Mic Dicionar Explicativ Montan

Mic dictionar explicativ montan

Abis prpastie, genune, hu
Abrupt perete stncos, fat de munte foarte nclinat sau vertical, termenul este folosit si pentru
pante cu nclinatie accentuate, dar accesibile
Ac (colt) stnc nalt, vrf de form ascutit
Afloriment intersectia unei formatiuni geologige cu suprafata terenului, n care se poate observa
alctuirea geologic

Afloriment
Alpin zona mai nalt a unei munte, ncepnd de la circa 1800 m altitudine
Amonte (amunte) partea din susul vii n comparative cu un punct de referint, spre izvor
Amfiboli grup de minerale, componente principale ale rocilor magnetice, constituite din
metasilicati
Andezit roc magmatic efuziv de culoare cafenie-cenusie pn la neagr, cea mai rspndit
roc din lantul neoeruptiv Climan-Gurghiu-Harghita
Anticlinal cut cu convexitate n sus
Antropic fenomen datorat actiunii omului asupra mediului nconjurtor
Aureol mofetic suprafata din jurul unui masiv de roci vulcanice unde au loc manifestri
postvulcanice, de regul activitti mofetice si de mineralizare a apelor subterane
Aval partea n josul unei ape curgtoare (unei vi) n comparative cu un punct de referint; n
sensul de scurgere a apei
Avalan mas de zpad care se deplaseaz, din diferite cause si cu vitez urias, pe pantele
muntilor
Aven pester vertical, put natural. Ia nastere prin prbusiri sau datorit circulatiei pe vertical a
apei n masivele calcaroase
Btc munte de o suprafat mai mic dect cei nconjurtori, vrf de munte mpdurit, mgur
Bazalt roc magmatic efuziv bazic de culoare cenusie nchis spre neagr, uneori brun-
cenuie
Bazin hidrografic totalitatea suprafetei de teren drenat de un curs de ap si afluentii si
Berbeci glaciari stnci rotunjite de ghetari, de forma unei spinri de berbeci
Biotit mic de culoare verde-brun sau neagr
Blid nume dat de localnici unor cldri glaciare mici
Brn pridvor de-a lungul unui perete stncos; platform n general ierboas, de diferite lrgimi
si nclinatii, ce ncinge un versant abrupt, ntrerupnd continuitatea acestuia n plan vertical
Brecie roc sedimentarformat din cimentarea unor fragmente colturoase din alte roci, diferite
ca origine
Bruma vaporii de ap trec direct n stare solid, se depune pe obiecte cu temperatur sub 0 grade
C
Burac nume popular local pentru ceat, nor
Burnit precipitatie uniform, constituite din picturi de ap cu diametrul mai mic de 0.5 mm
Calcar roc sedimentar sau biogen alctuit din carbonat de calciu
Calder acest termen a fost utilizat nti n toponomia popular din insulele Azore (n limba
spaniol caldera nseamn cldare). Calderele sunt de trei tipuri: de explozie, de prbuire, si de
eroziune acestea din urm se gsesc si n tara noastr
Cldare adncitur de mari proportii n masivii muntosi, datorit actiunii ghetarilor si eroziunii
apelor
Cldare glaciar (circ glaciar) form de relief negative, rotunjit, format prin presiunea
zpezilor si a ghetii
Cldare nival circ mic nscut prin presiunea zpezii
Cambisoluri clas de soluri representative pontru zona montan inferioar (cuprinde soluri brune
eumezobazice sib rune acide)
Canion portiune de vale foarte ngust cu versantii nalti si abrupti si cu fundul ocupat n
ntregime de albia rului
Caolin argil cu grad mare de puritate, constituit aproape n totalitate din caolinit (silicat basic
de Al), format prin alterarea rocilor bogate n feldspati sau alti alumosilicati sub actiunea apei,
oxigenului si a bioxidului de carbon. De culoare alba, uor glbuie, se gsete la Harghita-Bi,
unde se exploateaz pentru a fi utilizat n industria ceramicii fine
Carst totalitatea formelor de relief formate din dizolvarea si eroziunea calcarelor si gipsurilor de
ctre ap
Ceat suspensie n aer a picturilor mici de ap care reduce vizibilitatea orizontal la suprafata
solului la mai putin de 1 km
Ceata cristalin ceat format din cristale mici de gheat
Cheie despictur adnc ntre doi pereti stncosi prin care trece firul unei vi
Chiciur (transparent) poleiul provenit din ploaie sau burnit, care mbrac obiectele sau solul
ntr-un strat alunecos de gheat
Clbucet (glm) munte de form rotund, acoperit cu pduri
Clean stnc ascuit
Coast - versant, clin, pant a unei deal sau munte
Coard mnunchi de mii de fibre sintetice de aceeasi lungime, cu diametrul variind n general
ntre 8 si 12 mm. Se utilizeaz la coborre si urcare, n speologie, alpinism, turism
Con de dejectie microrelief prezentnd o form semiconic, determinate de acumularea
materialului detritic la gura unui torent, n zona unde panta vii se micsoreaz
Con de grohotis form de relief semiconic, nscut prin mprstierea grohotisurilor la gura
torentilor
Concretiuni (formatiuni de peter) form de depunere n peteri a carbonatului de calciu din apa
de infiltratie (stalactite, stalagmite, coloane, vluri, baldochine etc.)
