroeconomici.
Sistem ul Conturilor Nationale (S.C.N.) sau Contabilitatea
Nationala, constituie principalul sistem de evidenta i analiza
macroeconomica utilizat in statistica internationala de aproape
toate statele lumii, in principal cele cu economie de piata. In
fiecare an se elaboreaza bugete economice, conturi
previzionale pentru anul in curs i pentru anul urmator, care

stau la baza elaborarii politicii economice a statului i se
concretizeaza in special in legi financiare.
Prin urmare, asigurarea permanenta cu informatii cat
mai exacte i in acelai timp operationale presupune un sistem
de conturi definitive, semidefinitive, provizorii i previzionale
care se inlantuie dupa un program temporal bine gandit.
Dintre modelele utilizate de tarile care au adoptat
sistem ul conturilor nationale (S.C.N.) se impune, prin
complexitatea sa, modelul econometric pe termen mediu,
francez, denumit Dinamica m ultisectoriala (D.M.S.). Acest
model este dinamic, secvential (rezultatele fiecarui an
influenteaza economia anilor viitori) i m ultisectorial i pe baza
lui se pot descrie scenarii ale evolutiei economice in diferite
ipoteze, modelul permitand simularea in conditiile cand se
modifica una sau mai m ulte variabile exogene sau endogene.
Etapele de implementare a modelului pot fi sintetizate
astfel:
- solutiile fiecarui an se determina succesiv realizandu-se
echilibrarea permanenta a solutiilor anuale;
- cererea finala determina produqia; cunoscandu-se
nivelul produqiei, se determina capitalul i forta de m unca
necesara prin utilizarea unor functii de produqie;
- cunoscand elementele anterioare se calculeaza costul i
apoi pretul (cu conditia cunoaterii salariilor, taxelor
sociale i impozitelor). Pretul depinde deci de salarii, dar
i salariul depinde de preturi; de aceea, ele se calculeaza
simultan, plecand de la ecuatia in care intra produqia,
nivelul utilizarii capitalului, nivelul angajarii fortei de
m unca, nivelul taxelor i al impozitelor;
- se determina venitul distribuit, partea menajelor i ceea
ce ramane intreprinderilor (profitul) ; de aici rezulta rata
rentabilitatii capitalului investit, precum i valoarea ratei care

intervine in determinarea investitiilor;
- cererea finala se compune din consum ul menajelor i
schim bul extern. Consum ul menajelor se determina cunoscand
venitul.
Avand in vedere ca venitul se deduce din produqie i din
pret, rezulta ca apare o conexiune inversa de corectie. Deci s-a
plecat de la cererea finala pentru a determina produqia, venitul
i consum ul;
- o conexiune analoga apare pentru comertul exterior;
capacitatea de export i de import depinde de pretul intern
comparat cu eel extern. De asemenea, nivelul exportului
depinde de rata de utilizare a capacitatilor de productie, deci
reglarea depinde simultan de pret i de capacitatea de
produqie.
- aceasta schema exclude ,, administratia" i institutiile
financiare.
Pentru a concretiza, vom prezenta in continuare un model
previzional macroeconomic de simulare static, in care se
opereaza cu informatii furnizate de S.C.N.:
Y =C +I +G+(E - M ) (5.1)
M = ai x C + oC2 x I + a 3 x G + a 4 x E (5.2)
C =iiX Y (5.3)
L =yx Y (5.4)
B=P(E - M ) (5.5)
uncle:
Y= produsul national brut;
C = consum ul menajelor
I = investitiile private brute;
G = consum ul i investitiile brute ale administratiei
publice;
E = exportul;
M = importul;
L = cantitatea de m undi;
B = soldul balantei comerciale (a comertului exterior)
in devize. Parametrii modelului au urmatoarea semnificatie:
ai = inclinat ia pentru consum din import;
a2 ,a3 ,a4 = continutul de produse importate a celorlalte
elemente ale cererii finale; P = inclinatia marginala (medie)
pentru consum;
Y = costul marginal (mediu) al produsului national brut
exprimat in m undi (inversul productivitatii m uncii) ;
P1 = rata de schim b exprimata intr-o moneda etalon.
Prima ecuatie surprinde echilibrul resurselor i
utilizarile produselor; cea de a doua este o functie a importului;
ecuatia (5.3) este de comportament, exprimand consum ul
menajelor ca funqie de P.N.B.; ecuatia (5.4) este o funqie de
produqie cu un singur factor, iar ecuatia (5.5) surprinde
echilibrul valutar al balantei comerciale.
Modelul are 5 ecuatii i 8 necunoscute, deci este nedeterminat,
avand trei grade de libertate. Pentru rezolvarea lui, unele dintre
variabile se pot stabili exogen (spre exemplu I i E) , iar alte
variabile pot deveni functii obiectiv de optimizare (spre
exemplu L i B) . Considerand cheltuielile publice (G) ca
instrument de interventie economica a statului, se poate obtine
un model de simulare care ofera diferite variante de
comportament macroeconomic.
Capitolul 6
METODE I TEHNICI DE ELABORARE A
PREVIZIUNILOR
6.1. Cadrul metodologic al previzionarii

macroeconomice
Elaborarea cadrului metodologic al prev1z10nam

macroeconomice presupune rezolvarea urmatoarelor trei mari
probleme:
structurarea previziunilor
fundamentarea previziunilor
asigurarea unui flux logic al lucrarilor de elaborare.
Structurarea previziunilor inseamna gruparea lor, a

problemelor i aqiunilor, dupa diverse criterii care sa permita
efectuarea lucrarilor intr-o asemenea ordine in raport cu
competentele celor care elaboreaza astfel de lucrari i care sa
asigure gradul dorit de operationalizare.
Prevederile previziunilor se structureaza insa in mod
diferentiat pe:
Sectiuni - grupe mari de probleme
Profiluri - gruparea prevederilor dupa criteriul de
ram ura, teritorial sau social.
Categorii de prevederi, respectiv orientative sau
imperative, privete in mod deosebit planurile i
programele.
Fundamentarea previziunilor macroeconomice

inseamna stabilirea fiecaruia dintre elementele acestora pe baza
de informatii suficiente, cu luarea in considerare a retelei de
interdependente i a evolutiilor previzibile, asigurfmdu-se,
totodata, i masuri de siguranta asupra riscului i incertitudini.
Prin fundamentarea previziunilor se urmare te desfaurarea
unor activitati eficiente din punct de vedere tehnico -
economic, social i ecologic.
6.2. Fluxul logic al lucrarilor de previzionare

macroeconomica
Elaborarea lucrarilor de previzionare

macroeconomica presupune parcurgerea a trei etape
esenfiale, i anume: diagnoza, prognozarea i planificarea
sau programarea. Toate acestea se afla in raporturi
informationale i de conditionare metodologica (Fig. nr. 5 .1).
ANALIZA l'LANIFICAREA
PROGN07.ARF. Olt\UNOSTlC SAU SAU
DTAGN07.A PROGRAMARF.A
Fig. nr. 6.1. Raporturile diagnow -prognozare -plan ificare
A. Analiza diagnostic
Orice lucrare previzionala este precedata de efectuarea
unor analize complexe cu caracter retrospectiv, care sa puna in
evidenta desfaurarea activitatilor economico -sociale in
perioada precedenta, tendintele manif estate pana la inceputul
perioadei care face obiectul previziunii. Acest demers poarta
numele de analiza diagnostic sau diagnoza i prezinta o situatie
sugestiva asupra nivelului de dezvoltare atins i a factorilor

care au conditionat evolutiile evidentiate.
B. Elaborarea prognozelor
Elaborarea prognozelor trebuie sa parcurga urmatoarele
etape:
interpretarea i valorificarea informatiilor furnizate de
analiza-diagnostic, precum i a altar informatii
disponibile;
elaborarea studiilor prospective i a prognozelor
preliminare; elaborarea prognozei macroeconomice
preliminare;
elaborarea prognozelor partiale sau sectoriale, altele
decat cele prioritare;
elaborarea prognozei macroeconomice finale sau
definitive.
Prognozele prioritare se elaboreaza pe baza concluziilor
desprinse din analiza diagnostic i din studiile prospective.
Acestea se refera la domenii sau probleme care prezinta un
interes deosebit pentru evolutia economico-sociala, dar care pot
fi abordate relativ autonom, inainte de proiectarea structurilor
macroeconomice, de ansam blu
Pe baza ansam blului de informatii furnizate de lucrarile
previzionale mentionate se elaboreaza prognoza
macroeconomica preliminara, ca model agregat coerent al
evolutiei econom1e1 nationale, prezentat intr-o forma
simplificata.
Prognozele partiale sau sectoriale au caracter com plex dar
relativ dezagregat. Se elaboreaza pe baza informatiilor
furnizate de studiile de analiza-diagnostic la nivel
macroeconomic sau pe domeniile care constituie obiectul lor,
de studiile prospective specifice i de prognozele prioritare.
C. Elaborarea planurilor sau

programelor macroeconomice
Programele sau planurile macroeconomice i sectoriale
se elaboreaza de catre ministerele sau departamentele interesate
in colaborarea cu institutii specializate publice sau private.
Elaborarea planurilor i programelor macroeconomice
prezinta o serie de particularitati i in funqie de orizontul de
timp pe care il iau in consideratie i anume:
termen lung, peste 7 ani, pentru planuri sau programe
strategice
termen mediu, cuprins intre 3 i 7 ani
planuri sau programe anuale.
6.3. Clasificarea metodelor i tehnicilor previzionale
Metoda previzionala este un mod de cercetare i

cunoatere a realitatii pentru a anticipa o aqiune viitoare pe
baza unor criterii de rationalitate, de optim i reprezinta o
componenta a procesului de cunoatere, aratand calea (caile) de
urmat, ca rod al transformarii enuntului teoretic privind
dinamica economica in modalitati i procedee practice asupra
felului cum trebuie procedat.
Ansamblul metodelor folosite in domeniul
previziunii, integrate intr-o conceptie generala unitara,
constituie metodologia previzionala.
Tinand seama de practica planificarii i prognozarii
economico-sociale, metodele previzionale folosite se pot grupa
dupa diverse criterii:
a) Din punct de vedere al rolului lor in fundamentarea
planului sau prognozei, acestea se impart in:
metode fundamentale
metode de previziune pe elemente
metode structurale, de stabilire in perspectiva a unor

sisteme de
metode intuitive
metoda de echilibrare
b) Din punct de vedere al atitudinii factorului de
decizie fata de obiectul previziunii, se <listing:
metode explorative
metode normative
6.4. Metode fundamentale de previziune
A. Metoda analizei i sintezei

Analiza i sinteza presupun, prin urmare, o succesiune
de operatii i anume:
observarea fenomenelor i proceselor, cu ajutorul
informatiilor pertinente;
descompunerea lor in elemente constitutive i studierea
acestora;
stabilirea cauzelor care determina mi carea interioara i
forma de manifestare a proceselor analizate;
structurarea factorilor cauzali i descompunerea celor
de baza in factori derivati;
stabilirea relatiilor dintre factori, precum i dintre
acetia i fenomenul studiat;
cuantificarea influentei diverilor factori;
elaborarea sintezei, in funqie de influentele factorilor.
Analiza consta in descompunerea fenomenului sau
procesului respectiv in elementele sale constitutive, in scopul
studierii aprofundate a acestora.
Sinteza consta in recom punerea intregului din elementele
analizate, obtinandu-se expresii cantitative agregate i
generalizarea aspectelor particulare ale realitatii, in urma

procesului de cunoatere de la simplu la complex.
Sintezele economico-sociale sunt instrumente
indispensabile ale managementului i previziunilor
macroeconomice, constituind premisa necesara a expnmam
optiunilor i adaptarii deciziilor de importanta nationala.
B. Metoda interpretarii sistematice

In cadrul analizei (interpretarii) sistemice, activitatea
previzionala presupune urmatoarele:
stabilirea obiectivelor;
proiectarea indicilor de performanta pentru starea dorita
pe traiectoria dintre perioada de baza i orizontul
previziunii;
stabilirea algoritmilor de determinare a variantelor
convenabile;
introducerea in sistem a variabilelor de intrare i a
parametrilor de decizie, precum i obtinerea variabilelor
de ieire, cu luarea in considerare a fluxurilor
interm ediare;
optimizarea funqionarii sistem ului (a variantelor
form ulate).
6.5. Metode de previziune pe elemente
METODA EXTRAPOLARII
Extrapolarea consta, in esenta, in prelungirea in
viitor a evolutiei constatate in trecut.
In raport de datele disponibile i de specificul
problemei analizate se utilizeaza diferite procedee de
extrapolare i anume extrapolarea analitica, extrapolarea
fenomenologica, extrapolarea prin curba infauratoare.
Extrapolarea analitica pome te de la ipoteza unei

evolutii ai carei parametrii se determina astfel incat sa se obtina
cele mai mici erori de estimare. Ea se poate aplica unor serii
cronologice sau unei functii de corelatie .
a) Extrapolarea analitica cu ajutorul seriilor
cronologice presupune determinarea trendului unei variabile
dupa ce variatia sezoniera a fast eliminata (printr-o metoda
oarecare) sau daca nu este afectata de variatia sezoniera .
Extrapolarea de acest gen se poate realiza, in
problemele simple, cu ajutorul sporului mediu (absolut) , cu alte
cuvinte a ratiei medii, sau cu ajutorul ritmului mediu anual.
- Extrapolarea cu ajutorul sporului mediu (absolut)
anual, adica a ratiei medii calculata cu ajutorul seriei dinamice
statistice. In cazul extrapolarii mecanice, se determina mai intai
sporurile cu baza in lant (pentru fenomenele care au tendinta de
evolutie sub forma unei progresii aritmetice) i apoi se
stabilete sporul mediu. Pentru extrapolare se folosete relatia :
y ,= Yo+ 11, X L\1'
imde:
y, = reprezinta variabila extrnpolata pentm orizontul ,,t" al previziunii :
y0 = valoarea variabilei in anul de baza:
n, = numarnl de ani de dupa eel de baza pana la orizontul t al previziunii:
t>y -spornl mediu annal.

