Biletul 1

1. Instituia prefectului face parte din administraia de stat? Precizai totodat care este
raportul dintre administraia public i administraia de stat.

Institutia prefectului face parte din administratia de stat in teritoriu. Prefectul este reprezentantul
Guvernului pe plan local. Conform art. 123 din Constitutia Romaniei, Guvernul alege cate un
prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti. Totodata, prefectul este cel care conduce
serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si organelor centrale de specialitate din unitatile
administrativ teritoriale.

Intre administratia publica si administratia de stat se stabileste un raport de la intreg la parte.

Administratia de stat reprezinta o componenta a administratiei publice, alaturi de administratia
locala. Administratia publica (sens functional) reprezinta activitatea de organizare a executarii si
executare in concret a legii, urmarindu-se satisfacerea interesului public prin asigurarea bunei
functionari a serviciilor publice si prin executarea unor prestatii catre particulari. Administratia
publica (sens organic) reprezinta ansamblul autoritatilor publice care, in regim de putere publica,
aduc la indeplinire legile sau presteaza servicii publice.

2. Art. 5 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial precizeaz urmtoarele:
Pe lng rspunderea politic, membrii Guvernului pot rspunde i civil, contravenional,
disciplinar sau penal, dup caz, potrivit dreptului comun din aceste materii, n msura n care
prezenta lege nu cuprinde dispoziii derogatorii. Analizai din punctul de vedere al structurii
normei de drept administrativ coninutul art. 5 din Legea nr. 115/1999.

Norma este alcatuita din 3 elemente: ipoteza, dispozitie, sanctiune. In ipoteza se precizeaza
conditiile sau imprejurarile in care se aplica dispozitia si subiectele de drept care pot intra in
incidenta normei. Dispozitia este cea care cuprinse ansamblul de drepturi si obligatiile ale
subiectelor de drept prevazute de norma ( adica stabileste ceea ce pot sau nu pot sa faca subiectele
de drept). Sanctiunea prevede consecintele nerespectarii dispozitiei normei juridice.

In ipoteza art. 5 din legea nr 115/199 9 privind responsabilitatea ministeriala se precizeaza

subiectele de drept, anume membrii Guvernului si conditiile in care li se aplica dispozitiile: adica in
masura in care prezenta lege nu cuprinde dispozitii derogatorii. Dispozitia normei stabileste faptul
ca membrii pot sa raspunda si civil, contraventional, disciplinar sau penal, potrivit dreptului comun
in aceste materii. In cazul acestei normei, sanctiunea o reprezinta tocmai tipurile de raspundere
reglementate in dispozitie, intrucat raspunderea membrilor Guvernului, inidiferent de ce natura e ea,
reprezinta o sanctiune pentru cazul in care acestia de ex savarsesc fapte penale (raspunderea penala).

3. Romnia are un regim semiprezidenial, n care Preedintele are atribuii formale

numeroase, iar Guvernul este responsabil politic exclusiv n faa Parlamentului. Precizai

1
argumentat dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals prin raportare la dispoziiile
Constituiei Romniei.

Afirmatia este adevarata. Romania are un regim semiprezidential, Presedintele Romaniei dispunand
de atributii formal numeroase. Presedintele Romaniei, potrivit art. 80 din Constitutia Romaniei este
reprezentantul statului roman, este garantului independentei nationale, suveranitatii si integritatii
teritoriale. Este cel care asigura respectarea Constitutiei si asigura buna functionare a autoritatilor
publice. In acest sens, el indeplineste functia de mediator intre puterile publice. In functia lui de
mediator al puterilor publice trebuie inteleasa in sens politic si nu in sens juridic. In sens juridic, ar
insemna ca Presedintele este deasupra celorlalte autoritati publice, dar in realitate nu se situeaza
deasupra lor. El este mediator si intre stat si societate. El este autoritate reprezentativa a poporului
roman, fiind ales prin vot universal, egal direct si secret exprimat, din punct de vedere al legalitatii
alegerii fiind situat pe aceeasi pozitie cu Parlamentul.

Potrivit art. 109 alin. 1) din Constitutie, Guvernul raspunde politic in fata Parlamentului. Din
reglementarea constitutionala rezulta ca Parlamentul este singura autoritate publica in fata careia
Guvernul raspunde politic. Potrivit legii 115/1999, raspunderea politica a Guvernului consta in
demiterea sa, ca urmare a retragerii increderii de catre Parlament, prin motiunea de cenzura,
adoptata in conditiile art. 113 si 114 din Constitutie. Rezulta ca afirmatia este adevarata.

4. . Precizai care sunt incompatibilitile de ordin constituional i de ordin legal pentru

membrii Guvernului.

Conform art. 105 din Constitutia Romaniei, functia de membru al Guvernului este incompatibila cu
orice alta functie de autoritate publica, cu exceptia functiilor de deputat sau senator. Totodata, este
incompatibila cu exercitarea unor functii de reprezentare profesionala salarizata in cadrul
organizatiilor cu scop comercial.

Incompatibilitati de ordin legal:

Presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator, cenzor la societatile

comerciale, banci institutii de credit, societati de asigurare, institutii publice

Functia de reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilor comerciale,

Calitatea de comerciant persoana fizica

Calitatea de membru al unui grup de interes economic

O functie publica incredintata de un stat strain, cu exceptia celor prevazute in acordurile si

conventiile internationale la care Romania este parte.

5. Secretarul unitii administrativ teritoriale nu poate refuza semnarea hotrrilor consiliului

local. Precizai argumentat dac afirmaia de mai sus este susinut i de dispoziiile Legii nr.
215/2001 privind administraia public local.

2
Afirmatia de mai sus nu este sustinuta de dispozitiile legii nr. 215/2001 privind administatia publica
locala. Hotararile Consiliului Local sunt semnate de presedintele Consiliului si contrasemnate de
catre secretarul unitatii administrativ teritoriale. In cazul in care secretarul sesizeaza ilegalitatea
hotararii, poate refuza semnarea actului, care este consemnata printr-o opinie motivata si atasata
procesului-verbal al sedintei Consiliului Local. Asadar, secretar poate sa refuze semnarea
hotararilor, iar afirmatia este falsa.

6. ntre funcionarul public i autoritatea public se stabilete un raport de munc

reglementat att de Legea nr. 188/1999 Statutul funcionarilor publici, ct i Codul muncii.
Precizai argumentat dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals.

Consider ca afirmatia respectiva este falsa. Raportul de munca nascut intre functionarul public si
autoritatea publica este un raport juridic de munca denumit in legea 188/1999 raport de serviciu.
Exista pareri diverente in acest caz, unii considerand ca este un raport ce este inclus in dreptul
muncii, insa opinia majoritara in doctrina este aceea ca raportul de serviciu este un raport
contractual administrativ, ce diferentiaza functionarii publici de celelalte categorii de salariati din
cadrul autoritatilor publice. Chiar si in art. 73 alin. 3 lit j) din Constitutie, legiuitorul constituant a
dorit ca autoritatea legislativa sa realizeze un regim statutar pentru functionarii publici si un regim
contractual pentru restul salariatilor.

Raportul de serviciu este un raport juridic general stabilit intre functionarul public si stat sau
administratia publica locala, prin autoritatile administrative autonome sau prin autoritatile
administratiei si institutiile publice centrale sau locale .

Biletul 2
1. Banca Naional a Romniei este autoritate a administraiei publice sau autoritate public?
Precizai care este distincia dintre cele dou concepte.

Banca Nationala a Romaniei este o autoritate a administratiei publice.

Autoritatea publica este o colectivitate organizata de oameni care exercita prerogative de putere
publica la nivel statal sau local sau o colectivitate de oameni care actioneaza in regim de putere
publica pentru realizarea unui interes public.

Autoritatea administratiei publice reprezinta o structura organizationala, care potrivit Constituiei si

legilor, are personalitate de drept public si actioneaza din oficiu pentru executarea legii sau pentru
prestarea unor servicii publice in limitele legii, sub controlul direct sau indirect al Parlamentului.

Autoritatea publica este reglementata in titlul III din Constitutia Romaniei si cuprinde: parlamentul,
presedintele Romaniei, guvernul, administratia publica si autoritatea judecatoreasca. Autoritatile
publice sunt cele care exercita atat atributii administrative cat si atributii de natura politica.
Autoritatile administratiei publice exercita numai atributii de natura administrativa, fara sa fie
implicate in jocuri politice.

3
2.Conform art. 107 alin. (2) din Constituia Romniei, Preedintele Romniei nu l poate
revoca pe prim-ministru. Analizai aceast dispoziie fcnd aplicarea tezei dublei naturi
juridice a normelor de drept administrativ.

Norma respectiva are o dubla natura juridica intrucat, ea este reglementata in constitutie, iar toate
normele constitutionale sunt norme de drept constitutional, dar totodata norma respectiva
reglementeaza intr-un domeniu al dreptului administrativ si anume regleemnteaza anumite atributii
ale Presedintelu Romaniei in raport cu primul-ministru, fiind astfel si o norma de drept
administrativ.