Conul vulcanului reprezint partea exterioar a aparatului volcanic. Forma unui con, uneori de
dimensiunile unui munte, este rezultat prin acumularea produselor vulcanice evacuate n timpul
eruptiei (lava si materiale rupte din cosul vulcanului)
Cordelin coard cu diametrul ntre 4 si 7 mm
FCorug vale de abrupt, stncoas
Costi se foloseste pentru a arta mersul n lungul unei coaste, n urcus sau cobor uor, spre
deosebire de linia de cea mai nalt pant. n acelasi sens se folosete i de-a coasta
Coul (hornul) reprezint canalul din interiorul pmntului prin care are loc ascensiunea magmei
spre suprafat, el face legtura cu cuptorul sau vatra vulcanului aflat la diferite adncimi
Cot punctual cel mai nalt al unei forme de teren. nltimea unui punct este deprtarea sa pe
vertical, msurat de la un plan orizontal oarecare luat ca baz (ex. nivelul mrii)
Cotroan bordei ciobnesc, adpost mic
Covat - curmtur
Craterul este o adncitur, sub form de plnie, aflat n partea superioar a conului volcanic sau
uneori pe unul dintre flancurile acestuia
Crioplanatie proces de nivelare a reliefului sub actiunea alternrii ciclice a nghetului si
dezghetului n regiunile montane. Altiplanatie.
Crup partea terminal a unui deal
Cuest de orogen form de relief specific stratelor geologice puternic nclinate ntr-o singur
directive, cu abruptul orientat contrar nclinrii stratelor si reversul consecvent nclinrii acestora
Cumpn a apelor (culme a apelor) linia de desprtire ntre dou bazine hidrografice, catena
muntoas care desparte dou bazine hidrografice
Cuptorul sau vatra vulcanului este locul de unde ncepe drumul ascensional al magmei,
adncimea de la suprafat pn la cuptor variaz ntre 5 si 50 de km
Curmtur depresiune care ntrerupe continuitatea unui munte si care serveste de trectoare, a
adnc
Custur - creast, culme stncoas si ascutit, de obicei dinat
Dacit roc magmatic efuziv, bazic de culoare cenusie nchis sau neagr, uneori brun-
cenuie
Defileu vale ngust si adnc, format de o ap curgtoare n regiunile de munte
Deluviu material provenit prin dezagregarea si alterarea rocilor de pe versanti
Derivatie ramificatie a unui traseu marcat, utilizat pentru vizitarea unui obiectiv touristic
apropiat de traseu
Diaclaz fisur n roci, format prin presiune sau racier, n care compartimentele de-o parte si
cealalt a planului de rupture nu s-au deplasat unul fat de altul
Diferent de nivel diferenta dintre nltimea sau adncimea a dou puncte. Punctele de pe acelasi
plan orizontal nu au diferent de nivel
Disodile roci sedimentare argiloase, bituminoase, foarte fin stratificate
Dolin form negative de relief de natur carstic, groap n form de plnie, rezultat prin
dizolvarea de ctre ape a rocilor solubile
Dorn lac adnc, subteran (n pesteri), vrtej, vltoare, bulboac. Loc pe cursul unei ape, unde
curentul de ap capt o micare de rotaie, formnd o adncitur i antrennd tot ce ntlnete
acolo; bulboan, vrtej, sorb
Duru pru de munte, repede si zgomotos
Duruitoare cascad, sritoare cu ap; urltoare
Efuziv - process magmatic ce are loc la suprafata scoartei terestre
Emergent locul sau cavitatea natural unde apare o ap ce se compune dintr-o parte de
provenient cunoscut si o parte de provenient necunoscut
Endemism specie vegetal sau animal supravietuind ntr-un perimetru restrains, specific regiunii
respective
Endocarst - domeniu care cuprinde totalitatea formelor carstice din interiorul masivelor de roci
calcaroase
Energie de relief diferenta de nltime dintre nivelul cel mai cobort si cel mai ridicat al unei
regiuni
Eroziune process distructiv nentrerupt, datorat activittii conjugate a factorilor atmosferici si
factorilor biologici
Exocarst domeniu cuprinznd totalitatea formelor carstice de la suprafata masivelor de roci
calcaroase
Exurgent (izbuc) locul de iesire al ape unui pru sau ru subteran ce curge pe un canal carstic
