CURSUL Nr.VI.

IMAPA sem II

EDIN DE INFORMARE-DEZBATERE PRIVIND

MODALITATEA DE ABORDARE A DISCIPLINEI
MANAGEMENTUL FERMELOR AGROTURISTICE

- ELEMENTE PRIVIND TURISMUL DURABIL-

SPECIALIZAREA I.M.A.P.A. 2016-2017

 Argument
Obiectivul general al dezvoltrii durabile este de a gsi un optim al interaciunii dintre
patru sisteme: economic, uman, ambiental i tehnologic. Nivelul optim corespunde acelei
dezvoltri de lung durat, care poate fi susinut de ctre cele patru sisteme.
Mediul nconjurtor, un element esenial al existenei umane, reprezint rezultatul
interferenei unor elemente naturale - sol, aer, ap, clim, biosfer - cu elemente create prin
activitatea uman. Toate acestea interacioneaz i influeneaz condiiile existeniale i
posibilitile de dezvoltare viitoare ale societii. Dezvoltarea economic nu poate fi separat de
consecinele activitii umane asupra mediului nconjurtor. Efectele consumului i utilizrii
resurselor, asupra mediului sunt n cretere. O problem de nsemntate decisiv este aceea a
nivelului i a ritmului dezvoltrii economico-sociale.
Pn nu demult, resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile
omenirii. n prezent, ca urmare a exploziei demografice i a dezvoltrii fr precedent a tuturor
ramurilor de activitate, necesarul de materie prim i energie pentru producia de bunuri a crescut
mult, iar exploatarea intens a resurselor Terrei relev, tot mai evident, un dezechilibru ecologic.
Economia european are la baz un nivel ridicat de consum de resurse. Aici se includ
materii prime (cum ar fi metalele, mineralele sau lemnul pentru construcii), energie i sol.
Principalele fore conductoare ale consumului de resurse din Europa sunt creterea economic,
dezvoltrile tehnologice i modelele schimbtoare de producie i consum. Aproximativ o treime
din resursele utilizate sunt transformate n deeuri i emisii. Aproximativ patru tone de
deeuri pe cap de locuitor sunt generate n fiecare an n rile membre ale Uniunii Europene
(UE). Fiecare cetean european arunc n medie 520 de kg de deeuri menajere pe an i aceast
cifr este estimat a crete.
Pe msur ce veniturile cresc, cresc i consumul i cererea de mai mult hran, de
locuine mai mari, mai clduroase i mai confortabile, de aparate electrocasnice, mobil i
detergeni, de mbrcminte, transporturi i energie. n Europa, bunstarea de care se bucur
majoritatea populaiei i determin pe locuitori s opteze pentru tipare de consum dincolo de
stricta necesitate, ba chiar pentru unele produse i servicii dincolo de simplul confort i, adeseori,
dincolo de durabilitatea ecologic.
Ruperea legturii dintre creterea consumului i impactul su asupra mediului va
constitui o deosebit problem pentru economiile n cretere rapid. Soluia s-ar putea gsi, n
parte, identificnd infrastructuri i comportamente mai durabile, ameliorndu-le i reinvestind n
ele.
Analiznd relaia dezvoltare economic - mediu nconjurtor, se remarc cinci factori
eseniali cu contribuii diferite la scderea sau creterea nivelului de degradare a mediului
ambiant, inclusiv a resurselor naturale:
1 - nivelul activitii economice sau mrimea economiei,
2 - structura sectorial a economiei,
3 - nivelul tehnologic existent,
4 - cererea de reglementri n privina mediului,
5 - politica i cheltuielile de conservare i de protejare a mediului ambiant.

Deoarece dezvoltarea economic reprezint o cauz principal a degradrii mediului, n

virtutea principiului dezvoltrii durabile este necesar de a reconcilia obiectivul creterii
competitivitii cu cel al protejrii mediului.
Ca urmare a creterii economice generale, a progreselor obinute n toate domeniile
vieii economice i sociale, omenirea dispune astzi de mijloace tehnice att de perfecionate,
nct consum cantiti imense de resurse naturale regenerabile i neregenerabile, exploatnd
tot mai intens factorii de mediu i modificnd natura n ritm rapid. Fr a impune un control
adecvat i contient asupra aciunilor sale, omul las cale liber dezlnuirii unor dezechilibre
economice, cu efecte negative att asupra calitii vieii sale ct i asupra evoluiei biosferei.
Devine tot mai evident faptul c, n condiiile unui mediu puternic degradat i poluat, un standard
de via material fie el i foarte ridicat i pierde orice sens, nemaiinnd seama de influena
negativ a acestui mediu asupra evoluiei n perspectiv a fenomenelor naturale i biologice,
asupra creterii economice nsei.
Reprezentanii Consiliului Mondial al Turismului i Cltoriilor (WTTC) au declarat
c se dorete ntocmirea unui acord internaional referitor la reducerea emisiilor de carbon n
industria turismului cu 50% pn n anul 2035, se arat ntr- un comunicat al instituiei.
Potrivit acesteia, acordul presupune o serie de angajamente printre care se numr i
reducerea emisiilor de carbon n rndul companiilor de turism din lume n dou etape: cu 30%
pn n 2020, respectiv cu 20% pn n anul 2035.
WTTC a menionat c acest proiect este sprijinit de un numr mare de companii de
turism din toat lumea.
Ca prim pas n acest demers, reprezentanii Consiliului au decis nfiinarea unui portal
web pentru promovarea acestui proiect.