Primul-ministru poate sa inceteze calitatea de prim-ministru numai in conditiile prevazute de art.

105 cu exceptia revocarii si in cazul in care se afla in imposibilitatea de a-si exercita atributiile pe o
perioada mai mare de 45 de zile. Revocarea poaste sa apara in caz de remaniere guvernamentala,
adica in cazul in care se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului.(potrivit legii
90/2001). Constitutia prevede ca un membru al guvernului poate sa fie revocat de catre Presedintele
Romaniei la propunerea primulu-ministru. Insa presedinte nu poate sa il revoce pe primul-ministru,
revocarea lui intervenind in cazul in care Parlamentul adopta o motiune de cenzura cu votul
majoritatii parlamentarilor.

3.Remanierea guvernamental se realizeaz exclusiv cu acordul Parlamentului. Precizai

argumentat dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals

Remanierea guvernamentala reprezinta schimbarea componentei Guvernului pe durata exercitarii

mandatului.

Afirmatia este falsa. In art. 85 alin. (2) se stabileste ca Presedintele Romaniei poate sa revoce sau sa
numeasca, in caz de remaniere guvernamentala sau vacanta a postului, unii membri ai Guvernului, la
propunerea primului-ministru. In aceasta situatie nu se specifica necesitatea acordului
Parlamentului. E obligatoriu ca Parlamentul sa isi exprime acordulin cazul in care prin remanierea
guvernamentala se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului.

4.Preedintele Romniei poate s cear Parlamentului reexaminarea legii i, n acelai timp, s

cear verificarea constituionalitii legii la Curtea Constituional. Precizai argumentat dac
afirmaia de mai sus este adevrat sau fals.

Afirmatia de mai sus este falsa. Conform art. 77 alin. 4 din CR presedintele poate sa ceara
reexaminarea legii si poate sa ceara si verificarea constitutionalitatii legii la Curtea Constitutionala.
Insa el nu poate sa ceara aceste lucruri in acelasi timp, deoarece ar putea sa duca la un blocaj
constitutional. Aceste cereri pot fi realizate consecutiv, astfel incat el poate sa ceara reexaminarea
legii o singura data iar dupa reexaminare ar putea sa sesizeze CCR in legatura cu
neconstitutionalitatea legii sau a unei dispozitii din legi.

5.Un funcionar public se poate nscrie pentru concursul de ocupare a unei funcii publice
dac ndeplinete o serie de condiii. Care sunt aceste condiii legale?
4
Conditiile legale sunt: sa fie cetatean roman cu domiciliul in Romania, sa aiba varsta de minimum
18 ani, sa indeplineasca anumite conditii de studii, sa indeplineasca conditiile specifice ocuparii
functiei pentru care candideaza, nu a fost condamnat pentru savarsirea unei infractiuni, cunoaste
limba romana scris si vorbit, are capacitate deplina de exercitiu, starea de sanatate este
corespunzatoare exercitarii activitatii specifice functiei publice, nu a fost destituit dintr-o functie
publica sau nu i-a incetat contractul de munca pe motive disciplinare in ultimii 7 ani, nu a desfasurat
activitate de politie politica.

6.Mandatul unui consiliu local poate nceta nainte de trecerea a patru ani de la data
constituirii consiliului n urma alegerilor locale. Comentai aceast afirmaie prin raportare la
dispoziiile Legii nr. 215/2001 a administraiei publice locale

Mandatul consiliului local poate sa inceteze inainte de trecerea a 4 ani de la datat constitutirii
consiliului in urma alegerii locale in cazul dizolvarii de drept sau in cazul dizolvarii prin
referendum. Astfel, in cazul in care consiliul local nu s-a intrunit timp de 2 luni consecutiv, nu a
adoptat nicio hotarare in urma a 3 sedinte ordinare consecutive sau in cazul in care nr. membrilor sai
a scazut cu jum.+1 din numarul mb. in functie, e dizolvat de drept inaintea incetarii mandatului.
Totodata, poate sa fie dizolvat si prin referendum local. Referendumul se organizeaza ca urmare a
unei solicitari adresate prefectului, de cel 25% din cetatenii cu drept de vot inscrisi pe listele
electorale ale unitatii adm. teritoriale. Guvernul este cale care stabileste procedura desfasurarii
referendumului precum si data noilor alegeri pentru consiliul local la propunerea prefectului.
Alegerile se organizeaza in cel mult 90 de zile de la data dizolvarii CL respectiv de la data validarii
referendumului.

Biletul 3
1.Precizai dac autoritile enunate n Cap. V, Titlul III din Constituie sunt singurele
autoriti care realizaez administraie public. Precizai care sunt sensurile noiunii de
autoritate public conform Constituiei

Autoritatea publica reprezinta un colectiv organizat de oameni care exercita prerogative de putere
publica la nivel statal sau local si care urmaresc realizarea unui interes public prin aplicarea legii si
realizarea unor servicii publice.

In constitutie, titlul III e denumit autoritati publice, regleemntandu-se Parlamentul, Guvernul,

Presedintele Romaniei, administratia publica si autoritatea judecatoreasca. Autoritatile enuntate in
cap V din titlul 3 din C. R nu sunt singurele autoritati care realizeaza administratia publica.
Atributiile de administratie publica sunt realizate si de alte autoritati care au ca scop fundamnetal
realizarea altor activitati. De ex Parlamentul, pe langa functia sa de legiferare si control al
executivului, executa si atributii de natura administrativa., Chiar si cautoritatile judecatoresti, care
rezolva litigiile existente in societate., la nivelukl acestora se regasesc structuri care realizaeaza
atributii de administratie publica. Cele din capitolul 5 sunt cele care realizeaza activitatea de
administratie publica la nivel central si local, fara jocuri politice. Si guvernul, din art. 111 rezulta ca
5
este organ al administratiei publice si chiar si presedintele realizeaza activitati de administratie
publica : apararea tarii, asigurarea ordinii etc.

Autoritatea publica, potrivit constitutiei in titlul 3 stabileste ce este in sens restrans, in sensul ca ea
se limiteaza la cele care exercita clasicele functii ale statului: legislativa, executiva si judecatoreasca.
Dar este vorba si de alte autoritati publice, care exercita functii de control si ele se reglementeaza in
alte titluri: CCR, Curtea de Conturi, Avocatul Poporului

2.Ce se nelege prin act administrativ al unei autoriti publice n conformitate cu dispoziiile
art. 52 din Constituie?

In art. 52 din Constitutie se reglementeaza dreptul unei persoane vatamate de o autoritate publica.
Aceasta stabileste ca persoana vatamata intr-un drept de-al sau sau intr-un interes legitim de o
autoritate administrativa , printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea la termen a unei cereri,
are dreptul de a I se recunoste dreptul pretins, anularea actului vatamator si reopararea prejudiciului.

Acest prim alineat al art. are in vedere actele administrative care sunt emise de orice autoritate
publica, cu exceptiile si limitele prevazute in legea organica. Legiuitorul a avut in veddere nu doar
actele administrative emise de autoritati ale administratiei publice apartinand puterii executive, ci si
actele administrative emise de celelalte doua autoritati care exercita celelalte functii ale statului (
legislativa si judecatoreasca) sau cu atributii de control, prevazute sau nu de Constitutie.

In practica s-au intalnit cazuri in care autoritatile publice fie au refuzat nemotivat sa solutioneze
cererile adresate de cetateni, fie le-au solutionat dar cu intarziere (tardivitate) sau fie nu au raspuns
deloc (tacerea administratiei). Aceste situatii au fost asimilate actelor administrative pentru a putea
fi atacate in instanta de contencios administrativ.

3.Preedintele Romniei este singura autoritate care poate convoca Parlamentul Romniei i
singura autoritate care poate s dizolve forul legislativ. Precizai argumentat dac afirmaia
de mai sus este adevrat sau fals, preciznd i procedura constituional de convocare i
dizolvare a Parlamentului.

Afirmatia este adevarata. Presedintele Romaniei n este singura autoritate care poate convoca
Parlamentul Romaniei in intregul sau. In art. 66 alin. 2 se specifica faptul ca Presedintele Romaniei
poate sa convoace in sesiuni extraordinare Camera Deputatilor si Senatul in sedinta comuna, iar
birourile permanente ale fiecarei camere, si 1/3 din nr. deputatilor sau senatorilor pot convoca
respctiva Camera din care fac parte prin intermediul presedintilor acestora.

In art. 63 alin. 3 se stabileste ca in 20 de zile de la alegeri, presedintele romaniei tebuie sa convoace

Parlamentul Romaniei. Astfel, dupa alegerile parlaemntare generale, are obligatia constitutionala ca
in 20 de zile de la data alegerilor sa convoace Parlamentul

Dizolvarea parlamentului este reglementata in art. 89 din constitutie si presupune indeplinirea a 6

conditii ce fac aproape imposibila realizarea acestui procedeu. Presedintele Romaniei, dupa
6
consultarea Presedintilor camerei si a liderilor grupurilor parlamentare, poate sa dizolve Parlamentul
in cazul in care nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in cel mult 60 de zile de
la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin 2 solicitari de investitura.