a crei provenient nu este cunoscut
Fereastr (portit) sprtur ntr-o custur sau ntr-o culme stncoas; rspunde n partea opus,
fcnd uneori posibil continuarea unui drum, loc ngust de trecere
Fir fundul unei vi sau al unei vlcel (firul apei)
Fisur crptur ngust ntr-un perete stncos si care servete uneori la ctrtur
Freatic - strat mbibat cu ap situate aproape de suprafata terestr, deasupra unui strat
impermeabil, din care se alimentez izvoarele, fntnile, mlatinile etc.
Fulger fenomen luminos care nsoteste o descrcare electric. Fulgerul precede tunetul (zgomot
puternic care nsoteste fulgerul). Timpul care se scurge ntre cele dou fenomene depinde de
distanta la care s-a produs fulgerul. Viteza luminii fiind de 300000 km/s, vedem scnteia n acelasi
moment n care se produce, iar sunetul ajunge la noi mult mai lent, cu 340 m/s, deci i trebuie
aproape 3 s pentru a parcurge un km. Dac tunetul se aude la 3 s dup fulger, nseamn c acesta
s-a produs la 1 km distant; dac intervalul este de 6 s, distanta a fost de 2 km s.a.m.d.
Fundu, Fundul (unei vi, pru) partea superioar, spre izvoare a unei vi, obrsie; linia cea mai
joas a unei depresiuni, partea de jos, nchis, a unei caviti naturale; limita de jos
Glm movil
Gelivatie - process fizic natural, exogen, de dezagregare a rocilor de la suprafata pmntului sub
influenta nghetului si dezghetului
Genune - prpastie adnc, abis, hu; pe cursul unei ape, loc ntins cu adncime foarte mare
Ghetar mas de gheat natural, permanent; n afara ghetarilor specifici regiunilor alpine si
polare, datorit conditiilor climatice speciale exist ghetari si n peteri
Glacis - form de relief aproape neted, uor nclinat, ce mrgineste un versant de munte
Gneis roc metamorfic format prin transformarea rocilor sedimentare sau granitice, cu textur
sistoas sau granulate
Gol de munte (gol alpin) regiunea situate deasupra zonei forestiere (ncepnd de la limita
superioar a pdurii) si acoperit cu psuni alpine, tufrisuri de jnepeni, ienuperi sau stnci
Granati grup de silicati naturali de calciu, fier, mangan, cristalizate n sistemul cubic
Greabn - parte cea mai ridicat din culmea unui munte
Grindin precipitatie format din globule sau bucti de gheat (greloni) cu diametrul cuprins
ntre 5 si 50 de mmsau chiar mai mari si care cad izolat ori aglomerate n forme neregulate
Grohoti- mas de pietre, sfrmturi de stnci, adunate n fundul vilor, vlcelelor sau pe coastele
nclinate, ce porneste uneori n adevrate avalanse
Grot adncitur, pester ntr-un perete stncos
Gur bazinas (cu sau fr ap) format pe podeaua din calcit sau argil a pesterilor
Gura (unui pru) locul de confluent a cursului de ap respectiv, cu un alt curs de ap
Hta - crare ngust format de trecerea repetat a animalelor prin acelasi loc
Hti desi, pdure tnr deas si nclcit, greu spre foarte greu de strbtut, ce apare de obicei
dup tierea unei pduri mature
Hoanc vale seac, nierbat, fr urme de eroziune ale unei ape curgtoare, specific zonelo
carstice
Horn spatiu de diferite lrgimi, adncimi si de o nclinatie pronuntat ntre doi pereti stncosi
Iezer (tu) lac de munte; ochi de mare
Insurgent locul sau cavitatea natural unde un curs de ap dispare su pmnt
Interfluviu regiune cuprins ntre dou vi vecine
Intruziune mas magmatic care a ptruns n partea superioar a scoartei terestre, s-a rcit si s-a
consolidat
Izbuc - locul de iesire a apei unui pru sau ru subteran ce curge pe un canal natural, exurgent
Izbuc intermittent izbuc prin care apa nu iese continuu, ci la interval de timp regulate
Izvor - locul de iesire a apei dintr-o pnz de ap subteran
Jasp - roc sedimentar silicoas, colorat variat (alb, galben, rosu, verde)
Jgheab scobitur n form de canal, fcute de ploi si ape n stnci; locul cuprins ntre dou
picioare de munte