ITEMI ECO
Alimentaie i sntate
Energie i clim
Dezvoltare durabil
Construcii (cldiri) verzi
Pduri i biodiversitate
Colectare selectiv
I . Alimentaie i sntate
6 ci de a te ine departe de alimentele modificate genetic
 Alimente ecologice sau modificate genetic?
Dupa ce valuri de proteste au izbucnit in diverse tari impotriva Organismelor Modificate
Genetic (OMG), este legitim ntrebarea care este alegerea bun in fata celor doua alternative.
Din fericire, preceptele Uniunii Europene ne feresc de invazia de alimente modificate
genetic prezenta in tari precum Statele Unite, Thailanda sau Filipine, insa diverse culturi de
porumb modificat genetic si-au facut loc si la noi. Iata mai jos sfaturile care te pot tine departe de
alimentele modificate genetic!

1. Alege sa mananci eco

Desi legislatia europeana si internationala impun etichetarea produselor provenite din

OMG-uri, Romania, ca si alte state din lume, nu se preocupa foarte mult de aceasta problema. De
aceea, trebuie ncercat s se fac aprovizionarea de la micii producatori prezenti fie in piata, fie
in propria lor gospodarie, din apropierea orasului unde locuim. Alimentele ecologice au o
valoare nutritionala mai ridicata decat a OMG-urilor.
 2. Rezuma-te la soiurile cunoscute
Daca dorim preparatele din pete, nu trebuie sa cumpram, spre exemplu, file de
Pangasius, ct ar fi el de ieftin. Cultivat in diverse crescatorii de fluviul Mekong Vietnam,
produsul nu este doar un experiment genetic, ci si o bomba chimica din cauza nivelului ridicat
de contaminare a apei cu produse chimice.
Volumul de seminte OMG constituie aproximativ 50 de miliarde de dolari, iar
proprietarul principal al acestui drept sunt Statele Unite ale Americii.

3. Aspartamul nu este zahar

Prezent in bauturile racoritoare acidulate cu zero zahar sau un nivel scazut al acestuia,
aspartamul este de fapt un indulcitor artificial rezultat in urma unui experiment genetic. Daca il
vezi pe eticheta unui produs, renunta sa il cumperi.

Aspartamul este, de departe, cel mai periculos aditiv chimic de pe piaa alimentar.
Aspartatul i glutamatul sunt neurotransmitori, adic faciliteaz transmiterea de informaii de
la un neuron la altul. O cantitate prea mare de aspartat sau glutamat va duce la distrugerea
ireversibil a unor neuroni, din cauza unui influx excesiv de calciu n aceste celule. Acest
supliment de calciu pe care neuronul l primete, va determina formarea de radicali liberi n
exces, care ucid celula. De aceea, aspartatul i glutamatul sunt denumite excitotoxine: stimuleaz
celulele neuronale pn le omoar!
In urma metabolizrii n organismul uman, aspartamul se descompune n: 50%
fenilalanin, 40% acid aspartic, 10% metanol i dicetopiperazin (DCP). Fenilalanina este un
aminoacid care se gsete n mod normal n creier. Aspartamul are o putere de ndulcire de 150-
200 de ori mai mare dect zahrul i este lipsit de calorii. El a fost obinut printr-un proces de
inginerie genetic, componenta sa principal, fenilalanina, fiind produs de o bacterie.
Compania Monsanto a modificat genetic bacteria pentru a produce mai mult fenilalanin.
Monsanto este o firma care pe lng culturile de plante modificate genetic produce i acest
ndulcitor. Documentele referitoare la toxicitatea aspartamului spun c, pentru a fi manipulat n
laborator, este nevoie de mnui, mti de protecie, or special i purificator de aer!
Aspartamul se bucur nc de succes comercial, fiind prezent n cca 7000 de produse
alimentare i medicamente i utilizat de sute de milioane de oameni din ntreaga lume.
Aspartamul modific nivelul de aminoacizi din snge, blocnd sau scznd nivelul de
serotonin, tirozin, dopamin, norepinefrin i adrenalin. Apar astfel tulburri emoionale, cum
ar fi dureri de cap, insomnie, depresie, ostilitate, anxietate. D e asemenea, aspartamul
denatureaz esuturile fetale, crend stimuli antigenici, care atrag distrugerea lor de ctre
sistemul imunitar. Aspartamului are aciune chelatoare, adica extrage rapid metale toxice sau
netoxice i le transport n ntregul organism (extrage chiar metale pe care n mod normal corpul
le-ar respinge din timpul digestiei i le-ar elimina rapid). Apare, de exemplu, pericolul de
otrvire cu plumb al creierului i al altor organe.Aspartamul este o neurotoxin i o substan
teratogen care produce efecte adverse grave, reversibile la adult, dar ireversibile n creierul
ftului sau al copilului.