Parlamentul, in decursul unui an poate sa fie dizolvat o singura data. In ultimele 6 luni are
mandatului prezidential, Presedintele nu mai poate dizolva Parlamentul. Totodata, Parlamentul nu
poate fi dizolvat in conditii de razboi, in timpul starii de mobilizare, asediu sau urgenta.

4.Toate actele Guvernului sunt acte administrative. Precizai argumentat dac afirmaia de
mai sus este adevrat sau fals i indicai care sunt actele Guvernului i natura juridic a
acestora.

Afirmatia este falsa. Actele Guvernului sunt hotararile si ordonantele. Hotararile sunt acte
administrative adoptate pentru organizarea executarii legii. Pot sa aiba caracter normativ sau
caracter individual. Ele pot fi atacate in instanta de comntencios administrativ. Ele sunt actele prin
care Guvernul isi realizeaza atributiile privind conducerea administratiei publice . Ele sunt adoptate
in temeiul unei legi, fiind secundum legem si avand o forta juridica mai mica decat a legilor si
ordonantelor. Uneori adoptarea unor hotarari este expres prevazuta in textul legii/ordonantei, iar in
altele ea rezulta implicit.

Ordonantele sunt acte normative cu putere de lege. Ele pot sa fie adoptate in domeniul legilor
organice (OUG) si in domeniul legilor ordinare (oug+ ordonantele simple). OUG sunt intodeauna
supuse aprobarii Parlamentulu, celelalte numai daca legea de abilitaer stabileste acest lucru.,

5.Actele primarului nu pot s deroge de la actele consiliului local. Precizai argumentat dac
afirmaia este adevrat sau fals i indicaie ce raporturi se stabilesc ntre primar i consiliu
local.

Eu consider ca afirmatia este falsa. Autoritatile administratiei publice locale functioneaza pe baza a
3 principii, dintre care unul este autonomia locala. Autonomia locala reprezinta dreptulsi capacitatea
efectiva a autoritatilor de a solutiona si de a gestiona probleme locale si treburile publice in interesul
colectivitatilor locale pe care le reprezinta in conditiile legii. Primarul, in conditiile legii, este cel
care emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. In legea 215/2001- legea adm. publice
locale, nu se specifica oobligatia ca actele primarului sa nu poata sa deroge de la actele consiliului
local. Actele primarului trebuie sa fie in conformitate cu dispozitiile constitutionale, portviti
principiului suprematiei constitutiei din art. 1 alin. 5 din Constitutie.

Raporturile dintre primar si consiliul local sunt raporturi de colaborare. Primarul este cel care
convoaca consiliul local in sedinte ordinare, iar cererea de convocare trebuie sa fie transmisa cu cel
putin 5 zile inainte de data convocarii secretarului unitatii adm. terit. El poate sa convoace CL si in
sedinte extraordinare, convocarea realizandu-se cu 3 zile inainte de data sedintei extraordinare.
Primarul este cel care care intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului
bugetar si le supune spre aprobare CL. Amandoua sunt autoritati ale administratiei publice locale
7
care sunt alese prin votul direct al cetatenilor din unitatea adm. terit. Totodata, primarul poate sa fie
unul dintre subiectele de drept care pot sa sesizeze instanta de contencios administrativ in legatura
cu situatiile care duc la dizolvarea de drept a consiliului local.

6. Care sunt principiile ce stau la baza exercitrii funciei publice, n conformitate cu

Legea nr. 188/1999 republicat?

Principiile care stau la baza exercitarii functiei publice sunt:

1.1. Principiul legalitatii

1.2. Impartialitatii si obiectivitatii

1.3. Eficientei si eficacitatii

1.4. Resposabilitatii

1.5. Transparentei

1.6. Orientarea catre cetatean

1.7. Subordonarea ierarhica

1.8. Stabilitatea in exercitarea functiei publice

Biletul 5
1.Precizai care sunt autoritile reglementate la Cap. V, Titlul III din Constituie i care este
semnificaia sintagmei administraie public potrivit dispoziiilor constituionale.

Autoritatile reglementate in capitolul V, titlul III din Constitutie sunt: consiliul local, primarul,
consiliul judetean si presedintele consiliului judetean, prefectul, CSAT, ministere si alte organe
centrale de specialitate. Administratia publica reprezinta activitatea ce priveste organizarea
executarii si executarea in concret a legilor, in vederea satisfacerii interesului public prin asigurarea
bunei functionari a serviciilor publice si prin executarea unor prestatii catre particulari. Totodata,
reprezinta ansamblul de autoritati publice care in regim de putere publica, la nivel statal sau local
uramresc satisfacerea interesului public prin aplicarea legilor si prin prestarea unor servicii publice.
Sfera administratiei publice este mai mare decat cea reglementata in capitolul 5 din titlul 3. Chiar si
Guvernul reprezinta un organ al administratiei publice. SI presedintele Romaniei realizeaza atributii
de natura administrativa (atributii privind apararea tarii, a ordinii publice).

2.Art. 8 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administraiei publice locale precizeaz:
Autoritile administraiei publice centrale vor consulta, nainte de adoptarea oricrei
decizii, structurile asociative ale autoritilor administraiei publice locale, n toate problemele
8
care le privesc n mod direct, potrivit legii. Care sunt subiectele raportului de drept
administrativ? Comentai, de asemenea, structura logico-juridic a normei de drept
administrativ enunate mai sus.

Subiectele raportului de drept administrativ, conform art. 8 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 sunt
autoritatile administratiei publice centrale si structurile asociative ale autoritatilor administratiei
publice locale. Din punct de vedere extern, norma juridica este reglementata pe articole, alineate.
Din punct de vedere intern, ipoteza normei este cea care cuprinde referiri la subiectele care intra sub
incidenta normei si conditiile sau imprejurarile in care se aplica norma. Astfel, ipoteza este cea care
stabileste ca Autoritatile administratiei publice centrale vor consulta inainte de adoptarea oricarei
decizii structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale. Dispozitia este cea care
stabileste ce au voie sau ce nu au voie sa faca subiectele de drept. Dispozitia o reprezinta faptul ca
autoritatile adm publice locale consulta structurile asociative ale autoritatilor adm publice locale in
toate probleme le care le privesc in mod direct, potrivit legii. Respectiva norma nu dispune de o
sanctiune in acest exemplu.

3.Poate Preedintele Romniei s iniieze procedura pentru referendum consultativ prin

intermediul unui mesaj adresat Parlamentului? Precizai, totodat, care sunt efectele juridice
ale mesajului adresat de Preedinte Parlamentului.

In Constitutia comentata, la art. 88, scrie ca Presedintele consulta Parlamentul in vederea

organizarii referendumului fie sub forma unei scrisori adresate Parlamentului, fie sub forma unui
mesaj prezentat Parlamentului. In art. 90 din Constitutie, se stabileste ca Presedintele Romaniei
poate sa initieze un referendum in legatura cu problemele de interes national, dar numai dupa
consultarea Parlamentului. Mesajul reprezinta o modalitate prin care Presedintele poate sa aduca la
cunostinta Parlamentului anumite masuri pe care doreste sa le adopte (de regula prin decret).-
portivit CCR intr-o decizie. Efectele mesajului difera in functie de contextul in care Presedintele le
adopta. In art. 88 din CR acesta trimite anual un mesaj Parlamentului in legatura cu principalele
probleme politice de interes national. Aici, Parlementul e doar obligat sa se intruneasca pentru a
asculta mesajul Presedintelui. In cazul mesajului pentru organizarea referendumului, Parlamentul
urmeaza sa dea si un aviz consultativ, ceea ce inseamna ca este obligat nu numai sa primeasca
mesajul, ci sa il si dezbata.

4.Pot depune parlamentarii amendamente la proiectul de lege asupra cruia Guvernul i

angajeaz rspunderea? Care sunt etapele acestei proceduri de amendare?

Guvernul isi poate angaja raspunderea in conditiile art. 114 din Constitutie. Guvernul isi poate
angaja raspunderea asupra unui proiec de lege, unui program sau asupra unei declaratii de politica
generala. In cazul in care Guvernul isi angajeaza raspunderea asupra unui proiect de lege,
parlamentarii pot sa aduca amendamente asupra proiectului de lege, dar acestea trebuie sa fie

9
acceptate de Guvern, Prin aceste amendamente, parlamentarii pot sa completeze sau sa modifice
proiectul de lege respectiv.

5.Care sunt situaiile n care primarul i consilierii locali i pierd mandatul nainte de
expirarea duratei legale?

Primarul si consilierii locali isi pierd mandatul inainte de expirarea duratei legale in urmatoarele
cazuri: demisie, deces, incompatibilitate, pierderea calitatii de membru al unui partid politic,
schimbarea domiciliului din unitatea administrativ teritoriala in care au fost alesi, in cazul in care au
fost condamndati prin hotarare judecatoreasca pentru executarea unei pedepse privative de libertate,
in cazul in care au fost pusi sub interdictie judecatoreasca, si-au pierdut drepturile electorale,
imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni de zile, cu exceptia cazurilor
prevazute de lege, lipsa nemotivata pentru mai mult de 3 sedinte ordinare ale consiliului .