Klipp - bloc de roc, cu dimensiuni variate, diferit ca vrst si alctuire de rocile ntre care se
gseste. Rezult prin desprinderea din fruntea unei pnze si alunecarea n bazinul de sedimentare
din fat
Lac colmatat lac care a disprut n urma depunerii nisipurilor mlurilor si a dezvoltrii vegetatiei
Lapiez microrelief carstic format la suprafata unei roci solubile, datorit actiunii apelor de
iroire, reprezentat prin anturi separate prin creste ascutite
Lapovita amestec de ploaie cu ninsoare
Linia zpezii linia (relativ) deasupra creia zpada nu se topeste nici n anotimpul cald
Litic pietros (scheletic)
Litosol sol bogat n fragmente de roci dure
Luceafrul planeta Venus
Lungime (a unei pesteri) suma lungimilor tuturor galeriilor, la care se adaug puturile coborte,
hornurile urcate, sifoanele plonjate
Magma magmele sunt material topite, alctuite preponderant din silicate, existente n interiorul
Pmntului, n astenosfer sau n spatii limitate, numite cuptoare magmatice. Rocile rezultate prin
consolidarea magmelor sunt numite roci magmatice si se impart n trei categorii: 1) roci plutonice
(plutonite) formate din consolidarea magmelor n adncuri, sunt bine cristalizate alctuite
predominant din cuart si feldspati alcalini (pedominnd granitul 90%); 2) roci hipoabisale
(subvulcanice, filoniene) cu cristalizare medie; 3) rocile vulcanice (efuzive) formate din
consolidarea lavelor, cele mai rspndite roci vulcanice sunt bazaltele si andezitele
Mgur form de relief, adesea conic, ce domin relieful din jur
Mamelon nltime de teren rotunda din crestetul cruia terenul coboar n toate directiile. l
gsim fie pe crestele muntilor, fie pe spinarea dealurilor
Marcaje turistice marcajele turistice din muntii nostri sunt executate pe fond alb cu dimensiunile
de 16/16 cm, au formele: band (dreptunghiular), triunghi (echilateral), cruce (cu brate egale),
punct (cerc) si utilizeaz culorile: albastru, galben si rosu (dup 1989 n unele munti au aprut, din
pcate, trasee turistice marcate si cu alte culori, si chiar alte forme, dar din fericire aceste trasee
sunt de important redus). Marcajele turistice se aplic n locuri vizibile, orientate perpendicular
pe directia drumului (potecii) n ambele sensuri de mers, pe copaci, stnci, pietre sau indicatoare
speciale: piloni metalici (de preferint zebrati n culorile alb-negru) purtnd sau nu sgeti
indicatoare, panouri cu harta turistic a zonei sau cu indicatii de orientare si cu duratele traseului
etc.. De regul semnele de marcaj se utilizeaz dup cum urmeaz: band rosie pentru trasee
magistrale, drumuri de creast, legtura pe linia crestei ntre masive montane (n lantul carpatin
exceptie de la aceast regul fac masivele Piatra Craiului si Bucegi) crucea, banda si triunghiul
pentru traseele de legtur ntre punctele de plecare si obiectivele turistice sau ntre traseele
principale si secundare punctul pentru traseele n circuit sau legtura ntre obiective turistice cu
acelasi punt de plecare si sosire (n Muntii Apuseni (Bihor-Vldeasa) mai apare marcajul punct
dublu (punct nconjurat de cerc n acelasi culoare), care defineste o ramificatie spre obiectiv
speologic sau derivatie spre un punct de belvedere ele nu au niciodat continuare si ntoarcerea
pe ele, la punctul de ramificatie, este obligatorie. Delimitarea rezervatiilor naturale, stintifice se
face prin aplicarea marcajului ptrat rosu pe fond alb. Toate marcajele turistice ar trebui s fie
nconjurate cu vopsea alb (fond alb), aceast particularitate impus si de necesitatea de a asigura
o mai bun vizibilitate, n special pe timp de noapte, separ marcajele turistice de cele care au
aceeasi form si culoare, dar nu sunt nconjurate de vopsea alb. Aceste marcaje fr fondul alb
indic poteci pentru pdurari, vntori, forestieri sau topometri si nefiind trecute pe hrtile
turistice nu se poate sti cu precizie unde duc.