1n cazul unei extrapolari euristice se modifica parametrul
/J.y , devenind IJ.y *, cu ajutorul produsului dintre sporul mediu
i coeficientul k, ce poate fi mai mare sau mai mic decat 1, dupa
cum estimeaza specialitii ca se va modifica tendinta evolutiei.
Daca k< l se reduce sporul mediu calculat pe baza datelor din
perioada expirata, iar daca k>l acest spar se amplifica. Deci se
aplica relatia:
- -*
Yr =Yo + n r .Jy k =Yo + n, .1y
- Extrapolarea cu ajutorul ritmului mediu annal,
presupune mai intai, determinarea indicilor de evolutie cu baza
in lant i calcularea indicelui mediu al evolutiei (pentru
fenomenele care au tendinta de a evolua sub forma unei
progresii geometrice). Pentru extrapolarea mecanica se
folosete relatia:
yr = y o 1 r )'
unde:
r = reprezinta ritmul mediu anual al sporului, sub forma
de indice;
t = numarul de ani de dupa eel de baza, pana la orizontul
previziunii (ceilalti termeni au aceeai semnificatie ca mai sus).
In cazul unei extrapolari euristice se poate utiliza
coeficientul ,,k", adica:
y, = y o 1+ r )' k
In cazul problemelor mai complexe se procedeaza la
alegerea tipului de functie (dreapta, parabola etc.) care sa
ajusteze eel mai bine datele seriei.
b) Extrapolarea analitica cu ajutorul functiei de
corelafie consta in proiectarea variabilei dependente ,,Y" in
corelatie cu evolutia variabilei independente ,,x":
Y=f{x}
Este obligatoriu insa ca intre cele doua variabile sa
existe relatii cauzale, iar coeficientul de corelatie dintre ele sa
fie cat mai mare i abaterea medie patratica sa fie cat mai mica.
Aceste cerinte trebuie urmarite cand se alege forma functiei
(sau se alege acea funqie care satisface eel mai complet aceste
exigente) .
Extrapolarea de acest tip pleaca de la ipoteza ca oricare
din valorile reale ale seriei dinamice se obtin prin suprapunerea
urmatoarelor elemente: o variatie stabila de lunga durata,
numita tendinta, care da sensul general al evolutiei; variatii
periodice in jurul acestei tendinte; variatii intamplatoare
(aleatoare) .
In acest caz, relatia de mai sus devine:
Y = j (x) + 11,
unde :
u -variabila aleatoa re (perhlrbatoare).
Succesiunea calculelor pentru realizarea unei extrapolari
analitice bazate pe functii de corelatie este urmatoar ea:
stabilirea marimilor (variabilelor) de previziune pentru
care se analizeaza corelatia, cu conditia ca intre ele sa
existe o dependenta reala. In caz ca se folose te o
corelatie multipla se va urmari ca intre variabil ele
independente sa nu existe o influenta reciproca (sa nu
fie autocorelate) ;
alegerea perioadei statistice pentru care irurile de date
disponibile sunt concludente;
reprezentarea grafica a irurilor de date statistice,
obtinandu-se in acest fel o prima indicatie asupra
formei functiei ce poate fi utilizata ;
verificarea ipotezei cu privir e la forma functiei;
determinarea parametrilor funqiei, de regula, prin
metoda celor mai mici patrate;
calculul estimatorilor statistici, pentru a stabili

intensitatea legaturii;
determinarea prin extrapolare a marimii variabilei
dependente pentru anul de prognoza sau de
plan/program;
analiza critica a rezultatelor obtinute, care se com para
cu cele dobandite prin alte metode.
Extrapolarea fenomenologica consta in analiza
caracteristicilor globale ale fenomenului, pe baza interpretarii
logice a experientei practice de durata. Se pot desprinde astf el
anumite "legi" de variatie a fenomenului urmarit, in conditiile
date. Metoda se bazeaza pe reprezentarea grafica, evidentiindu-
se vizual tendintele de evolutie. Rezultanta poate fi o dreapta
exprimata ca o funqie liniara simpla (Xt = a + by) , iar pentru
evolutii mai complexe curbele pot fi descrise de functii
exponentiale, logaritmice, logistice etc.
Extrapolarea prin curbe infauratoare descrie
dinamica rezultantei unor procese complexe, formate din mai
m ulte elemente care intervin succesiv in evolutia de ansam blu
a procesului. Cu alte cuvinte, ea consta in ajustarea
(infaurarea) unei serii de curbe secventiale.
METODA INTERPOLARII
Metoda interpolarii consta in stabilirea marimilor
intermediare intre doua variabile date, i anume intre nivelul
anului de baza i eel prevazut pentru anul final al perioadei de
prognoza sau de plan.
Interpolarea se poate realiza folosind doua procedee:
- interpolarea cu ajutorul ratiei medii anuale stabilita
in functie de cele doua marimi cunoscute (Xo i XT) i de
numarul de ani dintre ele:
R=(X, - Xo}IT
Xr=X 0 +(R-T )
unde :
R = ratia medie anuala;
XT = nivelul variabilei exogene pentru anul final T;
Xo = nivelul variabil ei din anul de baza;
T = numarul de ani dintre anul de baza i anul final;
X, = nivelul variabilei rezultative, interpolate, pentru un an
oareeare t, situat intre anul de baza i eel final ;
t = numarul de ani dintre anul de baza i anul ,,t 11
- interpolarea cu ajutorul ritmurilor medii, stabilindu-

se ritmul mediu anual dintre anul de baza i eel final al
previziunii i aplieandu-1 din aproape in aproape la valorile
absolute intermediare. Se folosese relatiile:
r = X r - l = e-1(cu logariuni nanffali)
_\-.
de unde :
a =.!_ x (/11 J\"r - !11 X o )

11
!?i:
;.=Ff -
\ Xo
1= 10 - 1 (cu logarit1ni zeci1ua li)
b = .!_ ( log x,- log X o)

II
de unde :
unde:
r = ritmul mediu anual al sporului;
X1= nivelul anului final;
X0 = nivelul anului de baza ;
n = numarul de ani dintre ,,0 i ,,t 11 11
;
,,t = un an oareeare dintre ,,0 i ,,T

11 11 11

6.6. Metode structurale de previziune
A. Metoda aproximatiilor succesive consta in

determinarea din aproape in aproape a
valorilor necunoscute, pornindu-se de la valori stabilite intr-o
prima aproximatie i corectandu-se apoi treptat aceste valori
pana cand se ajunge la solutia considerata optima.
B. Metoda arborelui de posibilitati-consta in realizarea
unei retele de elemente care conditioneaza evolutia unui proces
sau domeniu de activitate, pornind de la un obiectiv
prestabilit. Metoda ordoneaza aceste elemente in mod
arborescent, avand urmatoarea structura: obiectivul principal
urmarit (O) , caile de urmat (Ci) i mijloacele ce trebuie folosite
(Mj). Pentru problemele mai complexe, fiecare dintre aceste
componente se subdivide pe diferite trepte de ramificatii (grade
de subordonare) .
Tuturor subdiviziunilor care deriva din obiectivul principal
li se acorda coeficienti de importanta, stabiliti ca parametrii de
comanda, pe baza analizei critice a evolutiei precedente i prin
comparatii internationale. In final se calculeaza notele de
pertinenta, reprezentand ponderea cu care contribuie diversele
mijloace la realizarea scopului urmarit.
C. Metoda scenariilor consta in conceperea unor stari i
evolutii viitoare prin reprezentarea succesiunii probabile a unor
evenimente i structuri dinamice, avansand treptat din prezent
spre viitor. Pe parcursul lucrarilor sunt separate punctele critice
nodale din care se desfac mai m ulte alternative. Construirea
acestor secvente logice de evenimente in devenire, cu
alternativele posibile, are totodata menirea sa releve resorturile
cauzale care pot declan a evolutiile prevazute.
Scenariul cauta sa ofere solutii la doua categorii de

probleme:
- care sunt caile care conduc la o anumita situatie;
- cum poate fi inlesnita, prevenita sau deviata o anumita
tendinta de evolutie.
Folosirea metodei scenariilor in previzionarea proceselor
economico-sociale presupune deci influenta notabila a
factorului de decizie, bineinteles in limitele posibilului i ale
exigentelor eficientei.
D: Metoda comparatiilor internationale ca metoda de
previziune consta in alegerea unui fenomen sau proces, care a
avut lac in trecut intr-o alta tara i a carui evolutie anterioara se
considera a fi probabila in viitor in tara care face obiectul
previziunii i in studierea prognozelor, programelor i
planurilor elaborate in alte tari, in domenii ce intereseaza
propria evolutie i descifrarea tendintei cu gradul eel mai
ridicat de probabilitate pentru tara care face obiectul
previzi unii.
6.7. Metoda modelarii economico-matematice
Modelarea este un proces de cunoatere nemijlocita a

realitatii, cu ajutorul unor reprezentari denumite modele. Ca
instrument al modelarii, modelul este folosit in cadrul a
numeroase discipline, atat teoretice cat i practice, oferind o
imagine intuitiva i totu i riguroasa a realitatii, permitand
descoperirea unor legaturi i legitati care ar fi greu de
determinat prin alte modalitati. Deci, in general, modelul este o
reprezentare izomorfa a realitatii obiective i constituie o
descriere simplificata, riguroasa i fundamentata in sensul
structurarii logice a sistem ului pe care il reprezinta, care
faciliteaza descoperirea unor legaturi i legitati foarte greu de

gasit pe late cai.
6.7.1. Modele previzionale bazate pe functii de

productie
Functiile de productie sunt expresii matematice care

descriu legaturile cantitative dintre principalii indicatori
economici ce caracterizeaza volumul activitatilor verigilor
organizatorice ale economiei nationale in ansamblul sau i
principalii factori de produqie. Aceste modele economico-
matematice pot fi utilizate la nivel macroeconomic, pe
ansamblul economiei sau pe ramuri ori sectoare institutionale
ale acesteia, dar i la nivelul unor mari unitati economie,
precum i la nivelul intreprinderilor i al sectiilor de produqie.
Sunt cunoscute un numar mare de tipuri de funqii de
produqie , cea mai des utilizata fiind functia Cobb-Douglas , a
carei forma generala este:
Prin logaritmare se obtine:
In y , = 111 A ax In F, + f3 111 L, +y t
Daca se noteaza ry. ff, r1 ritmurile medii de cretere ale

produsului muncii, fondurilor fixe i fortei de munca in
intervalul dintre un an de baza (anul O) i un an ,,t", nivelul
indicatorilor in anul ,, t" este dat de expresiile:
Y, =Y0 1 . / F, =F0 (1+ ' L, =L 0 (J + '
Facand substituirile, relatia de mai sus devine:
Yo J + )' =A {F 0 X J+ 1
} aX { L 0 J+ 1
} p
Cum in anul de baza avem:
Y: = A F a LP
0 0 0
prin impartirea ultimelor doua relatii se obtine:
1+ r (=
y
1 rJ Q7 x 1+ I'I /Jt x er'
care evidentiaza legatura dintre ritmul de cretere a produqiei
i ritmurilor factorilor.
Determinarea coeficientilor (parametrilor) , A, ,,a", ,,b", ,,g"
se poate face pentru o perioada trecuta, folosind metoda celor
mai mici patrate. Coeficientii ,,a" i ,,b" reprezinta elasticitatea
factorilor i arata care este creterea procentuala a produsului
muncii, daca fiecare factor crete cu 1% in ipoteza ca ceilalti
factori se mentin la un nivel constant:
a = r ol/ CF):(J lFJ = (dDTUdFiFJ
cY
/] = ( -)
.r
: ( -)= ( -) : ( -)
dr .dL
ar L r L
Semnificatia economica a funqiilor de produqie este insa
mai profunda, deoarece ele exprima i legatura dintre
productivitatea muncii (W) i inzestrarea cu fonduri fixe a
persoanelor ocupate (g) , precum i cu eficienta folosirii
fondurilor fixe (e) . Daca folosim forma funqiei de produqi e
Cobb-Douglas fara factorul progres tehnic , rezulta:
Daca a p =l atunci :
Y A x Fa X L1-a F
W =-= =A x -) =A x g
L L L
W= - = A x F a x L00 -x - = g x e
--------------------------------------- (5.20)
L L F
In acest caz, coeficientul ,,a" reprezinta elasticitatea
cre terii procen tuale a productivitatii muncii daca gradul de
inzestrare crete cu 1%.
0 alta semnificatie economica a functiei de productie este
data de posibilitatea de a se analiza substitutia dintre factori,
pornind de la constatarea ca produsul muncii (Y) poat e fi
obtinut prin mai multe combinatii intre volumul de fonduri fixe
produ ctive i cantitatea de forta de munca. Aceste combinatii
sunt evidentiate de izocuanta , curba de egala productie.
De aici se deduce ca economisirea foqei de munca implica
un volum mai mare de fonduri fixe, ceea ce ridica problema
analizei i stabilirii unei corelatii juste intre cei doi factori. De
asemenea, rezulta posibilitat ea determinarii coeficientului de
substitutie a factorilor (s):
oY
--;r ---A
y A
'F'
Folosirea modelelor previzionale bazate pe functiile de

productie ofera posibilitati de analiza complexa a utilizarii
factorilor , cu deosebire a progr esului tehnic, care este in
masura sa potenteze pe ceilalti doi factori principali de cre tere.
6.7.2. Modele previzionale de simulare
Simularea este unul dintre cele mai performante mijloace

de analiza, folosit pentru proiectarea sistemelor complexe ,
pentru planificarea i controlul acestora. Ea se definete ca

fiind procesul de proiectare i realizare ale unui model, ale unui
experiment in scopul intelegerii comportamentului sistem ului
i al evaluarii unui numar mare de strategii posibile pentru
funqionarea acestuia.
Modelarea bazata pe simulare consta in construirea de
structuri matematice care reprezinta prin analogie
caracteristicile esentiale ale fenomenului sau procesului
investigat, inlesnind testarea unui numar infinit de variante prin
modificarea unor parametrii de decizie (optionali) pana cand se
obtine solutia cea mai plauzibila i mai convenabila.
Modelul previzional de simulare se bazeaza pe
valorificarea unor variabile de intrare (exogene) i pe
proiectarea unor parametrii optionali, in diferite variante,
precum i a unor factori aleatori (pentru lucrarile previzionale
in conditii de rise i incertitudine) , iar din com binarea lor
rezulta o serie de ecuatii in lant, din care se obtin variabile de
ieire (rezultative, endogene) , ce devin elemente de calcul ale
unor noi conditii.
Pe masura ce se marete numarul variabilelor de intrare
initiale i al parametrilor optionali se realizeaza modele de
simulare tot mai cuprinzatoare.
Simularea Monte Carlo este o modelare prin
experimentarea tiintifica a proceselor deterministe sau
stochastice, fundamentata pe principiul generarii unor variabile
aleatoare (sau a unor procese stochastice) legate functional de
sistem ul real, prin caracteristici specifice (momente, densitate
de repartitie sau functii de repartitie) , obiectivul fiind obtinerea
de informatii privind comportarea sistem ului real prin
prelucrarea experimentelor simulate cu aceste variabile.
Variabilele aleatoare generate, pentru a fi pertinente,
trebuie sa fie estimate cu 0 abatere cat mai mica in probabilitate
in raport cu cele reale. Calitatea simularii prin metoda Monte