Alte informatii

Arom de fum produs obinut prin fracionarea i purificarea unui condensat de fum care
produce condensate de fum primare, fracii primare de gudron i/sau arome de fum derivate.

E120 Carminul sau acidul carminic este un colorant rou strlucitor care se obine dintr-o
specie de insecte numita coenila. Carminul nu este recomandat n alimentaia copiilor pentru c
poate produce hiperactivitate i deficiene de concentrare. Acidul carminic poate provoaca rinite,
astm, eruptii cutanate si distruge vitamina B12.

E252 nitratul de potasiu se folosete ca i conservant i face parte din grupa e-urilor suspecte.
La temperaturi ridicate sau n stomac, nitraii pot fi convertii n nitrii (E250). Nitriii de sodiu
reacioneaz cu proteinele i formeaz substane cancerigene numite nitrozamine. Nitriii pot
genera: alergii, dereglri hormonale, tulburri hepatice, boli intestinale i ale ficatului, tulburri
hepato-biliare, tulburri ale tubului digestiv, tulburri nervoase i creterea nivelului de
colesterol.
E262 acetatul de sodiu se folosete ca acidifiant fiind sarea de sodiu a acidului acetic, un acid
natural, prezent n multe fructe.

E300 acid ascorbic este un agent antioxidant obinut din glucoz i care n cantiti mari poate
produce diaree, atac smalul dinilor i formeaz calculii la rinichi.

E301 ascorbatul de sodiu se folosete ca antioxidant i este sarea de sodiu a acidului ascorbic
(vitamina C, un acid natural), care se gsete n mod natural n majoritatea fructelor i legumelor.

E316 izoacorbatul de sodiu este o substan care prelungete perioada de pstrare a

alimentelor prin protejare mpotriva oxidrii (de exemplu: rncezirea, schimbarea culorii). Poate
genera alergii, dereglri hormonale, tulburri hepatice, boli intestinale i ale ficatului, tulburri
hepato-biliare, tulburri ale tubului digestiv, tulburri nervoase i creterea nivelului de
colesterol.

E325 lactatul de sodiu. Acidul lactic i lactaii sunt utilizai drept conservani, n special
mpotriva drojdiilor i fungilor, fiind folosit i pentru a crete stabilitatea antioxidanilor i pentru
a preveni uscarea diferitelor produse. Se obine din fermentaia bacterian pe amidon i melas.

E330 acidul citric, agent de reglare a aciditii. Cel mai bine documentat efect al acidului
citric este distrugerea smalului dentar, acesta favoriznd apariia cariilor dentare. Acidul citric nu
este recomandat n alimentaia copiilor. Nu trebuie consumate alimente ce conin acid citric de
ctre cei care au afeciuni cardiovasculare sau renale, afeciuni ale aparatului digestiv i diaree.

E331 citraii de sodiu (sruri de sodiu ale acidului citric) sunt folosii i ca ageni de reglare a
aciditii produselor alimentare, ca antioxidani, conservani sau arome, produce efecte secundare
ca grea, vom, crampe abdominale i musculare, reacii alergice, amorirea extremitilor,
oboseal, ritm cardiac anormal, crize, ameeal, respiraie greoaie etc.

E500 bicarbonatul de sodiu este un agent de afnare reprezentnd o component a prafului de

copt. Rolul bicarbonatului este de a frgezi carnea i de a o afna (dioxidul de carbon eliminat la
cald formeaz goluri care dau elasticitate i volum micilor).