Marmit scobitur rotunda spat de ru sau de vnt n stnc, gvan
Mzriche - precipitatie format din granule de gheat, transparent sau translucid, n forme
sferice sau neregulate (rar conice) si cu un diametru mai mic de 5 mm
Meandru cotitur mare a cursului unei ape curgtoare
Meandrat - se refer la ruri (cotit, sinuos) sau la drumuri (n serpentine)
Mecanoglife forme pzitive pe fata inferioar a stratelor, rezultate n urma actiune mecanice a
curentilor
Metamorfism- adaptarea mineralogical si structural a rocilor la conditiile fizice si chimice, altele
dect cele n care s-au format
Metatuf (metatufit) sisturi cristaline, care la origine au fost roci argiloase amestecate cu cenus
vulcanic
Micaist roc sedimentar istoas constituit din mica, cuart, avnd uneori granati, amfiboli si
grafit
Mofet emanatii de gaze (mai ales CO2) n regiunile vulcanice sau adiacente (aureola mofetic)
ce marchiaz faza postvulcanic
Molas ansamblu de roci sedimentare (conglomerate, gresii, nisipuri, argile etc.) accumulate n
etapa final de evolutie a unui geosinclinal
Momi (ciobnesti) piramide din lespezi de piatr fcute si folosite pentru orientare ndeosebi de
localnici (ex. Muntii Retezat)
Moren acumulare de material pietros rezultat din fragmente de roc desprinse de pe versantele
vilor glaciare, transportat de ghetari si depuse n locul de topire a acestora
Muchie linia de intersectie a dou fete de munte, de obicei stncoase; creast foarte ngust si
nclinat
Munte ridictur a scoarei pmntului mai mare dect dealul, de obicei cu o nltime de peste
800 m
Muncel - denumire data unui munte de o nltime mai mic cu structur cutanat, alctuit din roci
dure
Muscavit mica de culoare alb cu cristale lamelare, care se separ n foite
Nadir -punct de pe bolta cereasc, opus zenitului, situat la intersecia verticalei locului la care ne
referim cu emisfera cereasc inferioar; punct imaginar pe bolta cereasc, care coincide cu zenitul
din emisfera opus celei de unde privete observatorul; punct diametral opus zenitului
Nebulozitate gradul de acoperire a cerului cu nori
Neoeruptiv - faz recent (pliocen-cuaternar) de eruptii vulcanice
Nivel (suprafat) de eroziune suprafat aproape neted sau larg vlurat, realizat prin eroziunea
ndelungat a factorilor externi
Nor mas de picturi de ap aflate n suspensie n straturile de aer mai nalte; norii pot fi formati
din minuscule picturi de ap sau cristale de gheat. Norii de furtun sunt uneori de culoare
cenusie, deoarece contin o mare cantitate de praf strnit de vnt, iar alteori pentru c sunt prea
grosi pentru a lsa s treac razele solare. Norii mari, spumosi care se formeaz foarte sus, se
numesc cumulus; culmile lor se afl uneori la multi kilometri deasupra solului. Norii care formez
o ntindere cenusie pe tot cerul se numesc stratus. Norii cirus au aparenta unor filamente subtiri
sau a unor pene usoare; altii par rotocoale de fum si se formeaz la 10-12 km nltime
Obrsie locul de unde ncepe s se formeze albia unui ru; izvor; culme, muchie; punct de
plecare; punct iniial
Obcin culme, coam de munte care leag dou piscuri si de-a lungul creia se poate merge cu
carul
Ofiolit grup de roci bazice si ultrabazice formate n zonele mobile de geosinclinal
Oligotrof se refer la soluri sau roci srace n substante de nutritive pentru plante
Padin loc aproape plan sau usor scobit, aflat pe vrful unui munte sau a unui deal, ntre doi
munti sau dou dealuri, pe coast ori chiar la poalele muntelui sau dealului, vezi:platou, plai,
zpodie. b) Mic depresiune circular sau alungit, format de obicei pe loess. c) Teren umed
mlstinos. d) partea inferioar (uneori si cea mijlocie), a vii, padina propriu zis, loc de fneat
sau de psune. Padina a dezvoltat un nou sens, mai ales n rndul turistilor datorit denumirilor