Carlo apare ca rezultat al unui compromis intre eficienta i
calitatea reprezentarii realizate prin inlocuirea valorilor
variabilei reale cu selectii statistice artificiale generate in cursul
simularii.
Simularea de tip ,,joc" consta in experimentarea pe
model, prin acordarea unor valori arbitrare variabilelor de
intrare, urmarindu-se efectul asupra variabilelor de stare i de
ieire, ca i asupra funqiei sau funqiilor obiectiv. Variabilele
de intrare pot fi deterministe sau stochastice. Cele deterministe
sunt preluate de calculator de pe un mediu exterior (benzi
magnetice, perforate etc.) sau determinate pe baza unui
algoritm impus de subiect, iar cele stochastice sunt generate cu
calculatorul prin procedee adecvate.
Dependenta intre variabilele de intrare i cele de stare sau
ieire este determinata de structura logica a modelului i
simularea pe calculator necesita transcrierea in forma
algoritmica a modelului de simulare, ilustrat printr-o schema
logica (flow-chart) , prin care se precizeaza dependentele,
conditionarile logice i operatiile aritmetice necesare.
Analiza solutiilor modelului de simulare este etapa finala
care consta in prelucrarea datelor simulate, calcularea
statisticilor pentru validarea rezultatelor prin teste de
semnificatie adecvate, alegerea celei mai eficiente solutii in
raport cu criteriul (criteriile) de performanta.
6.7.3. Metode intuitive
Principalele metode intuitive colective folosite in

domeniul previziunii sunt metoda discutiilor in grup i
metoda anchetelor iterative.
A. Metoda discutiilor in grup, cunoscuta initial sub

numele de Brainstorming, semnifica obtinerea unor solutii de
perspectiva prin ,, asaltul ideilor", prin stimularea gandirii i
creatiei colective. Solutia adoptata este rodul unei m unci
colective, prin colaborarea m ultidisciplinara.
B. Metoda anchetelor iterative (Delphi) se bazeaza pe
consultarea in mai m ulte runde a unui grup de experti i
folosirea sistematica a opiniilor acestora. Spre deosebire de
metoda anterioara, ea se bazeaza pe principiul izolarii
expertilor, in vederea eliminarii riscului de influentare
reciproca i a obtinerii unor raspunsuri obiective. In consecinta,
ei nu cunosc componenta colectivului.
Pentru creterea performantelor metodei, sunt necesare:
ameliorarea modului de seleqionare a expertilor, incat in
colectivul organizat sa fie antrenati cei mai competenti
specialiti; perfeqionarea mecanism ului de retroreactie, pe
parcursul rundelor de chestionare, printr-o informare calitativ
superioara, bazata pe computerizare; im bunatatirea substantiala
a tehnicilor i mijloacelor de prelucrare i sintetizare a
raspunsurilor, realizandu-se astfel o conexare cu tehnici
explorative sau normative.
6.7.4. Metode de echilibrare (balante previzionale)
Echilibrul economiei nationale este reprezentat printr-o

serie de corelatii i raporturi cantitative intre factorii
economici, tehnici i sociali, care conditioneaza dezvoltarea
economica, i indeosebi intre cererea i oferta de marfuri i
servicii, intre fondurile alocate creterii economice i cele
destinate consum ului populatiei, intre necesitatile i resursele
de mijloace materiale, intre venituri i cheltuieli, intre circulatia
marfurilor i circulatia banilor, intre locurile de munca

disponibile i resursele de forta de munca etc.
In vederea realizarii unor echilibre cat mai convenabile se
folosete metoda balantelor previzionale , care au ca obiect
proiectarea unor corelatii eficiente. Prin caracterul lor complex,
balantele previzionale valorifica i sintetizeaza calculele
realizate cu ajutorul altor metode previzionale.
Corespunzator categoriilor de proportii ce caracterizeaza
dezvoltarea economico-sociala, in activitatea previzionala se
folosesc:
Balanta materiala reprezinta un sistem de indicatori
prin care se cuantifica concordanta dintre necesitatile i
resursele materiale ale economiei nationale, intr-o
anumita perioada, in conditiile valorificarii rationale a
potentialului economic. Balantele materiale reflecta
corelatiile cantitative dintre produqia i consumul
anumitor categorii de produse, dintre import i export,
dintre cantitatile destinate consumului curent i cele
destinate completarii sau formarii rezervelor i
stocurilor.
SCHEMA BALANTEI l\1ATERJALE
NECESAR pentrn : RESURSE

l .Productie l.Stoc la inceputul
2.Investi\ii perioadei
3.Consunml popula\1ei 2.Productia
4.Expo1t 3.Resurse recuperabile i
5.Reze1ve refolosibile
6.Stoc la sfiiritul perioadei 4.Impon
5.Consum din rezerve
TOTAL NECESAR TOTAL RESUR.SE
Dupa elaborarea balantelor materiale in forma initiala

urmeaza, de regula, operatia de echilibrare. Indiferent de
situatie, operatia de echilibrare presupune reanalizarea i
revizuirea diverselor categorii de necesitati i de resurse in

corelatie cu alte balante i potrivit cerintelor de eficienta.
Balantele valorice reflecta in expresie baneasca
proportii de sinteza din economia nationala privind
formarea, distribuirea i redistribuirea
produqiei sociale, prin intermediul diferitelor fonduri
baneti. Balantele valorice cuprind sfera relatiilor
privind echilibrul financiar, monetar i valutar.
Balantele fortei de munca reflecta raporturile ce se
creeaza pe piata fortei de m unca i in procesul de
folosire a acesteia pe ram uri i domenii de activitate, pe
mediul urban i eel rural, pe sexe, in profil teritorial.
Capitolul 7
MODELE INTERRAMURI.
BALANTA LEGATURILOR DINTRE RAMURI
7.1. Continutul balantei legaturilor dintre ramuri
In cadrul modelarii economico - matematice un lac

aparte il ocupa modelele intre ram uri, bazate pe analiza intrari -
ieiri, cunoscute in tara noastra sub denumirea generica de
balanta a legaturilor dintre ramuri. Asemenea modele
reflecta fluxurile i interdependentele existente in cadrul
economiei nationale intre ram urile in care se desfaoara
activitatea economica.
In cadrul balantei legaturilor dintre ram uri se <listing
doua sensuri ale fluxurilor de materiale, produse sau servicii
productive i anume: pe de o parte intrarile intr-o anumitii
ramura sau subram ura, iar pe de alta parte ieirile din fiecare
ramura sau subramura, finalizate in produqia rezultata i
repartizata pe destinatii. Prin aceste doua categorii de fluxuri se
cuantifica relatiile dintre resurse i utilizarea lor, asigurandu-se
echilibrul material din economie.
Totodata in cadrul balantei legaturilor dintre ram uri
distingem relafi ile tehnologice, adica legaturile ce se formeaza
in aparatul de produqie al economiei nationale in procesul de
produqie sau consum productiv.
In cadrul balantei, fiedirei ramuri ii corespunde un
rand i o coloana. Pe randuri se inscrie utilizarea produqiei
fiedirei ramuri, anume pentru consum ul intermediar, adica
pentru consum ul productiv propriu i a celorlalte ram uri,
pentru acum ulare, adica pentru capitalul fix, capital circulant i
stocuri materiale, pentru fondul de consum public i privat,
pentru export i pierderi inevitabile din produsul intern sau
national. Pe coloane se inscrie pentru fiecare ram ura structura

cheltuielilor materiale de producf ie, elementele produqiei nete
sau valorii adaugate, adica venitul net, salariile, impozitele
indirecte nete precum i importul. Randurile din tabel arata in
esenta repartifia producf iei fiedirei ramuri iar coloanele-
structura valoridi corespunziitoare. Partea principala a
balantei legaturilor dintre ram uri o reprezinta tabelul fluxur ilor
de produse i servicii, la care se mai adauga tabelul
coeficienf ilor repartif iei producf iei, tabelul coeficienf ilor
tehnici sau ai consumurilor materiale directe i tabelul
coeficienfilor consumurilor materiale totale. Tabelul principal
al balantei legaturilor dintre ram uri cuprinde patru parti
cunoscute sub numele de cadrane.
Cadranul I reprezinta partea balantei care reflecta
relatiile de interdependenta ce se form eaza intre ramurile i
subramurile economiei nationale ca urmare a livrarilor
reciproce de obiecte ale m uncii adica dependentele tehnologice
dintre ram uri. Randurile cadranului evidentiaza repartizarea
produqiei fiecarei ram uri intre toate ram urile produqiei
materiale, deci fluxurile materiale care intra in consumul
product iv, iar coloanele arata structura cheltuielilor materiale
de natura obiectelor muncii pentru obf inerea producf iei in
fiecare ramura. Cadranul are forma unei matrice patratice, in
care pe randuri sunt inscrise ram urile in care se imparte
economia nationala. Fiecare ramura este analizatii intr-o dubla
calitate: produditoare i consumatoare. Fluxurile materiale
sunt cuantificate cu ajutorul coeficienfilor consumului
intermediar, simbolizati cu xij care semnifica ce cantitate
trebuie sii se consume din produqia ramurii produditoare i
pentru a se realiza produqia pro iectatii in ramura
consumatoare ). In cadranul I ar trebui sa existe n variabile )(j.
In realitate numarul acestor variabile este mai mic pentru ca nu
exista legaturi directe intre absolut toate ram urile economice

nationale: unele variabile xij sunt nule. Fiecare variabila xij are
o dubla semnificatie: ieirea din ram ura producatoare i i
intrarea in ram ura consumatoare j. Totalurile pe linii nu sunt
egale cu totalurile pe coloane pentru ca totalul pe linii arata
partea produqiei fiecarei ram uri producatoare destinata
consum ului produqiei in economia nationala, iar totalul pe
coloane arata marimea cheltuielilor materiale facute in cadrul
ram urilor consumatoare pentru obtinerea produqiilor
proiectate.
Cadranul al II-lea cuprinde fluxurile de produse i
servicii ieite din sfera produqiei i intrarea in sfera utilizarii
finale. Acest cadran reflecta produsul sau consumul final
respectiv cererea finala pe ansam blul economiei dupa
provenienta pe ram uri furnizoare i pe destinatii. Produsul final
reprezinta partea produqiei unei ram uri destinata satisfacerii
cererii finale simbolizata cu Y. Aceasta este structurata pe
urmatoarele elemente: consum ul final public, consum ul final
privat, formarea bruta de capital fix, variatia sau creterea
stocurilor, exportul;
exista insa ram uri ale economiei nationale al caror produs final
nu acopera toate aceste necesitati.
Rezulta ca produsul global al ram urilor (X) se imparte
in doua parti: produsul intermediar i produsul final. Produsul
intermediar repartizat pentru consum ul productiv este supus
unui nou proces de prelucrare i intra in cheltuielile materiale
ale ram urilor. Produsul final nu mai este supus unei prelucrari
ulterioare ci este folosit pentru consum social sau personal
ieind definitiv din sfera produqiei. Repartizarea produsului
global pentru consum intermediar i consum final este
caracterizata cu ajutorul unui sistem de ecuatii de repartizare a
produqiei :
...\' n = xnl +xn2 + . . + Xru + xDJ. + . . + xnn + Yn
In forma restransa , sistemul de ecuatii se poate scrie

astfel :
11
.x i = L "(; + Yi ' j = 1,II

j =I
Cadranul al III-lea cuprinde pe ramuri ale economiei

nationale urmatorii indicatori: amortizarea capitalului fiX (Z) ,
valoarea adaugata neta (VAN) structurata pe impozite
indirecte nete (taxa pe valoarea adaugata - TVA, taxe vamale -
TV, retributii salariale - S, excedentul de exploatare , profitul -
P ) , valoarea adaugata bruta (VAB) (valoarea adaugata
neta+amortizarea) , cheltuielile totale ale productiei (CM)
(cheltuielile de natura obiectivelor muncii + amortizarea), iar
uneori i importul Om). Insumar ea elementelor din cadranele I
i III se caracterizeaza cu ajutorul ecuatiilor de balan ta ale
cheltuielilor de productie care au urmatoarea forma : f
In forma restransa sistemul de ecuatH se poate scrie

astfel:
n
.X i = L xii + Zi + VANi j = 1 11
J=l
Sistemul ecuatiilor de echilibru are urmatoarea forma :
Modelul balantei legaturilor d intre ramuri este

constituit dintr-un sistem de ecuatH diferentiate pe trei tipuri i
anume:
ecuafi i de repartizare a producfiei fied irei ramuri
construite prin insumarea elementelor din cadranele I i
II
ecuafi i ale formari i cheltuielilor de producf ie,
construite prin insumarea elementelor din cadranele I i
III
ecuafi i de echilibru in profil de ramura i pe ansamblul
economiei naf ionale.
Cadranul al IV-lea reflecta procesul de redistribuire

facand legatura dintre veniturile primare din cadranul al Ill-lea
i consumul final din cadranul al II-lea.
In cadranul al IV-lea se cuprind veniturile unitatilor i
lucrarilor din sfera considerata neproductiva.
De obicei acest cadran nu se completeaza datorita unor
dificultati de ordin teoretic i metodologic, iar sub aspectul
continutului nu este suficient de semnificativ pentru analiza i
previzionarea macroeconomica.
7.2. Modelul static al balantei legaturilor dintre

ramuri
Balanta legaturilor dintre ramuri caracterizeaza i

masoara dependentele dintre ramurile economiei nationale; in
acest scop, sunt folosite dependentele funqionale dintre
volumul produqiei i cheltuielile pentru fabricarea sa.
Pentru aceasta prezinta o mare importanta coe/ldenf.i.i
c.he//u/e/.i/o.r male.r/a/e tlfrecte, notati cu au care arata cat se
consumii t.i p.rotlucf.ia .ramu.r.i.i .i pent.ru a se obf/ne o
un.ilale ti.i p.rotlucf.la p.ro.ieclalii .in .ramu.ra/. Se calculeaza
ca raport intre consumurile intermediare i produsele globale
sau brute ale ramurilor consumatoare adica:
x ij
x1
Se presupune ca partea din produqia ramurn 1
consumata productiv in ramura j este direct proportionala cu
volumul productiei proiectare a ramurii j, adica:
.x u.. = n u.. 1.
Coeficientii aij se identifica in continut cu consumurile

specifice. Marimea lor depinde de nivelul tehnic i tehnologic
al productiei, din care motiv sunt numiti coeficienf i tehnologici.
Coeficientii au formeaza o matrice patratica numita matricea A
care are un rol esential in toate aplicatiile balantei.
Pe baza modelului balantei se pot calcula i coefic ienfii
repartizarii produq iei ramurii i consumata productiv in ramura
j i produsul global al ramurii producatoare , adica:
x ..
Ii .. = !:!_
I) v
.Ll. i
Intre coeficientii au i coeficientii hij exista 0 legatura

stransa, o dependenta reciproca fapt pus in evidenta astfel:
x. {I .. .X . x.
/J.. = _!! = I) J = (I .. }
I) x.I
x.I
I) x.
I
Matricea A caracterizeaza structura produqiei sociale,

divizarea ei pe ramuri i legaturile dintre ramuri. Din asemenea
considerente de continut matricea A se mai numete i matrice
structuraki. Elementele matricei A dupa continutul lor au
numai valori pozitive sau sunt nule, nu pot lua valori negative.
Relatia:
.x u.. = a u.. X J.
arata di intre consumurile unei ramuri i produqia sa totala
exista raporturi constante. Ecuatiile de repartizare a produqiei
capata u rmatoarea forma:
.x = Li {I j i + x j + Y; ' j = 1 11
Din aceasta relatie se determina expresia produsului sau
cererii finale:
/Y ; - L nij ./y j = Y;
Sistemul ecuatHlor de repartizare a produqiei constituie
modelul static al balantei legaturilor dintre ramuri; este un
sistem liniar cu n ecuatii i 2n necunoscute. Acest model
permite sa se gaseasdi n variabile dadi se dau n marimi
produsului global sau final al ramurilor. Cand se cere sa se
calculeze produsul global este vorba de produsul global necesar
la nivelul proiectat. In acest scop este necesar sa se determine
coefic ienf ii cheltuielilor materiale totale notaf i cu Aij, care
arata partea de produqie pe care fiecare ramura trebuie sa o
puna la dispozitia economiei nationale pentru obtinerea unei
unitati de produs final pentru o anumita ramura. Aceti
coeficienti inglobeaza toate cheltuielile materiale adica atat