Biletul 5

1. Analizai noiunea de administraie public prin raportare la Cap. V, Titlul III i art. 52
din Constituia Romniei.
.....................
2. Precizai care este semnificaia noiunii de for juridic a unui izvor scris al dreptului
administrativ. Enunai care sunt izvoarele scrise ale dreptului administrativ n funcie de
fora juridic a acestora.

Forta Juridica a unui izvor scris este data de continutul si caracterul acestuia determinate de natura
si pozitia autoritatii publice de la care emana actul respectiv.Dupa autoritatea de la care provin,
izvoarele scrise ale dreptului administrativ sunt :
A. Constitutia
B. Legile
C. Ordonantele
D. Decrete legi
E. Hotararile guvernului
F. Actele administratiei ministeriale si extra-ministeriale
G. Actele autoritatilor autonome centrale
H. Ordinele prefectilor
I. Actele autoritatilor locale hotararile consiliilor locale, dispozitiile primarilor

A. Constitutia
Este cel mai important izvor datorita caracterului de lege fundamentala, fiind sursa directa
sau indirecta a prerogativelor de administratie publica. Nu toate dispozitiile constitutionale sunt
izvoare ale dreptului administrativ, ci doar cele care reglementeaza norme ale dreptului
10
administrativ ( referitoare la Presedinte, la Guvern, la autoritatea publica, etc).

B. Legile

a) Legile Constitutionale sunt izvoare ale dreptului administrativ in masura in care

reglementeaza in acest domeniu.
b) Legile Organice sunt izvoare ale dreptului administrativ in masura in care reglementeaza
in acest domeniu. Acestea pot fi adoptate in materiile prevazute expres de Constitutie.
c) Legile Ordinare reprezinta regula in raport cu cele organice,pot reglementa in orice
materie si sunt izvoare ale dreptului administrativ in masura in care reglementeaza in
acest domeniu

C. Ordonantele

a) Ordonantele Guvernului sunt simple sau de urgenta si sunt izvoare ale dreptului
administrativ (art.108 si art.115 Constitutia Romaniei ) daca avem in vedere
autoritatea emitenta, iar in acelasi timp pot constitui izvoare ale altor ramuri ale dreptului
in functie de obiectul reglementat (fiscal, etc.). Ordonantele simple se adopta in baza
unei legi de abilitare. Ordonantele de urgenta ale Guvernului sunt supuse toate, fara
exceptie, aprobarii Parlamentului.

D. Hotararile Guvernului, Actele administrative ministeriale, extra-ministeriale, Actele

autoritatilor administrative centrale, ale prefectului, ale autoritatilor administrative
publice locale

Sunt izvoare ale dreptului administrativ numai in masura in care au caracter normativ .
Caracterul normativ este stabilit dupa sfera de cuprindere. Actele administrative normative
contin reguli generale, impersonale, oricine putand intra sub incidental lor la un moment
dat.La nivelul administratiei ministeriale pot fi adoptate si acte administrative comune ce
constituie izvoare ale dreptului administrativ daca au caracter normative. La actele normative
deja mentionate, unii autori adauga si decretele prezidentiale ce au caracter normativ. Este
vorba despre dectretele care conduc la mobilizarea totala sau partial a formelor armate,
respingerea unei agresiuni armae sau instituirea unei stari de urgenta.
In opinia noastra, decretele presedintelui sunt doar acte administrative individuale
neconstituind izvoare ale dreptului administrativ. Decretele apreciate de unii autori ca avand
caracter normativ, constituie doar acte administrative care se afla la baza aplicarii unor texte
legale ce consacra restrangerea exercitiului unor drepturi.
Asemenea masuri nu pot fi luate decat in cadrul C.S.A.T, iar masura luata ar fi o masura
colectiva.
Pe langa aceste izvoare mai putem intalni, tot ca izvoare, legi anterioare anului 1989 inca in
vigoare, decrete-legi adoptate in primele luni ale anului 1990, dar mai pot exista si decrete
ale Consiliului de stat (organ al puterii de stat cu activitate permanenta a disparut in`89)
legea 2 / 1968.
E. Tratatele si conventiile internationale

11
 Reprezinta izvoare ale dreptului administrativ daca sunt indeplinite cumulativ conditiile : sa
fie de aplicatie nemijlocita, sa fie ratificate conform dispozitiilor constitutionale, sa
cuprinda reglementari ale relatiilor sociale ce fac obiectul dreptului administrativ. Si
dreptul Uniunii Europene a afectat ordonantarea clasica a ierarhiei izvoarelor dreptului. In
fiecare dintre cele 28 de state member, ansamblul dreptului Uniunii Europene este superior
legii.

3. Precizai care este rolul Preedintelui Romniei conform Constituiei Romniei. n ce

const funcia de mediere a Preedintelui Romniei?

Potrivit art.80 din Constituia republicat:

(1). Preedintele Romniei reprezint statul romn i este garantul independenei naionale, al
unitii i al integritii teritoriale a rii. (2). Preedintele Romniei vegheaz la respectarea
Constituiei i la buna funcionare a autoritilor publice. n acest scop, Preedintele exercit funcia
de mediere ntre puterile statului, precum i ntre stat i societate. Doctrina romneasc actual,
pornind de la coninutul art.80 din Constituie, apreciaz c Preedintele Romniei apare ntr-o tripl
ipostaz: de ef al statului, de ef al executivului alturi de primul-ministru i de garant al
Constituiei i mediator ntre puterile statului.Consacrarea expres a rolului Preedintelui, de arbitru
ntre puterile statului, precum i ntre stat i societate nu poate fi interpretat n conotaia sa
juridic. Cum eful statului nu poate interveni direct ntre autoritile publice ce realizeaz clasicele
funcii ale statului, o asemenea interpretare ar duce la concluzia de neacceptat c acesta s-ar situa
undeva deasupra celor trei puteri ale statului, eventual, ca o autoritate suprastatal.

4. Dei Constituia Romniei reglementeaz un Guvern fr scar ierarhic interioar, prim-

ministrul Romniei are o poziie privilegiat n cadrul Guvernului. Precizai argumentat
dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals.

Sub aspectul modului de constituire, adic al existenei unor nivele ierarhice ntre membrii
Guvernului, pot fi identificate Guverne formate din prim-ministru i ceilali membri, adic guverne
cu structur simpl i Guverne ce conin o ierarhizare, adic Guverne cu structur ierarhic.
Potrivit art.102 alin.(3) din Constituia republicat: Guvernul este alctuit din prim-ministru,
minitri i ali membri stabilii prin lege organic. Prin aceast dispoziie este prevzut structura
Guvernului, din formularea normei constituionale rezultnd c s-a urmrit reglementarea unui
Guvern fr scar ierarhic inferioara.

5. Consiliul local nu poate fi dizolvat nainte de ncheierea mandatului fr acordul

majoritii consilierilor. Precizai argumentat dac afirmaia este adevrat sau fals i
precizai n ce ipoteze se poate ajunge la dizolvarea consiliului local.

Potrivit art.55 din Legea nr.215/2001 republicat, dizolvarea consiliului local poate interveni de
drept sau prin referendum local.Consiliul local se dizolv de drept n cazul n care acesta nu se
ntrunete timp de 2 luni consecutiv, dei a fost convocat potrivit prevederilor legale sau nu a
adoptat n 3 edine ordinare consecutive nicio hotrre, precum i n situaia n care numrul
consilierilor locali se reduce sub jumtate plus unu i nu se poate completa prin supleani. n
legtur cu cea din urm situaie se ridic ntrebarea fireasc, ce se va ntmpla n situaia n care
consiliul local trebuie s adopte o hotrre privind patrimoniul, pentru care legea prevede votul
majoritii calificate a membrilor si, iar numrul acestora a sczut sub aceast majoritate, dar nu a
ajuns nc la majoritatea absolut, cea cerut de lege pentru a putea fi dizolvat de drept. Prin urmare,
12
de lege ferenda propunem ca dizolvarea de drept a consiliului local s poat intervene n situaia n
care numrul consilierilor se reduce sub dou treimi.Primarul, viceprimarul, secretarul unitii
administrativ-teritoriale sau orice alt persoan
interesat sesizeaz instana de contencios administrativ cu privire la cazurile care atrag dizolvarea
de drept a consiliului local iar instana analizeaz situaia de fapt i se pronun cu privire la
dizolvarea consiliului local. Hotrrea instanei este definitiv i se comunic prefectului. Consiliul
local poate fi dizolvat prin referendum local, organizat n condiiile legii. Referendumul se
organizeaz ca urmare a cererii adresate n acest sens prefectului de cel puin 25% din numrul
cetenilor cu drept de vot nscrii pe listele electorale ale unitii administrativ-teritoriale.Legea
detaliaz procedura desfurrii referendumului prevznd c, stabilirea datei pentru organizarea
alegerii noului consiliu local se face de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizeaz
n maxim 90 de zile de la rmnerea definitiv i irevocabil a hotrrii judectoreti prin care s-a
constatat dizolvarea consiliului local sau, dup caz, de la validarea rezultatului referendumului.