din Masivul Piatra Craiului,: vale slbatic de abrupt care permite accesul la creast, partea
superioar, pietroas, alpin a vii, ntreaga vale pn la obrsie
Pas loc de cobort, de obicei de-a lungul unei vi, care permite strbaterea culmilor muntoase
sau deluroase; trectoare
Pcl suspensie n aer a picturilor microscopice de ap care reduce vizibilitatea
Pcl de nisip suspensie n aer a particulelor de nisip
Pcl uscat suspensia n aer a unor particule solide extrem de mici, invizibile cu ochiul liber,
care dau atmosferei un aspect opalescent
Peter - gol subteran natural care se deschide la suprafat, dezvoltndu-se mai mult sau mai putin
orizontal
Pester activ (galerie activ) pester, aven sau galerie de pester prin care circul un curs
subteran de ap
Pester fosil (galerie fosil) pester, aven sau galerie de pester prin care nu mai circul un curs
subteran de ap
Picior de munte partea inferioar, n general mpdurit, a unei spinri de munte ce se desprinde
dintr-un vrf sau dintr-o culme
Pierdere de ap fenomen specific regiunilor carstice, constnd din disparitia de la suprafata
pmntului a unui curs de ap prin ponoare, sorburi, peteri sau prin infiltrarea treptat n
prundiul albiei
Piton pies din otel moale, n general de forma unei pene, care se bate n fisurile de stnc,
serveste ca punct de legare a scrilor sau corzilor
Plai - picior de munte usor nclinat, acoperit cu psuni si care se prelungeste pn n zona
pdurilor (figurat potec, drum de munte)
Platou (pod, podis) suprafat aproape plan, ori usor vlurit, situat la altitudine
Platou carstic platou cu formatiuni carstice (pesteri, doline, avene, ponoare, vi oarbe, lapiezuri
etc.)
Ploaie precipitatie din picturi de ap cu un diametru mai mare de 0.5 mm
Pod natural arcad de stnc, rest a unei peteri prbuite
Polei - ploaie ale crei picturi ngheat n momentul cnd iau contact cu solul, cu obiectele de pe
sol etc.
Polei fin burnit ale crei picturi ngheat n contactul cu solul sau cu obiectele de pe sol ori din
aer
Polie depresiune carstic nchis; pe fundul ei plat curge o ap care obinuit se pierde n pmnt,
dar care la viituri umple depresiunea, formnd un lac temporar
Ponor - loc de pierdere a unui curs de ap prin crpturi impenetrabile pentru om; scurgerea apei
nu se face sub presiune. Este situate de obicei la piciorul unui perete de calcar
Portit loc de trecere printre stnci, care permite de obicei traversarea unei culmi
Portal - gur de peter de mari dimensiuni
Potec - drum foarte ngust la ar, la munte, n pdure, pe care se poate merge numai pe jos;
crare
Prag glaciar rupture de pant ntre dou trepte ale unei vi glaciare
Preluc poian
Profil - conturul pe care l prezint suprafata terenului cnd este tiat printr-un plan vertical
(imaginar)
Relief configuraie a suprafeei terestre constituit din totalitatea neregularitilor de forme
pozitive sau negative considerate fa de un plan de referin general sau local
Relief carstic relief specific regiunilor cu roci solubile (calcar, gips, sare); se caracterizeaz prin
platouri c vi oarbe, chei, abrupturi, doline, polii, ponoare, sorburi, izbucuri, avene, pesteri etc.,
generate de actiunea de dizolvare si de circulatie a apei pe canale subterane
Rendzin - sol format pe calcare, dolomite sau alte roci carbonatice
Resurgent locul sau cavitatea natural unde apare apa insurgentelor
Roua vapori de ap din aer, care, n atingere cu obiectele reci de pe sol, se condenseaz
a form de teren care rezult din mbinarea a dou crupe, prin prtile lor cele mai de jos. n
general, seile se gsesc pe linia crestelor de munte sau deal. Fiind locuri joase sunt folosite pentru
trecerea muntilor dintr-o parte n cealalt si n acest caz poart numele de pasuri sau trectori
ariaj (pnz de) structur geologic n care pachete de roci mai vechi sunt npinse peste roci