cele directe cat i cele indirecte. Cheltuielile directe exprima
legatura dintre doua produse conexe dintre doua ramuri
alaturate tehnologic. Cheltuielile indirecte exprima cheltuielile
de acelai gen care au lac in toate ramurile ce concura la
obtinerea produsului in cauza. Coeficientii cheltuielilor
materiale totale, se pot dimensiona numai cu ajutorul balantei
legaturilor dintre ramuri; se porne te de la modelul static al
balantei care in forma matriceala poate fi scris astfel:
X = A *X + Y ,de unde se poate deduce ca:
X = (E - A/ 1 *Y
Expresia (E A/ 1 da valoarea coefic ienf liar
cheltuielilor materiale totale. Coeficientii Aij formeaza o
matrice patratica. Modelul capata urmatoarea forma:
..X i = LAij yj
Modelul static al balantei legaturilor dintre ramuri
oglindete relatiile dintre produsul global sau brut al fiecarei
ramuri i produsul final al tuturor ramurilor, evidentiaza faptul
ca produsul final al unei ramuri oarecare antreneaza o
modificare in lant in toate ramu rile economiei nationale i nu
numai in ramurile in cauza.
7.3. Elaborarea modelului balantei legaturilor

dintre ramuri pentru perioada de previziune
Pentru a raspunde necesitatilor conducerii previzionale ,

balanta legaturilor dintre ramuri (BLR) se elaboreaza i ca
balanta pentru perioada de previziune. Punctul de plecare este
balanta statistica. Elaborarea balantei pentru perioada de
previziune presupune parcurgerea urmatoarelor operatii:
a} Dimensionarea produsului final sau a cererii finale.
Cererea finala se stabilete exogen in afara modelului

de balanta. Pe ansam blul economiei nationale, cererea se
dimensioneaza i se structureaza pe baza urmatoarelor
elemente: analiza nivelului i structurii existente a cererii finale
pe baza balantei statistice; cercetarea i evaluarea aqiunii
factorilor care influenteaza ritm ul de cretere a cererii finale, a
corelatiei dintre fondul de acum ulare, fondul de consum,
fondul de inlocuire; elaborarea de ipoteze de previziune privind
raportul dintre fondul de acum ulare i fondul de consum in
fundamentarea de ipoteze de previziune privind raportul dintre
fondul de acum ulare i fondul de consum in funqie de
dinamica productivitatii m uncii i antrenarea in produqia
resurselor de forta de m unca, de schim barile in eficienta
acum ularii productive i de factorii care conditioneaza
creterea bunastarii materiale; elaborarea de previziuni privind
dezvoltarea fiecarei ram uri de produqie luandu-se in
considerare i perspectivele relatiilor economice externe.
b) Calculul coeficientilor cheltuielilor materiale
directe i actualizarea acestora.
Coeficientii cheltuielilor materiale directe se calculeaza
de obicei pe baza balantei statice a legaturilor dintre ram uri;
aceti coeficienti nu pot fi insa extrapolati in mod mecanic
pentru perioada de previziune, este necesara actualizarea
coeficientilor respectivi la conditiile perioadei de previziune ca
urmare a modificarilor produse in economia nationala. Factorii
principali care influenteaza coeficientii cheltuielilor materiale
directe sunt: substituirea reciproca a diferitelor surse de
energie; substituirea materiilor prime naturale cu materiale
sintetice i tendinta de deplasare spre produsele mai complexe,
prelucrate superior; creterea generala a consum ului de produse
prelucrate industrial i a consum ului de servicii; tendinta de
scadere in industria prelucratoare a consum urilor materiale.
c) Calculul coeficientilor cheltuielilor materiale totale

Coeficientii cheltuielilor materiale totale se determina
pe baza matricei actualizate a coeficientilor tehnologici. Pentru
calculul coeficientilor cheltuielilor materiale totale se parcurg
urmatoarele operatii: calculul matricei diferenta (E - A) i a
determinantului sau; scrierea transpusei i calculul asociatei
sale; calculul matricei inverse (E - Af 1.
d) Determinarea productiei brute sau a produsului
global al ramurilor.
Aceasta operatie prezinta importanta deosebita pentru
stabilirea proportiilor i asigurarea echilibrului in economie;
balanta legaturilor dintre ramuri permite sa se stabileasca
cererea de consum net i in mod corelativ, produsul global al
fiecarei ramuri astfel incat sa se acopere complet necesarul de
produs final. Produsele globale finale sunt coordonate i
echilibrate intre ele. Produsul ramurii se fundament eaza in
functie de necesitatile pietei interne i externe i de potentialul
tehnico-productiv. Produsul global se calculeaza dupa relatia :
X ; = _L A!i Y;
e) Corelarea volumului necesar cu volumul posibil al
produsului global i stabilirea indicatorului retinut
ca obiectiv.
Volumul necesar al produsului global rezulta din
calculele de balanta, iar volumul posibil este stabilit in afara
balantei, in functie de capacitatile de productie i gradul lor de
utilizare, de posibilitatile de asigurare a necesarului de materii
prime, materiale energie i forte de munca, de resurse
financiare i valutare. Situatia ideala ar fi ca volumul necesar sa
fie egal cu volumul posibil de realizat. In realitate intre cele
doua variabile exista diferente.
f) Determinarea variabilelor din cadranul al III lea:
amortizarea capitalului fix, cheltuielile materiale totale
valoarea adaugata neta structurata pe elemente, valoarea

adaugata bruta, importul.
Amortizarea pe ramuri (Zi) se calculeaza inmultind
coeficientii amortizarii (zJ CU produsul global : Zi = Zi X i
Coeficientii amortizarii se calculeaza pe baza balantei
statistice a legaturilor dintre Z ramuri dupa relatia :
zi
-j
.x i
i se actualizeaza la conditiile perioadei de prev1zmne in
functie de actiunea factorilor care ii influenteaza in sensul
creterii sau descreterii. Pe ansamblul economiei, fondul de
amortizare se calculeaza prin insumarea amortizarii pe ramuri
Cheltuielile materiale totale ale ramurilor se calculeaza

prin insumarea consumurilor intermediare inscrise in cadranul I
in coloanele aferente cu amortizarea corespunzatoare. Se
utilizeaza urmatoarele relatii :
CM ; =x 1; + x2; + ...+ xii + ...+ x .,; + Z ; = I xji + Z ;
Pe ansamblul economiei nationale se insumeaza

cheltuielile materiale pe ramuri:
Valoarea adaugata neta pe ramuri se calculeaza ca

diferenta intre produsul global i cheltuielile materiale:
VANj =X - CMj
Valoarea adaugata bruta se calculeaza prin insumarea
valorii adaugate nete cu amortizarea capitalului fix: VABi =
VANj + Zj
Importul aferent fiedirei ram uri se stabilete in cadrul

lucrarilor preliminare care servesc la determinarea principalilor
indicatori sintetici ai economiei nationale in stransa corelatie cu
exportul astfel incat cele doua fluxuri ale comertului exterior sa
se compenseze reciproc.
Resursele totale (R) se stabilesc in profil de ram ura i
pe ansam blul economiei nationale. Sunt constituite din
produsul global respectiv din produsul global brut i import.
Pentru echilibrarea balantei legaturilor dintre ram uri trebuie sa
se asigure egalitatea intre resursele totale i utilizarile totale
(U) , formate din consum ul intermediar i cererea finala sau
consum ul final.
Dupa parcurgerea tuturor acestor etape se intocme te
totalul sintetic al BLR pentru perioada de previziune.
Capitolul 8
PREVIZIONAREA RESURSELOR UMANE
8.1. Raportul populatie - economie
In ciuda simplitatii aparente raportul populatie-

economie denumit i corelatie demoeconomica, sintetizeaza un
mare numar de relatii de interdependenta. In conditiile de
maxima generalitate, acest raport presupune aezarea fata in
fata a doua agregate i anume populatia i respectiv economia,
exprimate in marimi comparabile sub raportul comensurarii,
ritm ul de cretere al uneia in comparatie cu ritm ul de cretere al
celorlalte, dimensiunea i structura economiei nationale intr-o
relatie de simetrie cu partea din populatie care se ocupa
nemijlocit in produqia sociala, denumita populatie activa.
Raportul populatie-economie are caracter istoric -
reprezinta relatiile dintre populatie i masa m jloacelor sale de
subzistenta i se disting doua tipuri de corelatii
demoeconomice:
- de tip demoalimentar;
- de tip demoeconomic-dezvoltat.
Prim ul tip de corelatie genereaza tensiune
demoalimentara, iar variabilele acesteia sunt: numarul i
intensitatea populatiei ,, presiunea demografica" in raport cu
suprafata demografica i cu randamentul la hectar. Relatia
indicilor Iqa > Ipt este considerata ca fiind pozitiva, ceea ce
corespunde formei elementare a corelatiei demoeconomice.
Cel de-al doilea tip de corelatie este rezultatul
dezvoltarii economice, creterii fortelor de produqie i progres
social. Urmare a acestor factori se diversifica nevoile, apar
altele, se modifica prioritatile de satisfacere.
In societatea contemporana raportul populatie-

economie im braca forma complexa a relatiei dintre ,, creterea
11 11
economica i ,, creterea populatiei aceasta devenind
,
corelatia demoeconomica fundamentala care de fapt inglobeaza

un numar mare de variabile economice i demografice, intre
care se stabilesc o serie de interdependente i conditionari.
Indiferent de tipul corelatiei, populatia unei tari apare in
tripla ipostaza:
-fond de munca, adica producatoarea de bunuri
materiale;
-subiect de venituri, adica in urma folosirii acesteia se
poate obtine profit;
-consumatoare, adica folosete bunurile create.
Populatia activa, numarul i structura ei este influentata de
doua categorii de factori:
-demografici, numarul i structura populatiei i, ca atare,
natalitatea i mortalitatea populatiei;
-social-economici, gradul de participare al populatiei la
m unca sociala, structura economiei nationale, inzestrarea
tehnica a m uncii, procesele de mobilitate teritoriala i
prof esionala.
8.2. Resursele umane in modelele creterii

economice
A.Modelele teoriei moderne a creterii economice -

presupun identificarea aqiunii fiecarui factor ce influenteaza
relatia demoeconomica. Sunt socotiti factori ai creterii
economice forta de m unca i capitalul, la care se asociaza
capacitatea tehnica i organizatorica (progresul tehnic,
11
productivitatea m uncii) i ,, factorul rezidual inteles ca fiind
,
influenta sporurilor, cunotintelor i a calificarii, deci a

,,capitalului intelectual".
B.Modele demoeconomice ale creterii economice. fn
aceasta categorie se includ acele modele bazate pe funqia
globala de produqie de tip Cobb-Douglas. Cele mai cunoscute
modele de acest tip sunt cele elaborate de J.M. Keynes , R.
Harrod, E. Dawar, ]. Hicks, R.M. Solow.
Modelul R.F. Harrod considera populatia este o
variabila exogena. El studiaza problema in doua ipoteze:
a) populatia crete, iar progresul tehnic ramane
neschimbat;
b) populatia este
stationara, iar progresul
tehnic crete. Notatiile
folosite sunt:
Y1 = produsul national net in perioada ,,t ";
K1 = stocul de capital existent la inceputul perioadei ,,t" ;
St = economiile (acumularile) in perioada ,,t";
It = investitiile efectuate in cursul perioadei ,,t";
K = coeficientul capitalului;
x = variabila demografica;
k=-5..L -coeficienrul capita lului
Y,
- cantitatea de capital
In prima varianta, creterea populatiei este in progresie

geometrica , iar cunotintele tehnice raman neschimbate ca i
productivitatea investitiilor. In aceste conditii partea din
produsul national net alocata creterii , va fi egala cu creterea
populatiei din decursul perioadei multiplicata cu coeficientul
capitalului.
Daca populatia in momentul t+ 1 este:
atunci
De unde :
S,=lr+1-K 1 =KxY,x (e"" -1)

In a doua varianta in care populatia este stationara, iar
progresul tehnic in cretere, capitalul necesar va reprezenta o
parte constanta din produsul national net egala cu sporul
acestuia (sau produqiei) raportat la totalul lui, adica:
Y,-1 - Y, ,11111It1.p / 1cat cu I\,1. dec1.JT - Y,-1 - Y,x K-
y, y,
Modelul R.M. Solow, porne te de la functia de produqie
generala dar evidentiaza influenta variatiei raportului capital-
munca asupra ritmului de cretere, adica investitia neta este
ritmul de cretere a cantitatii de capital dK/dt calculata astfel:
dK / dt=s Y
sau :
dK / dt=sx F( K , L J
Y=F( K ,L J
Modelul L. Stoleru, care porne te de la urmatoarea
functie de productie:
au :
dY = dA + a dL + (1 _ a) x dK
Y A L K
care exprima ritmul de cretere a produqiei in functie de
ritmul de cretere a factorilor, unde: dA I A = termenul
rezidual.
Referitor la forta de munca el propune doi indici:
-indicele de cantitate a foqei de munca, adica populatia
numerica i structura ei, inclusiv durata muncii;
-indicele de calitate a foqei de munca, adica varsta,
nivelul de instruire i respectiv calitatea fortei de munca.
Modelul J.J. Spengler, care pornete de la existenta intre
variabilele economice i cele demografice , mai curand a unor
relatH de dependenta reciproca decat relatH cauzale unilaterale ,
iar influenta reciproca se exercita in cadrul unui interval mare
de timp.
Din analiza tuturor acestor modele , rezulta ca variabila
principala este forta de munca, cu diversele ei caracteristici ,
ceea ce impune folosirea unei functii transformate de produqia
de tipul:
Qr =Ar @
X
Lcet a J l-a
X T
unde:
Qi = productia in perioada t;
Lie = imbunatatirea compozitiei populatiei active;
h= elementele noi ale capitalului;
Ai' = factorul rezidual (creterea datorata progresului
tehnic etc.).
8.3. Elaborarea prognozei demografice
Prognoza demografica se construiete, de regula, in trei

modaliti'iti:
- prin estimarea populatiei totale pe tara, operand ca
variabile agregate;
- prin proiectarea populatiei totale i pe structuri (pe varste
i sexe) pentru fiecare judet i apoi, prin insumare, la nivelul
ti'irii;
- prin estimarea populatiei totale pe mediile urban i rural ,
pe structurile de varste i sexe, precum i prin insumarea
acestora la nivelul tarii.
In stransa legatura cu aceste trei modalitati de lucru se afla
metodele aplicate, i anume metoda globala i metoda
analitica.
Metoda globala consta in proiectarea evolutiei populatiei
prin extrapolarea directa a numarului total al locuitorilor tarii ,
pe baza tendintei de durata observata statistic i eventual , luand
in considerare schimbarile previzibile ce var avea loc in
comportamentul demografic. Ea poate fi realizata folosind
diferite tehnici previzionale:
- cu ajutorul ratei medii (in cazul unei evolutii in
progresie aritmetica):
P,= Po 71 x p xk
unde:
Pt = numarul populatiei la orizontul prognozei;
Po = numarul populatiei in anul de baza;
P = ratia medie anuala a evolutiei populatiei ;
n = numarul de ani de dupa anul de baza;

k = coeficientul unitar sau subunitar de corectare a

tendintei principale.
cu ajutorul ritmului mediu anual (in cazul
unei evolutii in progresie geometrica):
P r == p0 x (, J +r)11 k
cu ajutorul unei functii polinomiale:
p , = (1 bt + c t 1
unde:
a, b, c = coeficienti de coreqie;
t = variabila timp.
Metoda analitica (a componentelor) consta in
proiectarea i corelarea componentelor care conditioneaza
dinamica populatiei (in ansamblu sau pe sexe, unitati teritorial-
administrative etc.).
Aceasta metoda presupune urmatoarea succesiune de
calcule:
- preliminarea numarului populatiei in anul de baza (Po) ;
- proiectarea numarului nascutilor vii (N) , intre anul de
baza i anul de previziune , inmultindu-se numarul populatiei
feminine fertile, adica cea cuprinsa intre 15 i 49 de ani (Pi) cu
rata de fertilitate specifica fiecarei varste (fi):
49
N 0 --+ t = i:.P; 0 f X f ; 0 f .
;=J5
- determinarea numarului deceselor (D) , care reduc in