6. Funcionarul public poate refuza oricnd delegarea. Precizai argumentat dac afirmaia
de mai sus este adevrat sau fals i enunai condiiile n care se dispune delegarea
funcionarului public.

Biletul 6

1. Normele dreptului administrativ au cel mai adesea caracter permisiv. Precizai argumentat dac
afirmaia de mai sus este adevrat sau fals i precizai alte trsturi ale dreptului administrativ.

Dup criteriul gradului de impunere a normelor sau caracterul dispoziiei, se poate distinge
ntre norme cu caracter imperativ, adic norme obligatorii de executat sau de realizat; norme
cu caracter prohibitiv, adic normele prin care se interzic anumite fapte sau acte
administrative i norme cu caracter permisiv, prin care subiectelor raporturilor juridice
administrative li se permite s fac sau s nu fac un anumit act sau fapt. Asadar, afirmatia
conform careia normele dreptului administrative au cel mai adesea caracter permisiv este
adevarata, deoarece este necesar ca subiectele de drept sa fie obligate de dispozitiile
dreptului administrative in respectarea lor.
Clasificarea normelor se poate realiza dupa mai multe criterii. Spre exemplu, dupa
criteriul de reglementare avem :
Norme organice (organizarea si functionarea),
Norme de drept material (drepturi si obligatii) si
Dupa criteriul sferei de cuprindere avem :
Norme generale (sfera larga de reglementare)
Norme special (o anumita grupa de raporturi specifice)
Norme exceptionale

2. Jurisprudena instanelor de contencios administrativ i a instanei de contencios constituional

este un izvor scris sau nescris al dreptului administrativ? Rspundei argumentat.

In doctrina actuala se sustine ca pe masura ce jurisprudenta instantelor de contencios

administrativ se va dezvolta, va constitui un veritabil izvor nescris al dreptului, urmare a formarii
13
unei practici unitare. n doctrina interbelic dei se considera c jurisprudena nu constituie un
izvor de drept, s-a susinut c instanele judectoreti avnd dreptul de a interpreta legea, n
mod indirect o creeaz, cci nimeni nu contest rolul imens pe care-l joac jurisprudena n
dezvoltarea dreptului.n alte sisteme de drept, ca de exemplu, dreptul anglo-saxon, se consider
n mod tradiional c, practica judiciar, aa-numitul precedent judiciar constituie izvor de drept,
fiind invocat ntotdeauna cnd apar probleme asemntoare sau identice. Cu alte cuvinte,
judectorul n pronunarea unei soluii ntr-o spe determinat va ine ntotdeauna cont de
poziia avut anterior, ntr-o cauz asemntoare sau identic.
n realitate, analiza evoluiei jurisprudenei instanelor de contencios administrativ i mai nou, a
jurisprudenei instanelor de contencios constituional a permis doctrinei occidentale
contemporane s aprecieze c este vorba despre noi izvoare ale dreptului administrative.
n ara noastr, n absena unei justiii administrative distincte ca n Frana, se pune problema
dac jurisprudena seciilor de contencios administrativ i fiscal aparinnd instanelor
judectoreti prevzute de legislaia n materie ar putea constitui un izvor al dreptului
administrativ.

3. Conform art. 95 din Constituie, Parlamentul poate s demit Preedintele. Precizai argumentat
dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals i indicai etapele procedurale ale rspunderii
politice a efului statului.

Art. 95 din Constitutia Romaniei consacra suspendarea din functie ca o raspundere

politica a presedintelui, urmata de sanctiunea demiterii prin referendum.Constitutia leaga
procedura suspendarii presedintelui, urmata de demitere, de initiativa parlamentara, de pozitia
instantei de contencios constitutional si in final, de votul popular.In cazul savarsirii unor fapte
grave prin care presedintele incalce prevederile Constitutiei, propunerea de suspendare poate fi
initiata de cel putin o treime din numarul senatorilor si deputatilor si ea trebuie adusa
neintarziat la cunostinta presedintelui.Totodata, propunerea trebuie sa fie temeinic motivata, iar
procentul de parlamentari necesar pentru a o declansa se raporteaza la totalul acestora si nu
doar la membrii unei camere. Ea se depune la Birourile Permanente ale celor 2 camere ce o
comunica neintarziat presedintelui, stabilindu-se si data si locul sedintei comune a camerelor in
vederea suspendarii. Daca parlamentarii considera ca nu exist suficiente informatii privitoare la
suspendarea din functie, acestia pot decide cu votul majoritatii constituirea unei comisii de
ancheta. Inainte de suspendarea propriu-zisa este obligatorie solicitarea unui aviz consultativ din
partea C.C.R. La sedinta comuna, in vederea suspendarii, presedintele se poate prezenta in fata
parlamentului pentru a da explicatii cu privire la faptele ce i se impun in primul rand printr-o
atributie lasata la libera apreciere a presedintelui Romaniei. Pentru a deveni efectiva,
propunerea de suspendare trebuie sa fie votata de majoritatea deputatilor si senatorilor. In cazul
aprobarii ei in cel mult 30 de zile se organizeaza referendum pentru demiterea presedintelui.

4. O moiune simpl adoptat mpotriva unui membru al Guvernului conduce obligatoriu la

demiterea acestuia. Comentai argumentat dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals i
indicai care este procedura adoptrii unei moiuni simple.

14
5. Care sunt diferenele dintre autonomia administrativ i descentralizarea administrativ?
Precizai coninutul ambelor concepte.
6. Precizai care sunt principalele diferene i asemnri dintre funcia public i demnitatea
public conform Constituiei Romniei.

Biletul 7

1. Este Avocatul Poporului parte a uneia dintre cele trei puteri ale statului? Rspundei argumentat
i precizai totodat care este diferena dintre autoritate public n sens larg i autoritate public
n sens restrns.

Desi autoritate publica, Avocatul Poporului, este dificil de incadrat in una din cele 3 puteri
clasice.Ombudsmanul-denumirea traditionala a acestei autoritati, este legat de puterea
legislativa pentru ca, de regula, la acest nivel, este numit si in plus, are obligatia de a
prezenta anual sau la cerere rapoarte Parlamentului. Totodata, ombudsmanul este legat de
puterea executiva pentru ca, cel mai adesea, plangerile cetatenilor sunt indreptate impotriva
administratiei publice si in aceasta sfera isi coordoneaza activitatea.Ombudsmanul are si
atributii de natura judecatoreasca daca are in vedere ca, cel mai adesea, isi propune sa
rezolve conflictele aparute in societate ca urmare a lezarii unor persoane cu drepturile si
libertatile lor.In concluzie, incadrarea acestei autoritati publice, strict, intr-una sau alta din
cele 3 puteri clasice ale statului este practic imposibila.
In sens restrans, autoritatea publica se refera la autoritatile publice care exercita clasicele
functii ale statului:legislativa, executiva si judecatoreasca, fara a epuiza, insa, sfera
autoritatilor publice din sistemul constitutional actual. In sens larg, se refera la alte organe ce
exercita prerogative de putere publica:Avocatul Poporului, Curtea de Conturi, Curtea
Constitutionala, acestea exercitand diverse forme de control, in principal, asupra
autoritatilor publice care realizeaza clasicele functii ale statului.

2. n raporturile de drept administrativ, unul dintre subiecte poate fi o persoan privat. Comentai
argumentat afirmaia de mai sus i precizai care sunt trsturile raporturilor de drept
administrativ.

Dreptul administrativ este acea ramura a dreptului public care reglementeaza relatiile
sociale din sfera administratiei publice precum si pe cele de natura conflictuala dintre
autoritatile publice si cei vatamati in drepturile si intereselor lor legitime, pe de alta parte.
Raporturile de drept administrativ se caracteaza prin 3 trasaturi esentiale: unul dintre
subiecte este intotdeauna un purtator al autoritatii publice, determinand, in conditiile legii
un anumit comportament din partea celuilalt subiect. Acesta, potrivit Constitutiei, ar putea fi
statul, prin organele sale, unitatile administrativ-teritoriale, un organ al administratiei
publice, dar poate fi si o alta autoritate publica.Sunt raporturi de putere care apar in sfera
relatiilor sociale, reglementate de dreptul administrativ. In acest sens, sunt raporturi care se
nasc in cadrul si in vederea realizarii puterii executive a statului. Raporturile de drept
administrativ se disting astfel de celelalte ramuri de drept public. Sunt raporturi de
subordonare ale unuia dintre subiecti fata de ceilalti. Acest raport de inegalitate, de
supraordonare a autoritatii administrative este ceea ce deosebeste dreptul administrativ de
15
 orice subramura a dreptului privat unde subiectele, oricare ar fi ele, se afla in raport de
egalitate.