E621- monoglutamatul de sodiu este un poteniator de gust i arom. Acesta provoac reacii
alergice, dureri de cap i de gt, ameeal, grea, diaree i poate bloca asimilarea vitaminei B6 i
a calciului. Nu trebuie consumat de femei nsrcinate, copii, hipoglicemici, btrni sau cardiaci.
 4. Verifica produsele
In 1998, Romania a inceput cultivarea primelor alimente modificate genetic: 14 varietati
de soia. In 2007, odata cu intrarea in UE, oficialii de la Bucuresti au anuntat ca s-a renuntat la
cultivarea acestora.
In schimb, de atunci Romania cultiva porumb modificat genetic. Verifica malaiul si uleiul
de soia pe care il achizitionezi. Analizeaza cu atentie eticheta malaiului provenit din Timisoara
sau din Calarasi. Anul trecut, in aceste zone s-au cultivat peste 800 ha de teren cu porumb
modificat genetic.
 5. Afl care sunt trile fr OMG
Chiar daca sunt mai scumpe, anumite produse din cateva tari europene s-ar putea dovedi
mai sigure pentru consum. State precum Elvetia, Australia, Austria, China, India, Franta,
Germania, Ungaria si Bulgaria au interzis in mare parte sau total cultivarea organismelor
modificate genetic.
Fereste-te de orezul din Statele Unite, este interzis cu desavarsire in UE si Japonia, iar in
Rusia si Bulgaria experimentele in camp deschis pe aceasta cultura au scapat de sub control. Nici
Thailanda nu a scapat de blocada impusa la export. Nemtii refuza sa cumpere conservele de
salata de fructe cu papaya din Thailanda, in timp ce conservele de sardine in ulei exportate in
Grecia si Olanda au fost de asemenea contaminate cu organisme modificate genetic.

6. Cumpara cu moderatie din supermarket

Cum Romania este deja de doi ani unul dintre cultivatorii de porumb modificat genetic
din UE, trebuie sa iei in calcul si faptul ca acesta ajunge hrana pentru pasari, porci si cornute.
Inainte de a goli rafturile marilor magazine, adu-ti aminte de bunicii sau de .matusile de la tara si
vezi ce carne de provenienta sigura poti cumpara de la gospodarii din zona.
 Monoglutamat de sodiu (MSG sau E621), drogul din alimente

Monoglutamatul de sodiu este sarea de sodiu a aminoacidului numit acid glutamic

si este o forma de glutamat. Glutamatul e un aminoacid ce se gaseste in mod natural in
aproape toate alimentele, mai cu seama in cele cu continut bogat in proteine.
E621 sau monoglutamatul de sodiu se foloseste ca potentator de aroma in diferite
preparate culinare pregatite acasa si la restaurant, dar mai cu seama in semipreparatele
existente in comert (mezeluri, preparate din peste, semipreparate, sucuri, sosuri de diferite
tipuri, alimente congelate, preparate din lapte etc.).

Nu s-a elucidat pe deplin mecanismul prin care aceasta substanta da un plus de savoare
aliementelor, dar multi oameni de stiinta sunt de parere ca MSG stimuleaza receptorii de
glutamat de la nivelul limbii, amplificand astfel gustul.
 Monoglutamatul de sodiu a intrat in colimatorul atentiei publice in principal din cauza
reactiilor la mancarea chinezeasca, acuzate de unii oameni temutul sindrom al restaurantului
chinezesc.

Pentru cei care cred ca s-ar putea sa reactioneze prost la MSG, iata ce simptome au fost
inregistrate:
senzatii de usturime la nivelul cefei, antebratuilui si pieptului
amorteala la nivelul cefei, iradiind spre brate si spate
furnicaturi, caldura si slabiciune la nivelul fetei, tamplelor, gatului, bratelor si
zionei superioare a spatelui
presiune sau constrictie la nivelul fetei
dureri in piept
dureri de cap
greata
ritm cardiac accelerat
spasm bronsic (respiratie dificila) la persoanele astmatice cu intoleranta la MSG
somnolenta
slabiciune
In anul 1958, Oficiul American pentru Produse Alimentare si Farmaceutice (Food
and Drug Administration) a inclus monogluta0matul de sodiu in categoria substantelor
recunoscute in general ca inofensive, alaturi de multe alte ingrediente alimentare, ca sarea,
otetul si praful de copt, dar consumatorii se intreaba in continuare cat de nepericulos si de
eficient este acest aditiv.
 In comunitatea stiintifica exista insa un consens general, bazat pe numeroase studii
biochimice, toxicologice si medicale desfasurate in ultimii 20 de ani, potrivit caruia MSG nu
reprezinta nici un pericol pentru populatie.
Testele realizate pe animale au aratat clar ca monoglutamatul de sodiu creeaza probleme
la nivel neurologic, insa unii cercetatori cred ca nu este suficient pentru a panica populatia. Insa,
cu toate aceste controverse, s-a luat hotararea ca monoglutamatul de sodiu sa nu poata fi utilizat
in nici unul dintre produsele alimentare destinate sugarilor si copiilor foarte mici, masura care
se aplica si in tara noastra.
Care sunt efectele pe termen lung ale consumului crescut de monoglutamat asupra
sanatatii omului? Nimeni nu stie. Si, probabil, mult timp de acum incolo va fi un secret bine
pazit de marii producatori, atat din industria alimentara cat si din cea farmaceutica.