fiecare an populatia din anul de baza , obtinandu-se astfel
numarul supravietuitorilor intre anul de baza i anul de
previziune.
In acest scop se folosesc tabele de mortalitate, care releva
probabilitatile de deces, diferentiate pe varste i pe sexe i apoi
in total.
- estimarea numarului emigrantilor (E) i imigrantilor (I)

prin observatii statistice;
- calcularea numarului populatiei pentru orizontul
previziunii (Pt) pe baza relatiei:
Pr =Po +N o r - Do r - Eot +J o r
Dif erenta dintre natalitate (numarul nascutilor vii) i
mortalitate (numarul deceselor) reprezinta sporul natural
(numarul absolut).
Daca sporul natural este influentat i de soldul migrator
rezulta dinamica populatiei totale a tarii, atat ca marime
absoluta cat i relativa (in promile).
Un rol important il ocupa i proiectarea numarului de
gospodarii (de menaje) , precum i a numarului de familii,
folosindu-se relatiile:
c=
c
-
p
N =Pxc
- p
p =-
c
unde:
c = rata medie a capilor de gospodarie (de familie) ;
C = numarul capilor de gospodarie (de familie); N =
numarul de gospodarii (familii);
P = numarul mediu de persoan e pe o gospodari e (pe o
familie).
8.4. Elaborarea prognozei fortei de munca
Pentru a aprecia dimensiunile i corelatia probabila a

resurselor de munca i a gradului de utilizare (sau de
subutilizare a acesteia) este necesar sa se cunoasca locul pe

care-I ocupa diferitele categorii de resurse umane pe piata
muncii
p I
PVM IPAVMI
PVML PM I
PA PI I
PO RM
0 I A
Se poate observa ca in cadrul
populati ei totale a tarii (P) se
disting : a) pe de o parte:
- PVM = populatia in varsta de munca, adica
aproximativ intre 16 i 65 de ani
- PAM = populatia in afara varstei de munca
b) pe de alta parte:
-PA = populatia activa
-PI = populatia inactiva
In cadrul populatiei in varsta de rnunca se disting:
-PVMA = populatia in varsta de munca i apta de a
lucra ;
-PIM = popul atia in varsta de munca dar inapta de a
lucra
De asemenea populatia activa cuprinde :
-PO = populatia ocupata
-RM = rezervele de foqa de munca
In cadrul populatiei ocupate se disting :
-S = salariatii
-A = alte categorii de populati e ocupata
Pentru elaborarea previziunii foqei de munca , un rol
important il are modelul de simulare global, de forma
urrnatoare:
(1) PVMr = Pr X Vt
(2) PAVMr = Pr x at
(3) PVLMr = Pr x ht
(4) PIMr = PVMr x Ct
(5) PAMLr = Pr x dt
(6) RMPr = PVMr+PAMLr-PIMr
(7) PS\TMr = PVMr x er
(8) PCVMr = PVMr x t
(9) Mtr = PVMr x g1
(10) SOMr = PVM1 x hr
(11) Rini = PS\.!Mr + PCVMr + MTr + SOM
(12) RMDr = RMPr -RMt
RMDr = POr
(13) RMPr = RMDr + RMr
(14) Par = POr + RM1
(15) Pit = Pr -PAr
(16) SALr = POr x kt
tmde:
SOM = numarul omerilor
h = ponderea SOM in PVM
RM = rezervele de munca
RMD = resursele de munca disponibile

PO = populatia ocupata
PA = populatia activa
PI = populatia inactiva
SAL = numarul salaria{ilor
k = ponderea SAL in PO
t = anul de previziune
p = populatia totala
PVM = populatia in varsta de munca
v = ponderea PVM in P
PAVM = populatia in afara varstei de munca

a = ponderea PAVM in P
PVML = populatia in varsta de munca apta de a lucra
b = ponderea PVML in P
PIM = populatia in varsta de munca dar cu incapacitate de a lucra

c = ponderea PIM in PVM
PAML = populatia care continua sa lucreze dincolo de varsta de munca
d = ponderea PAML in P
RMP = resursele de munca poten{iale

PSVM = popula{ia colara in varsta de mm1ca, apta, de la invaramantul de zi
e = ponderea PSVM in PVM
PCVM = populat ia casnica in varsta de munca , apta de a lucra
f = ponderea PCVM in PVM
MT = numarul militarilor in tennen
g = ponderea MT in PVM
In acest context, pentru a previziona numarul populatiei

ocupate (necesarul total de forta de munca pentru care exista
locuri de munca disponibile) pe ramuri se apeleaza la relatia:
L .,t = X v
I W;,r
sau :
X ;, =Po - I:.d L;,

Tf ;
unde
Li = numarul necesar al fortei de munca pentru ramura ,,i";
xi= produqia ramurii ,,i";
wi = productivitatea muncii pentru ramura ,,i";
L: L;r 1or re 1atl.ve d e fort}a d e munca- ce
= suma economn
se anticipeaza ca va avea lac pe seama factorilor de cretere a
productivitatii muncii; o = anul de baza; t = anul de previziune.
Din model rezulta relatiile de interdepend enta care exista
intre volumul produqiei , productivitatea muncii i numarul
necesar de foqa de munca .
In cazul de fata, numarul fortei de munca este conditionat
de volumul prevazut al produqiei i de nivelul prevazut al
productivitatii muncii.
In conditii normale are lac o economie relativa de foqa de
munca, ceea ce inseamna ca la o cretere data a produqiei , are
lac cretere mai lenta a efectivului de foqa de munca sau chiar
o stagnare a acestuia. Daca acest efectiv va fi in anul de
previziune mai mic decat anul de baza are loc o economie
absoluta .
Aceste situatii difera, desigur, de la o ramura la alta, in
funqie de factorii care influenteaza structura produqiei i
dinamica productivitatii muncii.
fn ultima analiza, urmeaza a se obtine echilibrul dintre POt

(stabilit cu ajutorul modelului global) i L PO., (calculata cu
ajutorul proiectarii productiei i productivitatii muncii pe
ramuri).
PQ, = L POu
Previziunile astfel obtinute urmaresc totodata realizarea
unei corelari rationale intre efectivele necesare i posibilitatile
de acoperire a acestora , atat pe total cat i pe ramuri i zone.
Pornind de la necesarul total de forta de munca se poate stabili
necesarul de noi locuri de munca ca diferenta intre Lt i L0,
corespunzand deci cu sporul absolut al populatiei ocupate:
L1 LM , = L1 P01
Se proiecteaza apoi necesarul suplimentar de forta de
munca, adica numarul efectiv de lucratori nou incadrati in anul
de previziune. El se calculeaza prin relatia :
Lr = Lr - Lo ) + M + p + A
unde:
L = necesaml suplimentar de foqa de munca ;
L = numaml de forta de munca ;
M = pierderile naturale prin mortalitate in randul foqei de munca ;
P = numaml celor care se pensioneaza :
A = alte ieiri din randul fortei de munca (plecari la
satisfacerea stagiului militar , emigrari) .
BALANTA PREVIZIONALA A FORTEI DE MUNCA

Total. din care:
lndicatori
Feminin Masculi
11
I. Resurse de munca potentiale ( 1 + 2 -3)

1. Populatia in varsta de munca
2. Populatia in afara varstei de immca dar care lucreaza
3. Populatia in varsta de munca dar cu incapacitate de munca
II. Resurse de munca (pop. ocupata) totaL din care pe ramuri:
Ramura 1 - total
din care:
-salariati
-alte categorii
Ramura n
III. Resurse de munca -total (1 + 2 + 3 + 4)
1. Populatia colara in varsta de munca . apta. cuprin sa in
invatamantul de zi
2. Populatia casnica in varsta de munca apta de lucrn
3. Militari in tennen
4. Someri
Relatia de echilibru: I = II + III

Cunoscandu-s e necesarul suplimentar de forta de munca ,
se determina, in continuare, sursele de acoperire a acestuia , $i
anume:
- prin absorbtia disponibilului existent in economie in
randul $Offierilor;
- prin absolvirea de $Coli $i facultati;
- prin reveniri din armata a militarilor in termen ;
- prin migrari previzibile (intre ramuri, intre zone $i intre
categorii socio -profesionale).
8.5. Elaborarea prognozei productivitatii muncii
Dupa cum s-a aratat , pentru elaborarea previziunilor

privind forta de munca, este necesar sa se anticipeze, in
prealabil, productivitat ea muncii pentru perioada de
perspectiva.
Previzionarea productivitatii muncii se poate realiza
apelandu-se la mai multe metode: prin extrapolare , prin
comparatii internationale , prin corelatie cu gradul de inzestrare
a muncii i cu eficienta folosirii echipamentelor de produqi e
(fonduri fixe) , prin intermediul economiei relative de forta de
munca, prin folosirea modelului BLR.
- Previzionarea productivitatii muncii prin extrapolare
se poate realiza fie pe seama unui singur factor (model
unifactorial) considerat in mai multe momente:
W=a bxx
W =a +b x +c x x 2
w = ea-bx x-ex x -
fie pe seama influentei concomitente a mai multor factori
(modele multifactoriale):
=a+bxx+c x 1+d x 3 +...+=xxn
- bj b]
.\; - O X .\1 x2
unde:
W = productivitatea muncii;
a,b, ...n = intervalul (numarul de unitati de timp) dintre
momentele inregistrarii statistice a productivitatii muncii;
xi = factorii de influenta.
- Metoda comparatiilor internafionale poate servi la

prognozarea productivitatii muncii prin determinarea timpului
necesar pentru eliminarea decalajului fatii de o tarii mai
dezvoltata.
Pentru abordarea acestei
probleme se vor folosi
notatiile:
t = numarul de ani
necesari egalizarii
nivelurilor;
W0(A) = nivelul productivitiitii muncii in anul de bazii in
tara ,,A" beneficiara a prognozei; W0(B) = nivelul
productivitatii muncii in anul de baza in tara mai
dezvoltata ,,B" cu care se face comparatia;
rw(A) i rw(B) = ritmul mediu anual de cretere a
productivitiitii muncii in cele doua tari. Trebuie obtinuta
egalitatea:
!11 rr (AJ{l + r.,,,(A )j ' = TVof B) {l + rw f BJ/
0
111 W 0 (A J + t 111{1 + r.J AJ} =111 W 0 (BJ + t 111{1 + r..JBJ}
de unde :
t= 111 TT'0 ( BJ - 111 TT-0-(A'-J -

111[1 + rw (A.)j - 111{1 + r,J BJ}
Pentru prognozarea ritmului mediu anual al productivitatii
muncii necesar tarii ,,A" in scopul ajungerii din urma a tarii
,,B" dupa ,,t" ani (considerandu-se durata) se var folosi relatiile
de mai jos:
_ l11 o(B) - /11W (A) - 0

l11[J + r (A)} = + !11[J + r (BJ]
"' t "'
1 + r..,(A) = / ;JA) = 1 + r..,(A) - 1
cu
k=l11[1+;::. A ]
Se poate proiecta apoi volumul absolut al productivitatii
muncii pentru tara ,,A":
W, 'A) = Wo 'A) [J + r 'A)j
11
- Prognozarea productivitatii muncii se poate efectua i

prin corelatie cu gradul de inzestrare tehnica a muncii i cu
eficienta folosirii echipamentelor de produqie, utilizand
modelul de forma urmatoare:
L1 wx = a x L1x + /3 x x x L1x
ll 'r = ll'o {J + ,1,..}'

unde:
x = indicele gradului de inzestrare tehnicii a muncii (lei fonduri fixe pe o persoanii) in anul
de bazii:
y = indicele eficienjei globale a echipamentelor tehnice (fonduri fixe) din anul de bazii
(produc\ia obJinutii la o unitate de fonduri fixe:
t., i t.y = creterile medii anuale proiectate pentru aceti indici:
t.w, = partea din spoml indicelui productivitii\ii muncii datorata creterii gradului de
inzestrare a muncii:
t.w y=partea din spoml indicelui productivitii\ii muncii detenninatii de crqterea eficien\ei
fondurilor fixe:
a= parametml de reglare a influentei factorilor ,,x" i ,,y",siniat intre 0 i I:
Jj = I-a (cand a = 0. intluenta revine factorului ,,x", iar cand a = 1 influen\a se obtine pe
seama factomlui ,,y"):
t = orizonnil progn ozei.
- Previzionarea productivitatii muncii prin intermediul

economiei relative de forta de munca se realizeaza in mod
etapizat astfel:
a) preliminarea nivelului produqiei pentru anul de baza
(Xu);
b) preliminarea efectivului fortei de munca pentru anul de
baza (Lo);
c) calcularea productivita!ii muncii pentru anul de baza :
x
Wo = - 0
-
Lo
d) determinarea volumului produqiei in anul de previziune
(Xi);
e) calcularea necesarului de forta de munca la nivelul
produqiei in anul de previziune dar cu productivitatea muncii
din anul de baza:
L = X i
Wo
f) calcularea marimii totale a economiilor relative de forta
de munca prestabilite pe baza factorilor de cretere a
productivitatii muncii:
g) calcularea necesarului de forta de

munca pentru anul de previziune:
L I = L* - L L1L
h) determinarea nivelului productivitatii muncii pentru
anul de previziune:
W - _\'. r
T --
Lr
i) stabilirea sporului absolut al productivitatii muncii:
W = Wr - Wo
j) determinarea indicelui de cretere a productivitatii
muncii:
1
.= (:: 100)- 100
k) determinarea aportului creterii productivitatii muncii la

sporirea produqi ei:
L . = l :- L:)
( l:- 100)
Capitolul 9
PREVIZIONAREA CRETERII ECONOMICE
9.1. Consideratii privind teoria creterii economice
Creterea economidi se definete ca fiind un spar al

ritm ului
Produsului National Brut
Produsului Intern Brut
Venitului National pe cap de locuitor.
Analiza creterii economice opereaza cu o serie de
concepte macroeconomice agregate ca de exem plu: ritm ul de
cretere a populatiei, ritm ul de cretere a produqiei, volum ul
omajului, ritm ul de cretere a fortei de m unca, dar i cu o serie
de indicatori care cuprind dinamica i interaqiunile sistem ului
economic national.
Trasaturile teoriei creterii economice:
este teoria creterii economice a tarilor
dezvoltate;
abordarea creterii economice se face in doua
directii i anume: abordarea ofertei separate, abordarea cererii
de asemenea separat;
teoria descrie mecanisme de cretere a
capacitatii de produqie sub incidenta dinamicii factorilor de
produqie i a ratei progresului tehnic;
deoarece opereaza cu indicatori agregati, teoria
admite existenta unui singur fel de produs (PNN,PIB,VN) i
numai a doi factori de produqie (forta de m undi i capitalul
fix) , care se vand pe piata in conditiile unei concurente
perfecte;
teoria opereaza cu produqia potentiala a

economiei nationale care exprima nivelul maxim al produqiei
ce poate fi atins in orice moment cu o rata a omajului de 5%.
Indicatorii teoriei creterii economice
1. Produsul national brut (PNB):
PNB = C + I + G + (X-M) = C + S + r + Rf
uncle:
C = cheltuieli pentru consum ul personal;
I = investitii private brute interne;
G = achizitii guvernamentale de bunuri i servicii;
X -M = exportul net de bunuri i servicii;
S = acum ularile brute ale gospodariilor i menajelor;
T = plati nete pentru taxe (exclusiv transferurile,
dobanzile i platile sub forma de subsidii) ; Rf = plati sub forma
de transferuri catre straini facute de personalul particular.
2. Produsul national brut (PNB1) calculat pe
baza datelor furnizate de sistem ul contabilitatii nationale:
1 1 1
PNB = C + J1 + G + (X - M / = C1 + 51 + f + Rf
3. Produsul national net (PNN):
PNN = PNB - FA
uncle:
FA = marimea fondului de amortizare;
4. Venitul national (VN) :
VN = PNN- (TIA + TPA + DS) + SNP
uncle:
TIA = taxe indirecte pe afaceri;
TPA = transf eruri sub form a de plati;
DS = discrepante ca urmare a calculului statistic;
SNP = subsidii nete catre intreprinderile publice.
5. Produsul intern brut (PIB):
PIE = VA + TVAi
uncle:
VA = suma valorilor adaugate, create in economia

nationala ;
TVAi = marimea taxelor vamale aplicate produselor
provenite din import.
9.2. Modelarea creterii economice
Principalele modele de previzionare a creterii

economice sunt:
A.Modelarea cererii pentru consum
Problema care se ridica la evaluarea cererii pentru
consum consta in dificultatea trecerii de la abordarea
individuala la cea agregata care este caracteristica creterii
economice .
In general funqia cererii pentru un produs ,,i" este C i
se poate determina pe cale econometrica astfel:
Ci =/(pi P1u V, g)
unde:
Pi -pretul produsului;
Pk -pretul produsului de substitutie;
V -venitul individual;
g -gustul cumparatorului.
Abordari in estimarea parametrilor functiei de cerere :
analiza econometrica
anchetarea consumatorului
simularea
cercetarile de marketing.
Functia Engel:
C; =j (V
0 astfel de functie poate fi liniara sau neliniara i arata

reactia consumatorului cand se schimba venitul fata de diferite
categorii de produse.
Pentru elaborarea unui model coerent trebuie separate
variabilele de timp pure de variabilele interclase i de
variabilele mixte.
Ci.I = a /3 i.t
+
unde:
C;,1-cheltuielile menajului in perioada ,,t"pentrn un produ s;
v;,1 -venil disponibi l al rnenajului In perioada ,t";