3. Care sunt atribuiile Preedintelui Romniei n domeniul politicii externe?

Art. 91 din Constitutie consacrat atributiilor in domeniul politicii externe, reglementeaza 2

mari categorii de atributii in acest domeniu, prin care se exprima rolul de reprezentare a
intereselor tarii noastre de catre Presedinte, in relatiile internationale. Potrivit art. 91 alin. (1)
din Constitutie, Presedintele incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de
Guvern si le supune spre ratificare Parlamentului, intr-un termen rezonabil. Celelalte tratate
si acorduri internationale se incheie, se aproba sau se ratifica potrivit procedurii stabilite de
lege. Potrivit alin (2) si (3) ale aceluiasi articol, acesta priveste asigurarea legaturilor
diplomatice cu alte state prin acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici ai
Romaniei, la propunerea Guvernului, aprobarea infiintarii, desfiintarii sau schimbarii rangului
misiunilor diplomatice ai altor state.

4. Preedintele Romniei poate s desemneze candidat la funcia de prim-ministru orice persoan

consider de cuviin, singura obligaie fiind aceea a consultrilor cu partidul/partidele
parlamentare. Comentai argumentat dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals i
precizai care sunt toate etapele nvestiturii unui nou Guvern.

Potrivit art. 103 din Constitutie, afirmatia de mai sus este adevarata, deoarece, potrivit alin
(1), Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de Prim-ministru in urma
consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o
asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament.
Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, in termen de 10 zile de la desemnare,
votul de incredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a Guvernului.
Programul si lista guvernului se dezbat de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna.
Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.

5. Precizai care este raportul dintre descentralizare deconcentrare autonomie local.

Descentralizarea reprezinta transferul de competenta administrativa si financiara de la

nivelul administratiei publice centrale la nivelul administratiei publice locale sau catre
sectorul privat.Deconcentrarea reprezinta redistribuirea de competente administrative si
financiare de catre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice
centrale catre propriile structuri de specialitate din teritoriu.

6. Prin funcia public se realizeaz prerogativele de putere public ale administraiei publice.
Precizai argumentat dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals i prezentai care sunt
principalele activiti desfurate de funcionarii publici.

Potrivit art. 2 alin(1) din Legea nr 188/1999, functia publica reprezinta ansamblul
atributiilor si responsabilitatilor stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de
putere publica de catre administratia publica centrala. Activitatile desfasurate de functionarii
publici care implica exercitarea prerogativelor de putere publica sunt urmatoarele: punerea

16
 in executare a legilor si a celorlalte acte normative; elaborarea proiectelor de acte normative
si a altor reglementari specifice autoritatii sau institutiei publice, precum si asigurarea avizarii
acestora; elaborarea proiectelor politicilor si strategiilor, a programelor, a studiilor, analizelor
si statisticilor necesare reaizarii si implementarii politicilor publice, precum si a
documentatiei necesare executarii legilor, in vederea realizarii competentei autoritatii sau
institutiei publice; consilierea , controlul si auditul public intern; gestionarea resurselor
umane si a resurselor financiare; colectarea creantelor bugetare; reprezentarea intereselor
autoritatii sau institutiei publice in raporturile acesteia cu persoane fizice sau juridice de
drept public sau privat, din tara si strainatate, in limita competentelor stabilite de
conducatorul autoritatilor sau institutiei publice, precum si reprezentarea in justitie a
autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea; realizarea de activitati in
conformitate cu strategia de informatizare a administratiei publice.

Biletul 8

1. Nu numai autoritile publice din sfera puterii executive realizeaz activitate de administraie.
Precizai argumentat dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals, indicnd totodat care
este raportul dintre executiv i administraie public.

Aceasta afirmatie este adevarata deoarece autoritatile care realizeaza administratia

publica sunt: Presedintele Romaniei, Guvernul si ministerele, organele centrale de
specialitate subordonate guvernului sau ministerelor, autoritatile administrative centrale
autonome, care nu sunt in subordinea Guvernului, institutiile publice, regiile autonome si
companiile nationale subordonate autoritatilor centrale autonome, prefectul si serviciile
deconcentrate ale ministerelor, administratiile autonome locale, institutiile publice si regiile
autonome de interes local subordonate organic sau functional consiliului judetean sau local.
Administratia publica este legata in cea mai mare masura de puterea executiva, dar nu se
identifica cu aceasta, avand o sfera mai larga de cuprindere.

2. ntre prefect i autoritile locale care realizeaz autonomia local se stabilesc raporturi de
subordonare i control. Precizai argumentat dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals,
indicnd totodat toate tipurile de raporturi care se pot stabili ntre autoritile administraiei
publice.

Potrivit art. 11 din Legea 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, afirmatia de
mai sus este falsa deoarece, intre prefecti, pe de o parte si consiliile locale si primarii, precum
si consiliile judetene si presedintii acestora, nu exista raporturi de subordonare. Raporturile
dintre autoritatile administratiei publice locale din comune, orase si municipii si autoritatile
administratiei publice de la nivel judetean se bazeaza pe principiul autonomiei, legalitatii,
responsabilitatii, cooperarii si solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet.

3. Comentai afirmaia: Preedintele este eful executivului.

Presedintele este unul dintre cei 2 sefi ai executivului, Atributiile sale in cadrul puterii
executive se exercita in raport cu Guvernul si in principial, in raport cu cel care conduce
17
 puterea executiva, cu primul-ministru si apoi cu alte autoritati ale administratiei publice,
potrivit dispozitiilor constitutionale si legale in materie.

4. Ordonana de urgen intr n vigoare dup adoptarea sa de ctre Guvern. Precizai argumentat
dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals i precizai care este procedura de adoptare a
unei ordonane de urgen.

Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare a caror

reglementare nu poate fi amanata, avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora.
Ordonanta de urgenta intra in vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere in procedura
de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si dupa publicarea sa in Monitorul Oficial al
Romaniei. Camerele, daca nu se afla in sesiune, se convoaca in mod obligatoriu in 5 zile de la
depunere sau, dupa caz, de la trimitere. Daca in termen de cel mult 30 de zile de la depunere,
Camera sesizata nu se pronunta asupra ordonantei, aceasta este considerata adoptata si se
trimite celeilalte Camere care decide, de asemenea, in procedura de urgenta. Ordonanta de
urgenta, cuprinzand norme de natura legii organice, se aproba cu votul majoritatii membrilor
fiecarei Camere.

5. Precizai care sunt atribuiile principale ale consiliului judeean.

Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice locale constituita la nivel

judetean pentru coordonarea activitatilor consiliilor comunale, orasenesti si municipale, in
vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean. Consiliul judetean indeplineste
urmatoarele categorii principale de atributii: atributii privind organizarea si functionarea
aparatului de specialitate al consiliului judetean, ale institutiilor si serviciilor publice de
interes judetean si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes judetean, dar
cea mai improtanta fiind alegerea celor 2 vicepresedinti dintre consilierii judeteni; atributii
privind dezvoltarea economico-sociala a judetului, precum aprobarea bugetului propriu al
judetului, la propunerea presedintelui consiliului judetean; atributii privind gestionarea
patrimoniului judetului, precum atributia privind darea in administrare, concesionarea sau
incheierea bunurilor proprietate publica a judetului; atributii privind gestionarea serviciilor
publice din subordine precum asigurarea cadrului necesar pentru furnizarea serviciilor de
interes judetean; atributii privind cooperarea interinstitutionala precum atributia de a hotari,
in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane straine, inclusiv cu parteneri din
societatea civila, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau
proiecte de interes public judetean.

6. Precizai care este rolul unui nalt funcionar public i care sunt condiiile legale pentru ca o
persoan s poat ocupa o asemenea funcie.

Categoria inaltilor functionari publici cuprinde persoanele care sunt numite intr-una din
urmatoarele functii publice:secretar general al guvernului si secretar general adjunct al
guvernului, secretar general din ministere si alte organe de specialitate ale administratiei
publice centrale, prefect, secretar general adjunct din ministere si alte organe de specialitate
ale administratiei publice centrale, subprefect si inspector guvernamental,.

18
 Potrivit statului, inaltii functionari publici realizeaza managementul de nivelul superior in
administratia publica centrala si in autoritatile administrative autonome. Pentru a ocupa o
functie publica corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici, persoana trebuie sa
indeplineasca mai multe conditii prevazute de statut, incepand cu conditiile generale mai sus
enuntate, conditii speciale de studii si sa promoveze concursul national pentru intrarea in
categoria inaltilor functionari publici.

Biletul 9

1. Autoriti ale puterii judectoreti pot realiza activiti de administraie public. Precizai
argumentat dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals i indicai sensul noiunii de
administraie public conform Constituiei Romniei.