II. Energie i clim

E bine ca programul Casa verde sa reinceapa

Romania trebuie sa aiba o piata care sa ofere solutii tehnologice pentru protectia mediului
in vederea atingerii standardelor europene in acest domeniu, a declarat, miercuri, ministrul
Mediului si Schimbarilor Climatice, Attila Korodi.
Tara noastra poate sa aplice si sa atinga standardele in domeniul protectiei mediului,
daca piata care ne ofera solutii tehnologice este efervescenta, are capacitate financiara si
tehnologica de a implementa ceea ce noi credem ca trebuie sa facem pentru perioada urmatoare.
Am ajuns la ora actuala, cu evolutia tehnologiilor, prin implementarea strategiilor de dezvoltare
durabila, prin implementarea unei legislatii europene coerente si aplicate pentru a garanta
standarde de viata corecte si de calitate pentru cetatenii europeni, ca tehnologiile pe care le
folosim pentru a ne dezvolta sa ne ajute ca activitatea noastra umana sa fie din ce in ce mai mult
ecofriendly, a spus ministrul Mediului

El a adaugat, totodata, ca exista o noua lege cadru in ceea ce priveste managementul

deseurilor, lege care ne obliga sa regandim o serie de Hotarari de Guvern sau Ordine de
Ministru, venind cu imbunatatiri semnificative: vom deschide noi domenii pe deseuri, cum ar fi
de exemplu domeniul deseurilor din industria de constructii.
Administratia Fondului de Mediu este veriga cea mai importanta pentru noi, Ministerul
Mediului, prin care putem sa facem ca, pe cateva domenii-nisa, sa largim posibilitatea de a crea
noi oportunitati de afaceri. Doresc ca programul Casa verde sa reinceapa. Programul care viza
persoanele fizice sa intre din nou pe rol si zeci de mii de familii din Romania sa spuna ca, nu
numai din punct de vedere al constrangerilor legislative, dar si din punct de vedere al avantajelor
provenite din utilizarea acestor tehnologii, se fac pasi, a completat ministrul.
Attila Korodi a deschis, miercuri dimineata, a XXI a editie a targului de mediu
Romenvirotec 2014. Expozitia internationala pentru tehnologii si echipamente de protectie a
mediului, derulata sub patronajul Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice a reunit
companii din Romania, Austria, Belgia, Germania, Italia, Portugalia si Ungaria.
 II. Dezvoltare durabil
TURISMUL DURABIL
Conform dailymail.co.uk, Prinul Charles a rmas foarte impresionat de ceea ce a
descoperit n Romnia, unde deine Conacul Apafi din localitatea Mlncrav, judeul Sibiu, o
locuin n Viscri (judeul Braov), patru n Valea Zlanului (judeul Covasna) i alte patru n
satul Breb din judeul Maramure.
"Atemporalitatea este cea care este att de important", spune Prinul Charles despre
locurile din ara noastr, dup care descrie peisajul ca fiind "aproape de unele dintre acele
poveti pe care le citeam cnd eram copil".
"Oamenii tnjesc dup acel sens al identitii i al apartenenei. Este ultimul col al
Europei unde vezi adevrata durabilitate. Acolo sunt att de multe din care putem nva nainte
s fie prea trziu", a mai spus importantul membru al Casei Regale a Marii Britanii.
 Introducere
Dezvoltarea durabila: = dezvoltare ce satisface nevoile generatiilor actuale fara a
prejudicia interesele mediului i ale generatiilor viitoare.
Mediu = ansamblu de conditii si elemente naturale ale Terrei, precum apa, aerul, solul i
subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele
vii, sistemele materiale n actiune cuprinznd elementele enumerate anterior, inclusiv valorile
materiale si spirituale.
ncepnd cu 1972, anul n care a fost publicat primul raport al Clubului de la Roma
Limitele cresterii si cnd a avut loc prima Conferinta a ONU asupra problemelor de mediu
la Stockholm, au fost identificate peste 60 de interpretari ale conceptului de dezvoltare, n noua
viziune a interdependentelor dintre problemele mediului nconjurator, bunastarii generale si
procesului cresterii economice.Una dintre aceste interpretari a dus la crearea termenului de
ecodezvoltare, care subliniaza necesitarea cautarii unor strategii concrete de dezvoltare, capabile
sa duca la folosirea rationala si sanatoasa din punct de vedere ecologic a unui sistem dat , pentru
satisfacerea nevoilor fundamentale ale populatiei locale.
Din cele peste 60 de interpretari ale conceptului de dezvoltare, specialistii s-au oprit la
cel ce pare a defini, pentru moment, cel mai bine, rezolvarea problemelor umanitatii:
DEZVOLTARE DURABIL.
 Raportul Comisiei Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare (CMED), cunoscut si sub
denumirea de Raportul Brundtland dupa numele initiatoarei acestui raport ce poarta titlul
Viitorul nostru comun, aparut n 1987, defineste dezvoltarea durabila ca fiind acea dezvoltare
ce satisface nevoile generatiilor actuale fara a prejudicia interesele generatiilor viitoare.
Jan Lembach, managerul Parcului Natural Venn-Eifel, ne-a vorbit despre cele mai
importante proiecte ce se deruleaz aici. El este mndru de proiectul Eifel fr bariere" - ce se
adreseaz persoanelor cu dizabiliti, ajutndu-le s petreac timpul liber n mijlocul naturii.
n acest sens, sunt comandate autobuze cu ramp pentru coborrea crucioarelor cu rotile,
aleile de plimbat sunt asfaltate sau pietruite, drumurile prin mlatini au fost podite cu lemn, iar
persoanelor cu probleme de auz le sunt prezentate expuneri n limbajul semnelor.
n cadrul campaniei de sensibilizare pentru protecia climei n cadrul turismului, sunt
calculate emisiile de CO2 cauzate de activitile legate de petrecerea vacanei n diverse coluri
ale globului pmntesc. Astfel, dac un german alege Mexicul drept destinaie de vacan,
emisiile de CO2 pentru transportul, cazarea i consumul de hran nsumate pentru acea
persoan vor fi duble n comparaie cu cele dintr-o vacan n Germania. Concluzia: Germani,
petrecei concediile n Germania - astfel vei dovedi mai mult grij fa de natur!".
n cadrul aceluiai proiect sunt promovate produsele alimentare regionale. Farfuria cu
carne din Argentina i kiwi din Thailanda nseamn mai mult poluare prin transport dect
carnea i cartofii ce provin din Parcul Venn-Eifel.
 Turismul rural se afl sub incidena dezvoltarii durabile de tip material, care nseamna
mentinerea posibilitatilor si conditiilor de viata pentru generatiile viitoare, n special a resurselor
natural regenerabile, cel putin la nivelul celor existente pentru generatia actuala, precum si
redresarea factorilor de mediu afectati de poluare, pstrarea arhitecturii locale etc. n plan
spiritual, dezvoltarea durabila a zonei rurale i a turismului specific nseamna mult mai mult;
inseamna conservarea mostenirii tradiiilor, a faptelor de cultura, realizate de cei din trecut si
preluate de cei de azi si dezvoltarea capacitatii de creatie n viitor, a elitei celor care ne
urmeaza.Conform definitiei date de CMED, dezvoltarea durabila implica faptul ca volumul total
al capitalului, format din capital fizic (masini, drumuri, hoteluris.a.), capitalul uman (sanatatea
oamenilor, cunostintele si calificarea lor) si capitalul natural (padurile, aerul, apa si solul fertile),
ramne constant sau creste n timp.
Turismul durabil si formele sale
Turismul durabil acopera toate formele si activitatile din industria ospitalitatii, incluznd
turismul conventional de masa, turismul cultural, turismul de afaceri, turismul rural, turismul de
croaziera, turismul religios si turismul sportiv, turismul urban.