P, -prep.ii produsului it1perioada ,,t":
dn,i -marimea menajului:
t;,1 -variabila rezidua la .
Alte tipuri de modele:
modelul Ando-Modigliani
modelul Friedman
modelul Dueseubery
modelul econometric american.
Aceste modele au la baza maximizarea utilitatii prin
alocarea venitului pentru consum folosind functia de utilitate ,
precum i conditia de echilibru intre valoare prezenta a
consumului total i valoarea prezenta a venitului pentru
perioada ,,t".
B. Modelarea cererii pentru investitii
Prin investitii se realizeaza modificarea structurilor de
productie, a fortei de munca i tehnologiei.
Sursa principala a investitiilor este productia interna ,
din care prin acumulare se constituie fondurile necesare
dezvoltarii.
Deoarece atat consumul cat i acumularea sunt functii

dependente de nivelul venitului national i al taxelor, ecuatia de
echilibru este:
i g = Y - C(Y - t ) = s J - t ) + t
unde:
t - nivelul taxelor reale (suma fixa care nu
depinde de nivelul veniturilor)
Y - t este venitul disponibil.
Multiplicatorul investitiilor -arata cu cat se modifica
venitul national pe seama creterii investitiilor cu o unitate,
adica:
dY 1
di 1 - c'
Derivata funqiei consumului in raport cu Y arata
inclinatia marginala pentru consum.
inclinatia marginala pentru acumulare.
s' = 1-c
Elaborarea unui program de investitii presupune
determinarea nivelului stocului de capital K necesar asigurarii
creterii venitului national i apoi transformarea lui intr-un flux
de investitii nete folosind o functie a cererii brute de investitii.
ig = in + ;,. = L1K + K
p = rata uzurii capitalului.

Creterea stocului de capital pe seama investitiilor nete
depinde de creterea produqiei, de costul real al utilizarii
capitalului (Ck) i de variatia preturilor, deci:
ig = LlK (Y,Ck P + pK
Capitolul 10
PREVIZIONAREA RELATIILOR ECONOMICE
EXTERNE
10.1. Continutul activitatii de prognozare a

relatiilor economice externe
Sfera de activitate a relatiilor economice externe:

comert exterior propriu-zis
comertul exterior invizibil
servicii
cooperarea economica i tehnico-tiintifica
internationala in domeniul produqiei industriale, agricole, al
activitatii de constructii, transporturi, comert, cercetare tehnico-
tiintifica, servicii, operatiuni bancare
Procesele au lac intre unitati apartinand unor economii
nationale diferite, chiar daca in unele cazuri exportul nu
depaete frontierele nationale ale furnizorului, cum se
intampla cu vanzarile de bunuri i servicii prestate turitilor
straini pe teritoriul national.
Activitatea de previziune cuprinde:
activitatea de prospectare-prognozare
activitatea tranzactionala
activitatea de elaborare a previziunilor pe termen
scurt privind relatiile economice externe.
A.Activitatea de prospectare i prognozare.

Prospectarea are ca obiect cunoaterea tendintelor ce se
manifesta pe piata externa, analizandu-se un sistem de factori
cu aqiune independenta care pot favoriza sau defavoriza
diversele categorii de operatii economice internationale.
Aceste analize prospective se ref era la:

analiza curbei de viata a produselor
analiza orientarilor i tendintelor pe plan mondial in
domeniul cercetarii tiintifice i dezvoltarii tehnologice;
evaluarea posibilitatilor de export i de cooperare in
exterior;
studierea posibilitatilor interne de produqie;
cunoaterea restrictiilor i facilitatilor practicate de
diverse tari in relatiile economice internationale;
analiza conditiilor specifice de climatizare, am balare,
publicitate i prezentare a marfurilor;
studierea preturilor, conditiilor de plata, de acordare
i primire a creditelor externe, precum i a rentabilitatii
diverselor operatiuni.
Prognoza poate avea atat aspecte cantitative,
reprezentate prin marimi absolute i relative, cat i aspecte
calitative, relevate prin tendinte i schimbari structurale cu
efecte majore asupra creterii economice.
Prognoza de ansam blu a relatiilor economice
internationale cuprinde:
orientarea generala a operatiilor noastre economice
cu exteriorul
evolutia conjuncturii diverselor piete externe,
prezentata in mod diferentiat pe grupe de produse;
corelatiile dintre produqia interna i relatiile
economice cu exteriorul;
corelatiile dintre consum ul intern i relatiile cu
exteriorul;
incidentele progresului tehnico-tiintific asupra
dinamicii i structurii relatiilor economice cu strainatatea.
B. Activitatea tranzactionala - incheierea de

tratate, acorduri comerciale i de plati, precum i alte acte
legale, care reglementeaza principiile, drepturile i
obligatiile ce intervin intre parteneri in cadrul relatiilor
economice internationale, inlesnind dezvoltarea orientata a
acestei activitati.
C. Activitatea de elaborare a previziunilor pe

termen scurt, a programelor privind relatiile economice
externe - se desfa oara pe baza conduziilor desprinse din
analizele prospective i a tranzactiilor incheiate cu
parteneri externi pe termen lung.
Paralel cu elaborarea prognozei se intocmete i
programul relatiilor economice externe care include:
program ul comertului exterior
program ul cooperarii economice i tehnico-tiintifice
internationale;
balanta de plati externe.
Programul de export estimeaza volum ul total al
exportului, i ponderea sa in venitul national i in P.I.B.
Programul de import stabilete volum ul total al
importului cu defalcarea acestuia pe categorii de importuri:
materii prime, resurse energetice, echipamente tehnice, bunuri
de consum.
Evolutia exportului i importului se vede in balanta
comertului exterior (balanta comerciala). Balanta comerciala
exprima valoric schim burile de marfuri cu strainatatea, cu
ajutorul indicatorilor privind volum ul exportului (E) , al
importului (I) , al comertului exterior (E+X) i al soldului
comertului exterior (E-1) .
10.2. Metode i tehnici de prognozare a relatiilor

economice externe
A. Sistemul balantelor
Balantele materiale - au rol in fundamentarea
exporturilor i importurilor la unele produse de baza i
energetice, in corelatie cu celelalte categorii de resurse i
necesitati.
Balanta comerciala se elaboreaza pe baza indicatorilor
din programele de export i import.
Balanta de plati externe, are o sfera de cuprindere mai
larga decat balanta comerciala, deoarece, pe langa valoarea
operatiunilor de export-import de marfuri, care fac obiectul
balantei comerciale, ea include toate celelalte categorii de
incasan i plati cu strainatatea, scadente in perioade de
previziune. Schema de principiu este urmatoarea (model
F.M.I.):
1. BALANTA COMERCIALA Export de marfuri
(f.o.b.) Import de marfuri (c.i.f.)
2. SERVICII
Turism
Transporturi i telecom unicatii Dobanzi
Venituri din investitii (cooperare) Alte servicii
3. CONT CURENT (1+2)
4. CONT CAPITAL (a+b+c)
a) Credite pe termen mediu i lung
-primite
-acordate
b) Credite pe termen scurt
-primite
-acordate
c) Investitii de capital
5. ERORI SI OMISIUNI
6. SOLD BALANTA (3+4+5)
7. MISCARI MONETARE Devize convertibile Conturi
cliring Credite F.M.I.
Aur monetar
Balanta de plati externe servete ca instrument de
analiza a nivelului de dezvoltare a unei tari i a structurii
economiei acesteia.
In cursul anului sau pe o perioada mai indelungata,
balanta de plati poate inregistra devieri de la echilibrul
programat, datorita aqiunii unor factori:
intarzierile in darea in exploatare a unor
obiective industriale noi, cu rol in export;
nelivrarea unor produse la export sau inlocuirea
lor cu unele mai putin competitive;
majorarea cantitatilor la export sau import;
modificarea taxei scontului;
evolutia preturilor mondiale; restrictii
economice la import;
evolutia cursurilor de schim b;
factori psihologici i speculatia la bursa.
In ansam blul sau balanta de plati externe trebuie sa fie
intotdeauna echilibrata prin compensarea soldurilor active
(credite primite + incasari din rate scadente la credite acordate)
cu cele pasive (credite acordate + plata ratelor scadente la
creditele primite) . Soldul influenteaza venitul national. In acest
caz,
V N U = V N C. AS
uncle:
V.N.U. = venitul national utilizat;
V.N.C. = venitul national creat;
AS = soldul relatiilor de credit cu alte tari.
Printre masurile economico-financiare de activizare a

balantei de plati deficitare, figureaza:
Subventionarea exportului, reduceri de taxe
pentru a vinde mai ieftin decat concurentii;
Taxa asupra importurilor, atunci cand sunt mai
ieftine decat cele indigene sau pentru a nu devaloriza moneda
nationala;
Cuantificarea importurilor, stabilind un sistem
de licente care sa permita importul unor bunuri numai cu
aprobarea guvernului;
Majorarea impozitelor i taxelor, diminuand
puterea de cumparare a oamenilor;
Controlul salariilor i al dobanzii platite,
reducand cererea interna i sporind exporturile;
Modificarea ratei scontului, stimuland
investitiile straine;
Operatiunile ,, open market", respectiv vanzarea
sau cumpararea de catre banca centrala a unor bonuri de tezaur
sau obligatiuni guvernamentale pentru a modifica dimensiunea
masei monetare in circulatie;
Stabilirea rezervelor bancare obligatorii, marind
sau miqorand plasamentele lor in credite;
Devalorizarea monedei nationale, ieftinind
exporturile i scumpind importurile;
Vanzari de aur i alte metale pretioase din
productia nationala;
Utilizarea rezervelor de devize i metale
pretioase.
Balanta de conturi (Balanta angajamentelor i
creantelor externe) - cuprinde aceleai elemente ca i balanta
de plati, cu deosebirea ca valorile inscrise in ea exprima toate
drepturile i obligatiile existente la un moment dat, de regula la
1 ianuarie, in cadrul relatiilor Romaniei cu celelalte tari,

indif erent cand au fast contractate i indif erent cand var deveni
scadente.
Balanta legaturilor dintre ramuri. Exportul
apare totdeauna in Cadranul II, ca parte componenta a
produsului final, iar im portul se inregistreaza in mai m ute
modalitati, din care mai convenabila este includerea sa in
Cadranul III cu defalcarea pe ram uri i destinatii.
B Modele economico-matematice utilizate in

prognozarea relatiilor economice externe
Functiile de corelatie.
evolutia exportului total (Mt) ca functie de
evolutie a venitului national creat sau P.I.B.
U =f(V )
evolutia exportului, folosindu-se ponderea
acestuia in volum ul venitului national creat sau al P.I.B. (Krnt)
ca funqie de trend stabilita optional:
Mt = Vtx Kmt
- evolutia exportului pe ram uri i subram uri cu aceleai
funqii, dar utilizandu-se indicatori pe ram uri;
- evolutia exportului pe subram uri, grupe de produse i
produse principale cu ajutorul unor indici normativi: export la
un milion lei produqie marfa; export la un milion tone cereale;
export de maini, aparate, mijloace de transport la 1000 bucati
prod use etc.;
- evolutia importului total (Nt) ca funqie de evolutie a
P.N.B. (Pt) avand in vedere ca importul este implicat atat in
produqia intermediara, cat i in crearea produsului final:
Nt = f (Pt)
evolutia importului cu ajutorul coeficientului

importului in volumul P.N .B. (Knt) ca functie de trend stabilite
optional:
Nt =Pt x K ,,t.
C. Modelul matriceal (de retea) releva curentii de

marfuri i servicii ale unei tari cu exteriorul; poate fi
reprezentat_1)sintetic
= x(_ ro)astfel :
of_i1J dJ'- f j )
v
A11 11 /J 1; fJ 1 t l,j = 11
1- ,.. .
unde:
13tl = coeficientul caracteristic al tarii importatoare in perioada de previziune_
x,t> = volnmnl x al curen\ilor de miirfuri i servicii din rara de origine ,,i" spre rara ,j" in
annl de previzinne ,,t":
xit > 0 = vohunul acelorai curenfi in anul de bazii to:
p,<1>= coeficienn1l caracteristic al \iirii expo1tatoare ,,i" in perioada de previziune:
Modelul gravitational este conceput prin luarea in

calcul a gradului de dezvoltare economica i a distantei
economice dintre parteneri, din punct de vedere al tarii
exportatoare. Expresia generalizata a modelului gravitational
este urmatoarea:
x v = f v vj ,kif (i,j = 1 -,...,11)
unde:
X,j = volunml X al curentilor de miirfori i se1vicii din tarn exp011atoare ,.i" spre ram
importatoare ,,j":
V, = veniml nafiona l pe locuitor al fiirii exp011atoare ,, ":
Vi = veniml nafiona l pe locuitor al tiirii imponatoare ,,j":
k,i= coeficienml care exprima distan\a economicii dintre paneneri:
a = elasticitatea exportului tiirii ,,i" in rapon cu propriul venit national pe locuitor:
P = elasticitatea imp01n1lui tarii ,,j" in rapo11 cu propriul venit national pe locuitor.
11
APLICAJII PRACTICE
10.1. UTILIZAREA METODEI EXTRAPOLARII LA ELABORAREA