2. Stabilii corelaia capacitate-competen la nivelul organelor administraiei publice.

In doctrina postbelica s-au dezvoltat 2 teze cu privire la aceasta corelatie: potrivit unei teze
devenita traditionala, capacitatea reprezinta aptitudinea de a fi titular de drepturi de
obligatii in raporturile administrative, element determinant al competentei, insasi
competenta. Observam ca in aceasta teorie competenta se identifica cu capacitatea.
Potrivit celei de-a doua teze fundamentale, capacitatea nu se identifica cu, competenta,
desi, practic, putem realiza daca o anumita formatiune colectiva are sau nu calitatea de
subiect de drept administrativ, numai cercetand competenta ei legala, stabilita in legea
organica.
Capacitatea se distinge de competenta sub urmatoarele 3 aspecte:capacitatea este proprie
numai organelor administrative, in timp ce competenta au atat organele administrative, cat
si structurile lor organizatorice si functionale; capacitatea presupune posibilitatea de a
actiona in nume propriu in timp ce competenta nu presupune o astfel de independenta;
atributiile ce formeaza continutul categoriei de competenta pot fi delegate, in timp ce
capacitatea nu poate fi transmisa altui subiect de drept. Pe baza acestor teorii, in doctrina s-a
dezvoltat teza potrivit careia, fundamentul capacitatii administrative il constitutie normele
de conferire a competentei pe care o intalnim numai in cazul organelor administratiei
publice.

3. Toate decretele Preedintelui n domeniul aprrii sunt contrasemnate de prim-ministru i

msurile dispuse sunt controlate de Parlament. Precizai argumentat dac afirmaia de mai sus
este adevrat sau fals i indicai care sunt atribuiile Preedintelui n domeniul aprrii.

Afirmatia de mai sus este adevarata deoarece, potrivit Constitutiei, Presedintele poate
declara cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau totala a fortelor
armate. Numai in cazuri exceptionale, hotararea presedintelui se supune ulterior aprobarii
Parlamentului, in cel mult 5 zile de la adoptare. Presedintele Romaniei este comandantul
fortelor armate si indeplineste functia de presedinte a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.
In caz de agreisune armata indreptata impotriva tarii, presedintele ia masuri pentru
respingerea agresiunii si le aduce neintarziat la cunostinta Parlamentului printr-un mesaj.
19
 Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in 24 de ore de la declansarea
agresiunii.

4. Precizai care este rolul Guvernului pornind de la afirmaia conform creia Guvernul este
parlamentar prin origine i guvernamental prin funcie.

Rolul politic al Guvernului se exprima nu numai in sfera exclusiv executiva, ci si prin

colaborarea cu celelalte autoritati publice, din care hotaratoare este actiunea sa in afara
puterii legislative, prin exercitarea initiativei legislative si a modalitatilor de conlucrare cu
Camerele Parlamentului. Potrivit afirmatiei Guvernul este parlamentar prin origine si
guvernamental prin functie se intelege ca programul politic al Guvernului ramane un
document exclusiv al acestuia, dar liniile sale de forta sunt acceptate de Parlament.

5. Ce raporturi de drept administrativ se stabilesc ntre Guvern, prefect, consiliile judeene,

consiliile locale i primari? Comentai.

Intre Guvern si prefect se stabileste un raport de subordonare deoarece prefectul este

reprezentantul Guvernului pe plan local, iar potrivit art. 11 din Legea nr 340/2004, consiliile
locale, primarii, consiliile judetene si prefectii se afla pe picior de egalitate. Rezulta ca si
acestea sunt subordonate Guvernului.

6. Un funcionar public poate refuza detaarea. Precizai argumentat dac afirmaia de mai sus este
adevrat sau fals i indicai condiiile n care se poate dispune detaarea unui funcionar
public.

Functionarul public poate refuza detasarea daca se afla in una dintre urmatoarele
situatii:graviditate; isi creste singur copilul minor; starea sanatatii, dovedita cu certificat
medical; detasarea se face intr-o localitate in care nu i se asigura conditii corespunzatoare de
cazuri; este singurul intretinator de familie; motive familiale temeinice justifica refuzul de a
da curs detasarii.

Biletul 10

1. Serviciile publice deconcentrate sunt autoriti ale administraiei publice locale sau centrale?
Rspundei argumentat identificnd totodat i toate autoritile publice prin care se realizeaz
administraia public.

Deconcentrarea este o masura intermediara in procesul descentralizarii, fiind privita ca

transfer de atributii de la centru la agentii puterii centrale aflati la conducerea diferitelor
organisme locale.In regimul constitutional romanesc actual, sistemul autoritatilor
administratiei publice se compun din:administratia centrala:presedinte, guvern, organe
centrale de specialitate si institutii publice centrale subordonate ministerelor sau
autoritatilor administrative atuonome; administratia de stat in teritoriu:prefect, servicii
deconcentrate subordonate ministerelor sau altor organe centrale de specialitate;

20
 administratia locala:consiliul local si primarul si consilierul judetean si presedintele consiliului
judetean.

2. Precizai care este raportul dintre puterea executiv i puterea legislativ n dreptul public
contemporan.

In dreptul public contemporan, problema fundamentala care isi pastreaza actualitatea o

constituie distinctia dintre legislativ si executiv, distinctie ce reprezinta si esenta structurii
puterii politice. Initial se delimita intre puterea de a face legea si puterea de a o executa. In
prezent, adevarata divizare este cea dintre puterea executivului de a conduce politica
nationala, utilizand administratia publica pe de-o parte si libertatea lasata legislativului de a
controla actiunea executivului pe de alta parte. Potrivit art.61 alin(1) din Constitutie,
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporlui roman su unica autoritate
legiutioare a atarii, spre deosebire de executiv, care in prinncipiu, adopta norme doar in
aplicarea legii, in vederea punerii ei in executare. Un capitol distinct din titlul III al
Constitutiei este consacrat raporturilor dintre Parlament si guvern, fiind evident rolul politic
al guvernului ce se exprima nu numai in sfera exclusiv executiva, ci si prin colaborare cu
celelalte autoritati publice, in special cu cea legiuitoare, spre exemplu, in cazul initiativei
legislative si delegarii legislative.Afirmatia de mai sus este falsa deoarece, conform art 100
alin(2)din Constitutie, decretele emise de presedinte in exercitarea atribiiilor sale se
contrasemneaza de primul-moinistru. In ceea ce priveste regimul juridic aplicabil decretelor
Presedintelui, in principiu, ele sunt supuse regulii contrasemnarii de catre primul-ministru.

3. Conform Constituiei Romniei, regula este ca decretele Preedintelui s nu fie contrasemnate.

Precizai argumentat dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals i analizai regimul
juridic aplicabil decretelor Preedintelui Romniei.

4. Orice modificare n structura Guvernului trebuie aprobat de ctre Parlament. Precizai

argumentat dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals, indicnd totodat i condiiile n
care poate interveni remanierea guvernamental.

Potrivit art. 85 alin(3), afirmatia de mai sus este adevarat deoarece daca prin propunerea de
remaniere se schimba structura si compozitia politica a Guvernului, presedintele va putea
exercita atributia prevazuta la alin(2) numai pe baza aprobarii Parlamentului, acordata la
propunerea primului-ministru. Parlamentul, prin votul acordat isi exprima doar increderea in
acest program, incredere pe care o poate retrage oricand, prin adoptarea unei motiuni de
cenzura, daca motivele pentru care fusese acordata la investitura au disparut ulterior.

5. Precizai care este rolul administratorul public conform Legii nr. 215/2001 a administraiei
publice locale.

Potrivit legii nr 215/2001, rolul administratorului public este de a profesionaliza

administratia publica locala prin eficientizarea serviciilor publice oferite de catre cetateni.
Intrucat, practic, rolul administratorului public este de a eficientiza utilizarea resurselor
umane, tehnologice si finanicare de la nivelul autoritatilor locale, se poate spune ca, de fapt,
menirea functiei este de a intari capacitatea administrativa la nivel local.

21
6. Precizai care sunt elementele specifice care difereniaz personalul contractual de corpul
funcionarilor publici din cadrul unei autoriti publice.

Biletul 11

1.Conform art. 31 alin. (1) din Legea nr. 215/2001: Lucrrile edinei de constituire (a consiliului
local) sunt conduse de cel mai n vrst consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri .
Pornind de la norma de drept enunat mai sus, precizai semnificaia noiunii de putere discreionar
a administraiei i stabilii dac exist n baza art. 31 alin. (1) din Legea nr. 215/2001.

Deciziile unde se manifesta puterea discretionara se refera la aspectele care, intr-un cadru
legal, confera autoritatii publice o anumita libertate de decizie, acest lucru nu presupune in
niciun caz devierea de la litera legii. Necesitatea puterii discretionare apare datorita faptului ca
legislatia nu poate prevedea orice tip de situatie care ar putea interveni in timp. Pentru aceasta,
legea, acolo unde se considera necesar, lasa administratiei libertatea de initiativa si apreciere,
mai mare sau mai restransa, in functie de natura reglementarii, de importanta acesteia fara a
distorsiona activitatea administratiei si fara a-i diminua gradul de initiativa, operativitate si
reactie la dinamica cerintelor sociale. Potrivit art 31 alin (1) din Legea 215/2001 puterea
discretionara nu exista in aceasta norma deoarece prin intermediul verbului a fi la prezent este
stabilita clar si concret conducerea lucrarii sedintei, aceasta nelasand loc de interpretare.

2. Noiunile de organ al administraiei publice i autoritate a administraiei publice sunt diferite.

Precizai argumentat dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals.