Figura nr. 1. Turismul rural ca form a turismului durabil

(Sursa: Adaptat dup Megan Epler Wood, Ecotourism:Principles, Practices and Polices for
Sustainability,UNEP, 2002)
 Procesul de orientare catre durabilitate trebuie sa fie, n mod normal, coordonat la nivel
national de catre factorii guvernamentali si sustinut de factori locali, la nivelul comunitatilor.
Durabilitatea, pentru turism la fel ca si pentru alte industrii, are trei aspecte independente:
economic, social-cultural si de mediu. Dezvoltarea durabila implica permanenta, ceea ce
nseamna ca turismul durabil presupune utilizarea optima a resurselor (inclusiv a diversitatii
biologice), minimizarea impactului negativ economic, socio-cultural si ecologic, maximizarea
beneficiilor asupra comunitatilor locale, economiilor nationale si asupra conservarii naturii. Ca o
consecinta fireasca, durabilitatea se refera si la structurile manageriale necesare n vederea
ndeplinirii acestor deziderate.

Scopul realizarii unui turism durabil trebuie sa fie subordonat planurilor nationale si
regionale de dezvoltare economica si sociala. Actiunile pot acoperi scopuri economice (cresterea
veniturilor, diversificarea si integrarea activitatilor, controlul, potentarea si zonarea dezvoltarii),
scopuri sociale (ameliorarea saraciei si a inegalitatii distributiei veniturilor, protectia
patrimoniului socio-cultural indigen, participarea si implicarea comunitatilor locale) ori scopuri
ecologice (protejarea functiilor ecoturismelor, conservarea si utilizarea durabila a biodiversitatii).
Unii specialisti prefera sa vorbeasca despre dezvoltarea durabila a turismului, mai degraba dect
despre un turism durabil, primul referindu-se la toate aspectele dezvoltarii, iar al doilea la unele
aspecte si componente ale turismului cum ar fi transportul aerian la mare distanta care pot pur
si simplu sa nu fie durabile, n conditiile tehnologiilor actuale, chiar si cu utilizarea celor mai
bune practici.