mai noi (pe distante de zeci de km) n miscrile tectonice
Slas (conac) asezare gospodreasc izolat, specific regiunilor cu fnate, locuit periodic,
numai n timpul muncilor
Sritoare ngrmdire de bolovani sau praguri rupte pe fundul vlcelelor abrupte care pot fi
utilizat pentru depsirea vilor; ruptur de pant, denivelare n firul unei vi
Scoc jgheab pentru transportul lemnelor, prin analogie s-a dat acest nume, local, unor vi adnci
sub form de jgheab (ex. Scocul Mare)
Sinclinal cut avnd concavitatea ndreptat n sus, n axa creia apare statul cel mai nou
ist cristalin roc avnd textura istoas format prin recristalizare n conditiile metamorfismului
regional
ipot - izvor
Sodol vale seac, abrupt
Sorb loc de pierdere n pmnt a unui curs de ap situate sub oglinda acestuia. Scurgerea apei se
face sub presiune
Spltur - stnc gola, de o nclinatie mai redus, lustruit de actiunea apelor
Spinare partea cea mai nalt a unui munte, culme prelungit, creast, coam
Spinare partea cea mai nalt a unui munte, culmea prelungit, creast, coam
Spodsoluri clas de soluri montan cu orizont intermediar bogat n fier si aluminiu (adesea si n
materie organic) migrate din orizontul superior. Cuprinde tipurile: sol brun podzolic (sol
premergtor podzolului; podzolic process care duce la formarea podzolului) si podzolul
Stalactite stalagmite - forme de depunere, n pesteri, a rocilor solubile; stalactitele atrn din
tavan ca niste turturi, avnd form conic fixat cu baza pe tavanul unor goluri subterane (peteri,
galerii), n miezul lor existnd un canal de scurgere; stalagmitele se ridic de pe podeaua pesterii,
au form conic find fixati cu baza pe podeaua unor goluri subterane (peteri, galerii), rezultate
din depunerile, de-a lungul timpului, a calcitului din picturile de ap care se scurg din vrful
stalactitelor.
Strung - depresiune, sprtur ntr-o creast sau muchie stncoas, despictur ngust pe linia
unei creste, fereastr, portit
Subsident scufundarea treptat a unui bazin de sedimentare, nsotit de acumulri importante de
sedimente
Surplomb - obstacol proeminent, de forma unei stresini stncoase, situate n partea superioar a
rupturilor de pant, a sritorilor sau pe desfsurarea unui perete stncos, perete sau portiune de
perete nclinat mai mult dect verticala
anc vrf stncos pe linia de culme a unui munte sau pe versantele acestuia, n form de
piramid sau trunchi de con
Tarnit termen folosit n muntii Apuseni pentru a
Tu lac glaciar
Tinov mlatin de turb cu o arie de rspndire limitat i cu vegetatie caracteristic
Trsnet descrcarea electric ce se produce ntre nori si pmnt
Trepte glaciare portiuni din albia vii glaciare cu pant mica desprtite ntre ele prin praguri
glaciare
Tuf - roc vulcanogen-sedimentar, format prin acumularea si consolidarea cenuilor vulcanice
Turb depozit organic din resturi vegetale incomplet descompuse. Crbune inferior de culoare
cafenie-nchis sau neagr, format prin descompunerea lent a plantelor din mlatini i ntrebuinat
drept combustibil i ca ngrmnt.
Uluc glaciar vale cu fundul rotunjit, format prin eroziune glaciar, locul unde curgea ghetarul
Viug - vale ngust si putin adnc
Vale epigenetic valea unui ru spat n regiuni cu formatiuni geologice constituite dintr-o
alternant de roci dure i moi, de vrste diferite
Vale glaciar vale larg cu profil transversal n form de U, format prin eroziunea ghetarilor.
n cadrul ei se distinge circul glaciar (fosta zon de acumulare a zpezii) n partea de sus, si ulucul
glaciar locul unde s-a scurs ghetarul. n lungul vii glaciare se remarc trepte si praguri
Vale oarb vale nchis de un perete, la baza cruia se pierde apa
Vnturi cascad mica
Vrf Partea (punctul) cea mai de sus (uneori ascuit) a anumitor forme de relief (stnc, deal,
munte).