Afirmatia de mai sus este falsa deoarece din analiza reglementarilor constitutionale observam
ca actuala Constitutie utilizeaza cu pedilectie notiunea de autoritate a administratiei publice si in
mica masura notiunea de organ al administratiei publice. Din cercetarea mai aprofundata a
dispozitiilor constitutionale si legale in materie nu rezulta insa vreo distinctie care s-ar putea face
intre cele 2 notiuni, fiind vorba despre una si acceasi categoei juridica, ce desemneaza structurile
care infaptuiesc administratia. O asemenea distinctie nu ar avea nicio relevanta in practica,
sensul principal al sintagmei autoritate publica fiind acela de organ public, adica un colectiv
organizat de oameni care exercita prerogative de putere publica, la nivel statal sau local sau intr-
o alta formulare, o structura organizatorica ce actioneaza in regim de putere publica, pentru
realizarea unui interes public.
3.Preedintele poate s refuze numirea unui judector la propunerea CSM. Precizai argumentat dac
afirmaia de mai sus este adevrat sau fals, indicnd totdat toate atribuiile Preedintelui n
raporturile cu autoritile puterii judectoreti.

Potrivit art 31 alin (3) din legea nr 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor,
presedintele Romaniei poate refuza o singura data numirea judecatorilor si procurorilor. Refuzul
motivat se comunica de indata Consiliului Superior al Magistraturii. In ceea ce priveste atributiile
presedintelui in raporturile cu justitia, in mod obisnuit, in doctrina au fost analizate 2 categorii
de atributii si anume: numirea magistratilor si acordarea gratierii individuale

22
4.Membrii Guvernului nu pot rspunde penal pentru activitile desfurate n timpul mandatului.
Precizai argumentat dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals, indicnd totodat i
elementele rspunderii membrilor Guvernului.

Afirmatia este falsa deoarece, potrivit Constitutiei, art 109 alin (2) consacra dispozitia
potrivit careia numai Camera Deputatilor, Senatul si presedintele Romaniei au dreptul sa ceara
urmarirea penala a executivilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor. Daca
s-a cerut urmarirea penala, presdintele poate dispune suspendarea acestora din functie.
Trimiterea in judecata a unui membru al guvernului atrage suspendarea lui din functie.
Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Potrivit alin(3) al aceluiasi
articol, cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor guvernului sunt reglementate
printr-o lege privind responsabilitatea ministeriala.

5.Consiliile locale se afl n raporturi de subordonare fa de consiliile judeene. Precizai

argumentat dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals i indicai care sunt principalele
atribuii ale consiliilor locale i judeene.

Afirmatia este adevarata deoarece consiliul judetean este constituit la nivel judetean pentru
coordonarea activitatii consiliilor comunale, orasenesti si municipale in vederea realizarii
serviciilor publice de interes judetean. Consiliul judetean indeplineste urmatoarele categorii
principale de atributii:atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al
consiliului judetean, ale institutiilor si serviciilor publice de interes judetean si ale societatilor
comerciale si regiilor autonome de interes judetean, cea mai importanta fiind alegerea celor 8
vicepresedinti dintre consilierii judeteni; atributii privind dezvoltarea economico-sociala a
judetului precum aprobarea bugetului propriu al judetului; atributii privind gestionarea
patrimoniului judetului, precum atributii privind darea in administrare, concesionarea sau
inchirierea bunurilor proprietate publica a judetului; atributii privind gestionarea serviciilor
publice din subordine precum si asigurarea cadrului necesar pt furnizarea serviciilor publice de
interes judetean; atributii privind cooperarea interinstitutionala precum atributia de a hotari in
conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane ori straine, inclusiv cu
parteneri din societatea civila, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari,
servicii sau proiecte de interes public judetean. Consiliul local exercita urmatoarele categorii de
atributii: atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al primarului, ale
institutiilor si serviciilor publice de interes local si ale societatilor comerciale si regiilor autonome
de interes local; atributii privind dezvoltarea economico-sociala a comunei, orasului sau
municipiului; atributii privind administrarea domeniului public si privat comunei, orasului sau
municipiului; atributii privind gestionarea serviciilor furnizate catre cetateni; atributii privind
cooperarea interinstitutionala pe plan intern si extern.

6. Care sunt rolul i principalele atribuii ale Ageniei Naionale a Fucionarilor Publici?

Rolul Agentiei Nationale a Functionarilor publici este de a aplica politicile si strategia

guvernului in domeniul managemenetullui functiei publice si functionarilor publici, de a crea
si coordona aplicarea instrumentelor necesar realizarii unui management eficient si
performant in cadrul autoritatilor si institutiiilor publice.Atributiile principiale ale ANFP
sunt: elaborarea cadrului legal privind functia si functionarii publici; monitorizarea si
controlul aplicarii regleemntarilor in domeniu; gestionatrea programelor privind functia
23
publica, prin intermediul carora se realizeaza managementul functiei si functionarilor publici;
colaborarea cu alte institutii din tara si din strainatate, in vederea perfectionarii pregatirii
profesionale a functionarilor publici; elaborarea si administrarea bazei de date cuprinzand
evidenta nationala a functiopnarilor publici, precum si a functiilor publice vacante.

Biletul 12
1. Analizai noiunea de administraie public prin raportare la Cap. V, Titlul III i art. 52 din
Constituia Romniei.

2. Analizai raportul dintre competen i capacitate n administraia public?

3. Comentai afirmaia: Preedintele Romniei este eful statului i unul dintre efii
executivului.

4. Guvernul este demis n urma revocrii prim-ministrului. Precizai argumentat dac afirmaia
de mai sus este adevrat sau fals i indicai toate cazurile n care Guvernul este demis
nainte de expirarea mandatului.

Afirmatia este falsa deoarece constitutia prevede in art 110 alina 2 ca guvernul este demis
la data retragerii de catre parlament a increderii acordate sau daca primul-ministru se
afla in una din conditiile prevazute la art 106 cu exceptia revocarii, ori este in
imposibilitatea de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de zile.Constitutia a avut in
vedere 3 situatii atipice de incetare a activitatii unui abinet:retragerea increderii acordate
unui cabinet prin introducerea unei motiuni de cenzura, incetare din functie de membru
al guvernului a primului-ministru, primul-ministru nu isi poate exercita atributiile pt o
perioada peste 45 de zile.

5. Preedintele Consiliului Judeean poate fi revocat de ctre consilierii judeeni. Precizai

argumentat dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals i precizai care este statutul
preedintelui consiliului judeean.

Presedintele consiliului judetean reprezinta judetul in relatiile cu celelalte

autoritati publice, cu perxoanele fizice si juridice romane si straine precum si in justitie, raspunde
pentru buna functionare a aparatului de specialitate al consiliului judetean pe care il conduce,
asigura respectarea prevederilor constitutiei, punerea in aplicare a legilor, a decretelor
Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului, a hotsrarilor consiliului
judetean, precum si a altor acte normative. Mandatul presedintelui inceteaza ca urmare a
rezultatului unui referendum judetean avand ca obiect demiterea acestuia, organizat in conditiile
legii. Referendumul pt incetarea mandatului presedintelui se organizeaza ca urmare a cererii
adresate in acest sens prefectului de catre locuitorii judetului,, ca urmare a nesocotirii de catrew
acesta a intereselor generale ale colectivitatilor locale sau a neexercitarii atributiilor ce ii revin,
potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercita ca reprezentant al statului.

24
6. Precizai condiiile legale n care poate avea loc avansarea funcionarilor publici.

Avansarea era privit n doctrina interbelic ca un drept al funcionarului public, constnd

n trecerea acestuia, cu acordul su, ntr-un alt grad ori treapt profesional, n cadrul
aceleiai funcii sau trecerea ntr-o funcie superioar. n prezent, avansarea este privit
i ca un drept obiectiv al funcionarului, sistemele i condiiile de avansare n funcii
publice putnd fi diferit reglementate i putnd conine condiii specifice anumitor
categorii de funcionari publici. Din punct de vedere al modului de avansare al
funcionarilor publici exist dou posibiliti:avansarea liber i avansarea prin concurs
sau examen. Avansarea liber se poate realiza fie prin aprecierea conductorului cu
privire la persoana, funcia i momentul n care ea trebuie s aib loc, fie prin constatarea
ndeplinirii automate i integrale a unor condiii legale, ca de exemplu, vechimea n
funcia deinut. Prima modalitate este criticabil deoarece implic subiectivism din
partea celui care face aprecierea. Avansarea prin concurs sau examen se face ca urmare a
verificrii cunotinelor de specialitate necesare exercitrii funciei superioare. Aceast
metod de avansare permite o selecie obiectiv a candidailor, care pot proveni att din
cadrul autoritii, ct i din afara ei, n msura n care ndeplinesc condiiile legale.
Concursul se organizeaz atunci cnd numrul candidailor este mai mare dect al
funciilor publice vacante, iar examenul se organizeaz atunci cnd numrul candidailor
este egal sau mai mic cu cel al funciilor publice vacante.

25