PREVIZIUNILOR
A.Probleme rezolvate
1. Evolutia costurilor de productie intr-o ramura economica pe o perioada statistica de
7 ani (to - t6) este caracterizata de urmatoarea serie dinamica (redata in tabelul de mai jos) ,
constituita in indici cu baza fixa:
Tabelul nr.10.1
Evolut"za costurzzor de pro duc(ze pen tru o ramura economzca zn perwa da (to-t6J
Anii to t1 t1 t1 t4 ts t6
Dinamica costurilor 100 98 97 95 93 91 89
de productie
Folosind o functie descrescatoare de trend liniar se cere :
a) Sa se estimeze parametrii i sa se scrie explicit funqia;
b) Sa se prognozeze dinamica costurilor de productie pe perioada urmatorilor cinci ani(h - t11)
Rezolvare:
Modelul matematic al functiei de extrapolare are forma :
y = a -b t
Sistemul de ecuatii normale ale functiei de extrapolare poate fi scris:
{n a -b I i = L Y
a I t -b I t 2 =I t y
Pentru estimarea parametrilor funqiei de extrapolare se folosete calculul tabelar :
Tabelul nr.10.2
Calculul parametrilor functiei liniare
y t t2 t.y
Anii
to 100 -3 9 -300
t1 98 -2 4 -196
h 97 -1 1 -97
t3 95 0 0 0
t4 93 1 1 93
ts 91 2 4 182
t6 89 3 9 267
I 663 0 28 -51
Pe baza sumelor determinate cu ajutorul tabelului de mai sus rezulta :

a = --
LY 663
a = -= 97 714
n 7 '
Putem scrie acum functia de extrapolare in forma sa explicita :

y = 94,714 -1,821 t
Calculul abaterii medii patratice procentuale necesita in prealabil ajustarea datelor statistice
pentru variabila dependenta pe perioada analizei retrospective:
Yo , = 94,714 - 1,821 (-3) = 94, 714 + 5,463 = 100,99
Y1, = 94,714 - 1,821 (-2) = 94,714 + 3,642 = 98,356
y2' = 94, 714 - 1,821 (-1) = 94, 714 + 1,821 = 96,535
y3 = 94, 714 - 1,821 0 = 94,714 - 0 = 94, 714
Y4 = 94, 714 - 1,821 1 = 94,714 - 1,821 = 92,893
ys' = 94, 714 - 1,821 2 = 94,714 - 3,642 = 91,072
y 6 ' = 94, 714 - 1,821 3 = 94,714 - 5,463 = 89,52
Utilizand valorile ajustate i cele empirice ale variabilei dependente, s-a intocmit tabelul
nr.3 pentru calculul abaterii medii patratice procentuale i aprecierea calitatii functiei de
extrapolare.
Tabelul nr.10.3
Calculul abaterii medii patratice procentuale
y y y -y I
Anii y y --
y (y; IOOr
to 100 100,199 -0, 199 -0,00199 0,039601
t1 98 98,365 -0,356 -0,00363 0,131769
t2 97 96,535 0,465 0,00479 0,229441
t3 95 94,714 0,286 0,00301 0,090601
t4 93 92,893 0,107 0,00115 0,013225
ts 91 91,072 -0,072 -0,00079 0,006241
t6 89 89,521 -0,521 -0,00585 0,342225
x x x 0,817103
I x
I
I ( y -yy .100)2 0,817103

= = 0,116729 = 0,341
0- =' n 7
Deoarece cr -< 3%, rezulta ca functia y = 94,714 -1,821 t poate fi utilizata in calculele de
previzune. in continuare se procedeaza la elaborarea calculului de prognoza pentru urmatorii

cmc1 am:
y 7 = 97, 714 - 1,821 4 = 94,714 - 7,284 = 87,430
y8 = 97, 714 - 1,821 5 = 94,714 - 9,105 = 85,609
y 9 = 97, 714 - 1,821 6 = 94,714 - 10,926 = 83, 788
y10 = 97, 714 - 1,821 7 = 94,714 - 12, 747 = 81,967
y 11 = 97,714 - 1,821 4 = 94,714 - 14,568 = 80,146
2. Stiind ca produsul intern brut al unei tari evolueaza potrivit datelor satistice prezentate
in tabelul de mai jos (indici cu baza fixa), sa se prognozeze dinamica sa pe un orizont de
previziune de cinci ani cu ajutorul unei funqii de trend parabolic.
Tabelul nr.10.4
Evolutia PIB f n perioada(to-t 6)
Anii to t1 t2 t3 t4 ts t6
P.I.B (y) 100 103 109 116 125 132 141
Rezolvare:
Modelul matematic al functiei parabolice de extrapolare are forma :
y = a +b t +c t 2
Sistemul de ecuatii normale asociat de funqii parabolice este:

2
n a +b I t + c I t = L Y
2 3
{ a.It +b t + c. t = I t.y
a I t 2 +b I t3 + c I t4 = I t 2 y
Calculul parametrilor functiei de extrapolare s-a efectuat in tabelul nr.5

Tabelul nr.10.5
Calculul parametrilor func fiei parabolice
Anii y t t2 t3 t4 t.y t2 .y
- -
to 100 9 81 -300 900
3 27
-
t1 103 4 -8 16 -206 412
2
-
t2 109 1 -1 1 -109 109
1
t3 116 0 0 0 0 0 0
t4 125 1 1 1 1 125 125
ts 132 2 4 8 16 264 528
t6 141 3 9 27 81 423 1269
I 826 0 28 0 198 197 3343
inlocuind in sistemul de ecuatii normale valorile sumelor determinate in tabelul de mai sus,
obtinem:
7a + 28c = 826
{28b = 197
28a + 198c = 3343
Forma explicita a functiei parabolice de extraploare este:
y = 116,188 + 7,035 .t + 0,453 .t 2
in etapa urmatoare se efectueaza ajustarea datelor statistice pentru variabila dependenta.

Calculele sunt redate mai jos:
y 0 = 116,188 + 7,035 (-3) + 0,453 9 = 116,188 - 21,105 + 4,077 = 99,160

y 1 = 116,188 + 7,035 (-2) + 0,453 4 = 116,188 - 14,070 + 1,812 = 103,930
y 2 ' = 116,188 + 7,035 (-1) + 0,453 1 = 116,188 - 7,035 + 0,453 = 109,606
y3 = 116,188 + 7,035 0 + 0,453 0 = 116,188 + 0 + 0 = 116,188
y 4 ' = 116,188 + 7,035 1 + 0,453 1 = 116, 188 + 7,035 + 0,453 = 123,6 76
y 5 = 116,188 + 7,035 2 + 0,453 4 = 116,188 + 14,0 70 + 1,812 = 132,070
y 6 = 116,188 + 7,035 3 + 0,453 9 = 116,188 + 21,105 + 4,077 = 141,370
Verificarea calitatii functiei de extrapolare presupune calculul tabelar al abaterii medii

patratice procentuale (vezi tabelul nr.6) :
Tabelul nr.10. 6
Calculul abaterii medii patrati ce procentuale
An ii y y y -y y - y' I
- ( y - y 100) 2
y y
to 100 99,160 0,840 0,00840 0,705600

t1 103 103,930 -0,930 -0,00902 0,813604
t2 109 109,606 -0,606 -0,00555 0,308025
t3 116 116,188 -0,188 -0,00162 0,033124
t4 125 123,676 1,324 0,01059 1,121481
ts 132 132,070 -0,070 -0,00053 0,002809
t6 141 141,170 -0,370 -0,00262 0,068644
I x x x x 2,053287
2 053287
Rezulta ca a = / , = 0,293326 = 0,143292
7
Deoarece abaterea medie patratica procentuala nu depaete valoarea de 3%, functia de

extrapolare poate fi considerata valida . Calculului prognozelor pentru urmatorii 5 ani conduce la
urmatoarele valori:
y 7 = 116,188 + 7,035 4 + 0,453 16 = 116,188 + 28,140 + 7,248 = 151,576
y 8 = 116,188 + 7,035 5 + 0,453 25 = 116,188 + 35,175 + 11,325 = 162,688
y 9 = 116,188 + 7,035 6 + 0,453 36 = 116,188 + 42,210 + 16,308 = 174,706
y10 = 116,188 + 7,035 7 + 0,453 49 = 116,188 + 49,245 + 22,197 = 187,630
Y11 = 116,188 + 7,035 8 + 0,453 64 = 116,188 + 56,280 + 28,992 = 201,460
3. Se cere sa se prognozeze, cu ajutorul unei functii parabolice de ordinul al II-lea,

creterea productivitatii muncii in anul final al unui orizont de timp in functie de gradul de
inzestrare tehnica a muncii, cunoscand ca gradul de inzestrare tehnica a muncii va crete cu 55%
in anul respectiv fata de anul de baza, iar evolutia celor doi indicatori pe o perioada statistica se
prezinta ca in tabelul de mai jos:
Tabelul nr. 10. 7
Evolufia productivita fii muncii in raport cu dinamica gradului de inzestrare tehnica
Anii to t1 t1 t3 t4 ts t6 t7
Producti vitate 100 106 111 117 123 129 135 140
a muncii(y)
Inzestrarea 100 104 109 113 117 121 125 130
tehnica a muncii(x)
Rezolvare :
Modelul matematic al functiei de extrapolare este:
y = a +b x + c x 2
Sistemul de ecuatii normale asociat are forma :

2
n a +b I x + c I x =I y
a. I x +b x 2 + c. x 3 = I x.y
{
a I x2 +b I x 3 + c Ix4 = I x2 y
Efectuam substitutia x' = x -x i obtinem sistemul:

2
n a +b I<x') +c I<x') = LY
2 3
{a I <x')+ b I<x') +c I<x') = I <x') y
a L (x')2 + b L (x' ) 3 + c L (x ')4 = L ( x' ) 2 y
Calculul parametrilor functiei de extrapolare a fost sistematizat sub forma tabelului de

ffial J OS.
Tabelul nr. 10.8

Calcululparametrilor func fi ei parabolice de corelafie
-
Anii y x x x' (x'/ (x'/ (x '/ (x') y (x')2 y
to 100 100 114,875 -14,875 221,625 -3291,826 48958,847 -1487,5 22162,5

t1 106 104 114,875 -10,875 118,265 -1286,138 13986,758 -1152,7 12536,0
t2 111 109 114,875 -5,875 34,515 -202,779 1191,328 -652,1 3831, 1
t3 107 113 114,875 -1,875 3,515 -6,591 12,359 -219,3 411,2
t4 123 117 114,875 2,125 4,515 9,595 20,390 261,3 555,3
ts 129 121 114,875 6,125 37,515 229,978 1407,422 790,1 4839,4
t6 135 125 114,875 10,125 102,515 1037,970 10509,453 1366,8 13839,5
t7 140 130 114,875 15,125 228,765 3460,608 52333,711 2117,5 32027,1
919 x 0 751,230 -49,283 128430,268 1024,1 90202,1
I 961
Efectuand inlocuirea sumelor calculate in tabel se ajunge la urmatorul sistem :
8a + 751,230c = 961
{751,230b = 1024,1
75 l,230a + 128430,268c = 90202, 1
. d d . l _ . d. _ 1024 1
D m cea e-a oua ecuat1e rezu ta 1me iat ca b = ' = 1,363
' 751,230
Rezolvand sistemul format din celelalte doua ecuatii obtinem :
a=120,25 iar c 0.
Cunoscand valorile celor trei parametrii , functia de extrapolare se scrie explicit:
y = 120,25 + 1,363 x '
Calculul abaterii patratice procentuale pentru aprecierea calitatii functiei de extrapolare

este redat in tabelul nr.10.9.
Tabelul m.10. 9
Determinarea abaterii medii patratice procentuale
An ii y y y -y y'-y
-
y (7 JOO )'
to 100 99,976 -0,024 -0,00024 0,000576
t1 106 105,428 0,572 0,00539 0,290521
ti 111 112,250 -1,250 -0,01126 1,267876
t3 117 117,695 -0,695 -0,00594 0,352836
4 123 123,146 -0, 146 -0,00118 0,013924
ts 129 128,598 0,402 0,0034 0,09672
t6 135 134,050 0,950 0,00703 0,494209
t7 140 140,865 -0,865 -0,00617 0,380689
I x x x x 2,897352
Valorile ajustate ale variabilei depend ente y ' au rezultat in urma calculelelor:
Yo . = 120,25 + 1,363 (-14,875) = 99,976

Y1, = 120,25 + 1,363 (-10,875) = 105,428
Y2 , = 120,25 + 1,363 (-5,875) = 112,25
y3' = 120,25 + 1,363 .(-1,875) = 117,695
y4' = 120,25 + 1,363 .2,125 = 123,146
Ys = 120,25 + 1,363 6,125 = 128,598

Y6 = 120,25 + 1,363 10,125 = 134,050
y7' = 120,25 + 1,363 .15,125 = 140,865
2'897352 = v 0,362 = 0,601 d . . ta fiiab111 tate n.d1.cata.

a= ec1 1uncti.a de extrapo1are prezm
8
Efectuarea prognozei pentru anul final al orizontului vizat presupune revenirea la

substitutia initiala. Astfel, tiind ca gradul de inzestrare tehnica atinge nivelul de155% in anul
respectiv fata de anul de baza valoarea yTa variabilei dependente in anul final va fi:
-
Yr = 120,25 + 1,363 (x - x) = 120,25 + 1,363 (155 -114,875) = 174,940
4. Folosind o functie de trend exponential de forma y =a b 1 , sa se prognozeze, pe un

orizont previzional de cinci ani, dinamica produqiei unei ramuri industriale, cunoscand ca
evolutia sa pe o perioada de de 6 ani a fost urmatoarea :
Tabelul nr. 10.10
Evolufia produc fiei unei ramuri industriale f n periaoda trrt5
Anii to t1 t2 t3 t4 ts
Dinamica productiei 100 120 142 165 189 214
industriale (y)
Rezolvare:
Se procedeaza pentru inceput la liniarizarea functiei de extrapolare y = a b 1 :
lg y = lg a + t lg b
Sistemul de ecuatii normale asociat acestei functii liniare are forma:
n lg a + lg b )= Ilg y
{
2
lg a It + 1g bit = It lg y
Parametrii funqiei de extrapolare se determina pe baza calculelor efectuate in tabelul de mai

J OS:
Tabelul nr.l 0.11
Calculul parametrilor func fiei exponenfiale
Anii y lg y t t.! t lg y
to 100 2,000000 -5 25 -10,000000

t1 120 2,079181 -3 9 -6,237543
tz 142 2,152288 -1 1 -2,152288
t3 165 2,217483 1 1 2,217483
t4 189 2,276461 3 9 6,829383
ts 24 2,330041 5 25 11,650205
I x 13,055454 0 70 2,307240
Inlocuind in sistemul de mai sus obtinem:

lg a = 2,175 ; lg b =0,032960
lg y = 2,175909 + 0,032960t
Ajustarea datelor statistice pentru variabila dependenta s-a realizat astfel:

lg y 0 ' = 2,175909 + 0,032960 (-5) = 2,175909 - 0,164800 = 2,011109 => y 0 ' = antilgy0' =
102,590 lg y 1 ' = 2,175909 + 0,032960 (-3) = 2,175909 - 0,098880 = 2,077029 => y 1
antilgy1' = 119,406
lg y 2 ' = 2,175909 + 0,032960 (-1) = 2,175909 - 0,032960 = 2,142949 => y 2 ' = antilgy2 ' =
138,978
lg y 3 = 2, 175909 + 0,032960 1 = 2,175909 + 0,032960 = 2,208869 => y3 ' = antilgy3 ' =
161,759
lg y 4 = 2, 175909 + 0,032960 3 = 2,175909 + 0,098880 = 2,274789 => y 4 ' = antilgy4 ' =
188,273
lg y 5 = 2,175909 + 0,032960 5 = 2,175909 + 0,164800 = 2,340709 => y5 ' = antilgy5. =
219,133
Abaterea medie patratica procentuala a fost determinata pe baza calculelor din tabelul de
malJOS.
Tabelul nr. 10.12