Versante fetele unui masiv muntos, oponente n cazul unei culmi, creste sau spinri, divergente
n cazul unui bloc montan
Viitur cretere putrnic si brusc a debitului unei vi datorit averselor de ploaie
Viscol zpad ridicat de la suprafata solului de un vnt tare si turbulent. Viscol la sol este acela
n care zpada nu se ridic mai sus de cca. 2 m. Viscolul de altitudine se caracterizeaz prin
ridicarea zpezii la mari nltimi, nct cerul nu se mai vede. n timpul viscolului poate s ning
sau nu
Viteza vntului pentru determinarea vizual a vitezei vntului, se foloseste scara Beaufort. n
aceast scar, vnturile sunt trecute n ordinea intensittii lor: - 0-calm: viteza 0-0.5 m/sec adic 0-
2 km/or, fumul se ridic drept n sus, frunzele arborilor sunt nemiscate; 1-usor curent: viteza 0.6-
1.7 m/sec adic 3-6 km/or, fumul se ridic oblic, indicnd directia vntului, dar nu se ntind
steagurile; 2-briz: viteza 1.8-3.3 m/sec adic 7-12 km/or, btaia vntului se simte n obraz,
steagurile obisnuite snt ntinse, frunzele fosnesc, presiunea atmosferic este de 0.5 kg/m; 3-vnt
slab: viteza 3.4-5.2 m/sec adic13-19 km/or, frunzele si ramurile subtiri ale arborolor se clatin
ntruna, iarba nalt ncepe s se clatine, drapelele flfie din cauza vntului; 4-vnt potrivit: viteza
5.3-7.4 m/sec adic 20-27 km/or, se clatin ramurile subtiri ale arborilor, vntul ridic praful si
hrtiile de pe sol, pe iarba nalt parc trec valuri, flamurile se ntind; 5-vnt mai tare: viteza 7.5-
9.8 m/sec adic 28-35 km/or, se clatin ramurile si tulpinile subtiri ale arborilor, se ntind
drapelele mari; 6-vnt tare: viteza 9.9-12.4 m/sec adic 35-45 km/or, se clatin cregile groase,
pdurea vuieste, iarba nalt se apleac pn la pmnt, firele zbrnie, umbrelele sunt greu de
mnuit, presiunea atmosferic ajunge pn la 11 kg/m; 7/8-vnt foarte tare: viteza 12.5-18.2
m/sec adic 46-67 km/or, se clatin crengile groase ale arborilor, se ndoaie crengile si crcile
mari, mersul mpotriva vntului devine greu, pe lng obiectele mari se aude suiertura vntului,
se rup trunchiurile subtiri si ramuri mari; 9/10-furtun, vijelie: viteza18.3-28 m/sec adic 67-100
km/or, se rup trunchiurile mari de pom, se smulg acoperisuri, se rstoarn gardurile, vntul
provoac pagube mari cldirilor, presiunea atmosferic creste la 64 kg/m. Aparatul cu care se
poate msura cu exactitate iuteala cu care bate vntul se numeste anemometru.
Znoag nume popular dat circurilor glaciare; circ glaciar, depresiune circular si adnc cu
versante prpstioase, de origine glaciar, form de relief circular; n unele regiuni are si
semnificatia de lac

Zpad (ninsoare) precipitatie coagulat din cristale de gheat (numite fulgi de zpad),
ramificate (stelate)
Zpad gruntoas (z. granulat) precipitatie format din granule mici de gheat alb sau opac,
plate sau alungite cu un diametru mai mic de 1 mm
Zpad rulat precipitatie format din grunte de gheat, alb sau opac, de form sferic sau
conic si cu diametrul de 2-5 mm
Zpodie platou, vale, podis. Vale larg adpostit de nlimi; ses puin scufundat fa de
regiunea nconjurtoare
Zenit punct de intersecie al verticalei locului cu sfera cereasc situat deasupra capului
observatorului i opus nadirului; cel mai nalt punct de pe bolta cereasc situat deasupra capului
observatorului; moment ce marcheaz cea mai nalt faz de dezvoltare; apogeu; punct culminant;
culme