Implementarea politicilor si planurilor turistice reprezinta o responsabilitate att a

guvernului, ct si a sectorului privat. Sectorul public raspunde de stabilirea tacticii, planificarii si
cercetarii, realizarea infrastructurii de baza, dezvoltarea anumitor atractii turistice, stabilirea si
administrarea normelor de oferire a facilitatilor si serviciilor, stabilirea masurilor de administrare
si valorificare a teritoriului si de protectie a mediului nconjurator, stabilirea standardelor pentru
pregatirea si perfectionarea n domeniul turismului, mentinerea sanatatii si securitatii publice.
Sectorul privat raspunde de dezvoltarea serviciilor de cazare, a operatiunilor agentiilor
de turism, de activitatea ntreprinderilor comerciale cu specific turistic, si se bazeaza pe
infrastructura, pe dezvoltarea unor atractii turistice si promovarea acestora prin activitati
specifice de marketing.
Angajamentul politic n vederea dezvoltarii turismului ntr-o maniera planificata si
durabila este esential. De asemenea, organizatiile nonguvernamentale sunt implicate din ce n ce
mai mult n aspecte legate de dezvoltarea turismului. Sunt utilizate diferite tehnici de
implementare. Montajul logic si programarea proiectelor de dezvoltare si a programelor de
actiune turistica sunt de asemenea importante. n turism trebuie sa existe organizatii eficiente,
att sectorul public, ct si n cel privat care sa asigure protectia mediului nconjurator si
standardele facilitati turistice. Proiectele specifice turismului trebuie dezvoltate ntr-o maniera
sistematica, aplicndu-se metoda drumului critic. Suportul financiar al proiectelor, att pentru
sectorul public, ct si pentru cel privat, este o conditie foarte importanta. Pentru fiecare activitate
turistica ar trebui sa se stabileasca o strategie de finantare.

Fig. 2 Structura strategiei turismului durabil

Dezvoltarea resurselor umane pentru turism trebuie sa fie o prioritate n vederea oferirii
serviciilor de calitate asteptate de piata turistica si necesita o abordare sistematica a proiectarii
nevoilor de personal si stabilirea modalitatilor de instruire necesare pentru a furniza personal
calificat att n sectorul public, ct si n cel privat. Daca institutiile nationale si regionale
specializate n pregatirea n domeniul hotelier, cateringului si turismului nu pot satisface
necesitatile locale, atunci trebuie nfiintata pe plan local ca o institutie specializata.
 De asemenea, este esentiala folosirea tehnicilor si metodelor marketingului turistic:
stabilirea obiectivelor si strategiilor de marketing si realizarea unui program promotional.
Activitatile de marketing trebuie sa se desfasoare la nivelul oficiilor de turism guvernamentale, la
oficiul turistic local si n sectorul turistic privat pentru ca dezvoltarea unei imagini pozitive a
noului sector turistic pe pietele turistice potentiale este foarte importanta.
Noiunea de dezvoltare durabil, aplicat turismului, conduce la formularea anumitor
reguli, referitoare la caracterul echitabil, viabil i durabil al proiectelor turistice:
Caracterul echitabil
Dezvoltarea turistic este considerat a fi durabil, n condiiile n care repartizarea
ncasrilor din turism este echilibrat, ntre diferitele categorii sociale implicate. Aceasta
presupune, de exemplu, o bun gestionare a fenomenului turistic la nivel local, n condiiile n
care locuitorii permaneni ai zonelor de primire turistic s fie implicai i s aib responsabiliti
reale n cadrul programelor de dezvoltare turistic. n acest sens, de rezultatele economice
obinute din turism trebuie s beneficieze cea mai mare parte a populaiei locale. Astfel,
activitatea de turism trebuie s fie tratat i condus ca pe o activitate ce particip la dinamica de
ansamblu a comunitii umane respective, ceea ce presupune, de exemplu, ca aceast activitate s
se sprijine i/sau s stimuleze apariia i/sau dezvoltarea altor activiti economice, precum
artizanatul sau agricultura etc.