Calculul abaterii medii patratice procentuale
y' -y
An ii y y y -y -
y (y; .100)'
to 100 102,590 -2,590 -0,02590 6,708100
t1 120 119,406 0,594 0,00495 0,245025
t1 142 138,978 3,022 0,02128 4,528384
tJ 165 161,759 3,241 0,01964 3,857296
t4 189 188,273 0,727 0,00384 0,147456
ts 214 219, 133 -5,133 -0,02398 5,750404
L: x x x x 21,236665
21,236665 = .j3,539444 = 1,881 -< 301 . R ezu l ta d ec1

ca 1uqia propusa este fiiab1la 1

CJ = 10
6
poate fi utilizata la efectuarea calculului de prognoza . Acesta conduce la urmatoarele valori:
lg y6 = 2,175909 + 0,032960 7 = 2,406629 Y6 = 10 2,406629 255
lg y7 = 2,175909 + 0,032960 9 = 2,472549 Y 7 = 102.472549 297
lg y8 = 2,175909 + 0,032960 11 = 2,538469 YB = 10 2,538469 346
lg y9 = 2,175909 + 0,032960 13 = 2,604389 y9 = 102,604389 402
lg y 10 = 2,175909 + 0,032960 15 = 2,670309 Y10 = 10 2.670309 468
5. in vederea elaborarii une1 prognoze privind evolutia gradului de inzestrare a

populatiei cu autoturisme se va utiliza o informatia In serie dinamica referitoare la lnzestrarea cu
autoturisme la 1000 locuitori in orizontul retrospectiv [ti-ts] potrivit datelor din tabelul urmator:
Tabelul nr.I 0.13
Evolutia gradului de inzestrare cu autoturisme inperioada [t 1-tB}
Anii ti t1 tJ t4 ts t6 t? ts
y- nr. de autoturisme la 1000 de 14 16 19 23 28 34 39 45

locuitori
Pe baza informatiilor de mai sus se va utiliza pentru prognoza evolutiei gradului de
inzestrare cu autoturisme o functie logistica de forma :
k
unde : y - numarul de autoturisme la 1000 de locuitori ;
Y=1 b
+ e-ct
k- pragul (nivelul de saturatie);
b,c- parametrii;
t =1,2,...,n anii (trend )
in acest scop se cere sa se estimeze parametrii functiei logistice i sa se scrie explicit
functia .
Rezolvare
Modelul matematic al functiei de extrapolare este :
k
y = 1 + b.e-ct
Forma transformata a funqiei normale poate fi scrisa:

L1y c L1y
-= c -- y -= A +By
y k y
Sistemul de ecuatii normale are forma:
Jn l)A +B:.Ey ;
Iy + BIy = I L1y
Calculul parametrilor c i k s-a efectuat in tabelul nr.10.14:
Tabelul m.10.14
Calculul parametrilor func/iei logistice
Anii y L1y L1y y' k
-
k
--1 k
ln (--1)
y y y
y
to 14 2 0,1429 196 16,23571429 15,23571429 2,7236413
t1 16 3 0,1875 256 14,20625000 13,20625000 2,5806553
t2 19 4 0,2105 361 11,96315789 10,96315789 2,3945363
13 23 5 0,2174 529 9,882608696 8,882608696 2,1849860
t4 28 6 0,2143 784 8,117857143 7,117857143 1,9615920
ts 34 5 0, 1471 1156 6,685294118 5,685294118 1,7037901
t6 39 6 0, 1538 1521 5,828205128 4,828205128 1,5744400
t7 45 - - - 5,505111111 4,505111111 1,398975
L: 173 31 1,2735 4803 77,97018380 69,97018380 16,558274
Inlocuind sumele calculate in tabel in sistemul de ecuatii normale avem:

{ 7 A-173 B=l,2735
173 A- 4803 B=3 l
A 1,2735-1730,000898 0, ;
Rezolvand sistemul gasim: 2041225
7
B = - 0,47364 = 0 000898
527,42857 '
Cunoscand valorile parametrilor A i B, se determina c i k astfel:
c = A = 0,2041225;
k _ A _ 0,2041225 _
227 3
B 0,000898 '
Pentru calculul lui b utilizam relatia:
n+l 1 n k
ln b = c --+- Iln(--1)
2 n i=l Y1
inlocuind valorile marimilor din formula obtinem:
lnb =0,2041225 2..+.!.. l6,558274=2,9880296

2 8
Daca antilogaritmam rezulta b=l9,84689
Aadar, functia logistica se scrie explicit sub forma:
227,3
y-1+19 84689ee-0,204122S t
'
B. Probleme propuse
1. Produsul intern brut real al unei tari( PIBr ) a evoluat intr-o perioada statistica de 8 ani (t 1-
t8) dupa cum urmeaza:
Tabelul nr.10.15
Evolufia PIBr inperioada (trts)
Anii ts tg
Dinamica PIBr % 100 104 107 110 114 117 120 124
Folosind o funqie crescatoare de trend liniar, se cere sa se estimeze parametrii i sa se
scrie in mod explicit functia.
2. Dinamica productiei unei ramuri industriale pe o perioada statistica de 7ani (t0-t6) este
caracterizata de seria dinamica din tabelul de mai jos (construita in indici cu baza fixa):
Tabelul nr.10.16
Evolufia produc fiei industriale inperioada (trrt6)
Dinamica roductiei 100 118 139 164 193 228 269

Stiind ca aceasta poate fi aproximata prin funqia de trend exponential y = 163,95 1,179 , se
1
cere:
a ) Sa se calculeze valorile ajustate y' pentru functia exponentiala;
b ) Sa se aprecieze calitatea functiei de extrapolare pe baza calculului abaterii medii

patratice procentuale.
3. Evolutia produsului intern brut al unei tari dezvoltate pe o perioada statistica de 6 ani (to-
ts) este caracterizata de seria dinamica din tabelul de mai jos ( construita in indici cu baza fixa ):
Tabelul nr.10.17
Evolufia PIB in perioada (t0-t5)
I Anii ts
I PIB (y) 100 104 111 121 135 152
Folosind o functie de trend parabolic, se cere :
a ) Sa se estimeze parametrii i sa se scrie in mod explicit funqia;
b ) Sa se ajusteze datele statistice pentru variabila dependenta i sa se calculeze abaterea
medie patratica procentuala;
c ) Sa se previzioneze evolutia PIB pe un orizont de 6ani.
4. Evolutia costurilor de productie la 1000 lei productie marfa (

Yt)corelata cu dinamica
volumului productiei marfii (x1) in perioada (t1-1?) este redata in tabelul urmator :
Tabelul nr.10.18
Evolufia costurilor de produc fie la 1000 lei produc fi e mar/a in corelafi e cu produc f ia marfa in
p erioada (t1-t7) (indici cu bazafi xa)
Anul t1 t2 t3 4 ts t6 17
y ( costul de productie ; yw= lOO 98 97 95 94 93 91 90
)
x ( productia marfii; xw=lOO ) 105 109 114 118 122 127 131
1
Folosind o functie hiperbolica de corelatie de forma : y = , se cere:
a +b x
a ) Sa se estimeze parametrii funqiei hiperbolice i sa se scrie explicit funqia;
b ) Sa se determine valorile ajustate y' ale variabilei dependente i abaterea medie patratica
procentuala ;
c ) Sa se prognozeze reducerea costurilor de productie in anul final al unui orizont de timp
in funqie de productia marfii, cunoscand ca aceasta va crete cu 50%in anul respecti v fata de
anul de baza .
5. Pe baza prelucrarii seriei de date inscrise in tabelul de mai jos , sa se calculeze indicatorii
necesari pentru estimarea parame1rilor functiei de logistice de forma : y = k folosita

' 1+ b.e -ct
pentru prognozarea gradului de inzestrare a populatiei cu maini automate de spalat rufe

(numarul de maini automate ce revin la 1000 de locuitori) :
Tabelul nr.10.19
Evoluf ia gradulu i de inzestrare a popula fi ei cu maini automate de spa.Iat rufe in per ioada t1-h
Anii 11 t2 13 t4 ts t6 17
y- grad de inzestrare a 21 24 30 38 47 57 66
populatiei
Bibliografie selectiva
Albu, L.- ,,Modelarea i evaluarea impactului investifiilor

directe asupra piefei muncii i evolufiei macroeconomice
din Romania" , Working Paper of Macroeconomic
Modelling Seminar, Institute for Economic Forecasting,
2007
Anghelache, C. - Tratat de statistidi teoretidi i economidi,
Editura Economidi, Bucure ti
Apopei N., Apostol C. - Cerinfe i posibilitli fi de fundamentare
informafionala a deciziilor, in ,, Revista Romana de
Statistica" nr. 5/1993.
Baron T., Bigi E., Tovissi L, Wagner P., Isaic-Maniu AL,
Korka M., Porojan D. - Statistidi teoretidi i economidi,
Ed. Didactica i Pedagogica, Bucure ti, 1996.
Benjamin, C., Herrard A., Hanee-Bigot, M., Tavere, C. -
Forecasting with an Econometric Model, Springer, 2010
Botez Minai C. (coordonator) - Curs de prognozii. Laboratorul
de Cercetari Prospective al Universitatii Bucure ti, CI
DSP, Bucure ti, f.a.
Camerer Colin, Weber Martin - Developments in Modeling
Preferences: Uncertainty and Ambiguity, in ] ournal of
Risk and Uncertainty", nr. 5/1992.
Caracota Dumitrache - Previziune economidi. Elemente de
macroeconomie. Ed. Didactica i Pedagogica, S.A.,
Bucure ti, 1996.
Carew-Reid ]., Prescott-Allen R., Bass S., Dalal-Clyton B. -
Strategies for National Sustenable Development, Earthscan
Publications Ltd., London, 1994.
Dobrescu Emilian - Macromodels of the Romanian transition
economy. Ed. Expert, Bucure ti, 1996.
Dobrescu Emilian - Modelul economiei romane ti in tranzifie.
Supliment al revistei ,,Microeconomia aplicata", nr.

4/1997.
Ionescu Victor-Romeo, Modelarea macroeconomidi. Abordare
critidi a teoriei macroeconomice. Ed. Evrika, Galati,
1997.
Mesarovic Mihajlo, Pestei Eduard - Mankind at the Turning
Point. E.P. Dutton & Co., Inc., Reader's Digest Press, New
York, 1974 (editia in lim ba romana sub titlul Omenirea la
raspantie, a aparut in Ed. Politica, Bucure ti, 1975) .
Naisbitt John, Aburdene Patricia -Anul2000. Megatendinfe, Ed.
Humanitas, Bucure ti, 1993.
Nicolae Valentin (coordonator) - Previziune i orientare
economidi, Editura Economica, Bucure ti, 1998
Nicolae Valentin, Constantin Daniela-Luminita An
introduction to Macroeconomic Forecasting - Ed. A.S.E.,
Bucure ti, 1995.
Rahman, A.U.- ,,Esimation and forecast ing of fi nancial time
serie ", International Conference on Applied Statistics,
Bucharest, Novem ber 2008
Tabara Neculai - Concepfia privind sistemul de indicatori
economico-sociali ca instrument de cunoatere i analizii.
Ed. Chemarea, lai, 1993.
Zaman Gheorghe - Planificarea indicativa i rigorile pief ei, in
,,Tribuna Economica" nr. 14/1990.

Previziune Economica Note de Curs

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Previziune Economica Note de Curs

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Constantin ANGHELACHE

Copyright Editura Artifex, 2015

Autorul poarta Tntreaga raspundere morala, legala l;li materiala,

Capitolul 1. PREVIZIUNE SI ORIENTARE,

Capitolul 2. CONTINUTUL, FUNCTIILE SI

Capitolul 3. TIPOLOGIA FORMELOR SI

Capitolul 4. EVOLUTIA CICLICA A ECONOMIILOR

Capitolul 5. SISTEMUL INFORMATIONAL AL

Capitolul 6. METODE SI TEHNICI DE ELABORARE

Capitolul 7. MODELE INTERRAMURI.

Capitolul 8. PREVIZIONAREA RESURSELOR

Capitolul 9. PREVIZIONAREA CRESTERII

1.1. Delimitari conceptuale

Conjectura (de la latinescul ,, conjuectura" i

baza unor scopuri prem editate, care ajusteaza tendintele

1.2. Necesitate i posibilitate in activitatea

legaturi dintre ele, cu atat se im pune necesitatea unei

Dar activitatea previzionala este nu numai necesara,

i viitor: astfel, perioada preindustriala a durat 18

1.3. Management i previziune

scopurile de perspectiva. Se <listing cateva etape mai

Functia previzionala, adica de anticipare, ocupa un lac

Modulul II I es rse (ofer; +--

Fig. 1.1. Componentele i etapele procesului managerial (de

Avand in vedere aceste conditii, previziunile se situeaza

Distingem, de aceea, din acest punct de vedere, mai

astfel incat fiecare factor sa depinda functional de ceilalti, in

1.4. Piata, previziune i orientare economica

doar prin formele primare de manifestare a concurentei, ci

nationale i ale agentilor economici in legatura cu

Prin aceasta aqiune a statului se completeaza

miqorarea sau desfiintarea unor subventii acordate de

concertare, multistatala, care au lac in lume, atat sub forma

1.5. Echilibru i nonechilibru in previzionarea i

prezenta unui excedent sau deficit in bugetul national

prea sdizute, generatoare de defeqiuni social-econo-

avea, in ultima instanta, i efecte pozitive prin politica

1.6. Previziune i orientare in conditiile evolutiei

crize economico-sociale importante (falimente,

Fig. 1.2. Fazele ciclului economic

Faza de depresiune este starea in care toate

Fig. 1.3. Limite1e :ji sensu1mi:jciirii activitafi i economice

In practica insa fenomenele sunt mult mai complex e: nu

Fig. 1.4. Curba evolufiei ciclice

In aceste conditii, caracterizarea fiecarei faze, ca i a

Prin prelucrari statistice se determina fluctuatia cidica,

Fig. 1.6. ne ofera reprezentare schematica a acestor posibilitati.

Fig. 1.6. Evolufia ciclica in condifiile trendului istoric

Fig. 1.7. Evolufia prefului 'icostului in difer itele fa ze ale

Astfel, in perioada de prosperitate, pretul i costul se

Cererea de inlocuire a echipamentelor constituie un

1.7. Activitatea previzionala i dezvoltarea

Dezvoltarea durabila este un concept aparut in

economidi, protectia sociala i protectia mediului, urmarind

Previziunile pot ajuta tarile sa-i rezolve problemele

1.8. Previziunea ca tiinta

universal. Nu poate constitui tiinta acea suma de cunotinte

2.1. Continutul conducerii macroeconomice

Sub aspect teoretic, conducerea inseamna elaborarea

potentialul economico-social i fixarea ordinii de

sistem ul mecanismelor speciale pentru accelerarea sau

2.2. Stiinta previziunii

Unul din atributele conducerii in conditiile revolutiei

proceselor economico-sociale i rezultatele obtinute in