Caracterul viabil
Adeseori se afirm c economia i mediul se afl n opoziie. Cu toate acestea, turismul
reprezint, probabil, acel domeniu al economiei n cadrul cruia, compatibilitatea cu mediul este
cea mai accesibil. De altfel, este recunoscut faptul c, principalele at-uri ale activitilor
turistice sunt reprezentate de calitatea peisajului, puritatea apelor, a aerului i a ecosistemelor, n
general, motiv pentru care este necesar acordarea unei atenii deosebite prezervrii acestor
resurse. Iar resursele naturale respective nu sunt venice i sunt necesare att pentru desfurarea
activitilor turistice, ct i pentru viaa i nevoile vitale ale populaiilor rezidente din zonele de
destinaie turistic.
 Un turism durabil trebuie, deci, s gestioneze, n mod raional, aceste resurse naturale.
Caracterul durabil
Capacitatea de primire turistic trebuie s aib n vedere i dimensiunea uman a
activitii, atunci cnd se intenioneaz implementarea unui proiect turistic ntr-o comunitate. Un
turism cu adevrat durabil se poate instala doar n conformitate cu prevederile Cartei europene a
turismului durabil, pornind de la nevoile populaiei permanente din zon De altfel, Comisia
European a adoptat propria definiie a turismului durabil: Turismul durabil reprezint orice
form de dezvoltare, de amenajare, de activitate turistic ce respect mediul, prezerv pe
termen lung, resursele naturale i culturale i este durabil i echitabil din punct de vedere
social i economic.
 Forme ale turismului durabil
Turismul ecologic reprezint denumirea generic pentru exploatarea (comercializarea)
resurselor naturale, sub form de produse turistice, n mod durabil.
Exist opinii ale unor specialiti potrivit crora doar turismul desfurat n rezervaii
naturale i n parcurile naionale este considerat a fi un turism ecologic sau eco-turism.
Ecoturismul sau turismul verde este un turism ecologic al crui obiectiv principal este
acela de a proteja natura sau de apropiere fa de unele specii deosebite. Activitatea ecoturistic
presupune o component important de educaie i de interpretare, precum i sprijinul n vederea
contientizrii privind necesitatea de prezervare a capitalului natural i al celui cultural.
Ecoturismul trebuie s aib consecine minime asupra mediului i trebuie, de asemenea, s
contribuie la bunstarea populaiilor locale.
Ecoturismul a devenit mai cunoscut la nceputul anilor 1990, n America de Nord, ca o
reacie de rspuns la creterea interesului pentru natura slbatic i reprezint o form de
cltorie responsabil, desfurat n spaiile naturale, ce contribuie la protejarea mediului i la
mbuntirea condiiilor de via ale populaiilor locale. Produsele ecoturistice sunt concepute cu
o atenie deosebit acordat naturii, n zone puin perturbate de oameni. Ecoturismul implic
respectul pentru siiletur i culturile locale, ntr-o optic a dezvoltrii durabile.
Societatea Internaional a Ecoturismului consider c ecoturismul reprezint o
cltorie responsabil n areale naturale, care au drept scop conservarea populaiei gazd.
Potrivit aceleiai organizaii, conceperea i practicarea activitilor ecoturistice presupune
respectarea urmtoarelor principii:
1. Minimizarea efectelor asupra resurselor naturale i asupra populaiei gazd.
2. Contientizarea i respectul pentru mediu i pentru cultura zonei vizitate (din partea
turistului).
3. Prevederea unor efecte pozitive, att pentru vizitatori, ct i pentru populaia gazd.
4. Prevederea unor beneficii financiare i a unor oportuniti pentru populaia local.
5. Prevederea unor resurse financiare alocate pentru conservarea mediului.
6. Creterea sensibilitii rilor gazd cu privire la climatul politic, social i de mediu.
Conferina Internaional privind utilizarea durabil a resurselor biologice desfurat la
Budapesta, n 1996, a definit ecoturismul astfel: formele de turism prin care resursele naturale
sunt utilizate n mod durabil, n limitele capacitii de suportabilitate a ecosistemelor. Aceste
forme pot fi: vizitarea parcurilor naionale, pescuitul sportiv, vntoarea, echitaia, sporturile
nautice nemotorizate, schiatul, turismul rural etc.
Pentru unele ri, ecoturismul nu este doar o activitate marginal, destinat s finaneze
aciunile de protecia mediului, ci un sector se reprezint motorul economiei naionale, precum i
un mijloc de generare a unor importante venit.. De exemplu, n ri precum Kenia, Ecuador,
Nepal, Costa Rica i Madagascar, ecoturismul reprezint principala surs de ncasri valutare.
Exist, nc, destule persoane care nu au neles semnificaiile ecoturismului i care
consider c acesta const doar n construirea unui hotel n mijlocul naturii, n cadrul unui peisaj
natural splendid, ignornd faptul c aceast investiie duneaz ecosistemului local. Dup
prerea unor asemenea persoane ecoturismul trebuie ca, nainte de toate, s-i sensibilizeze pe
oameni n privina frumuseii i fragilitii naturii, dar nu sunt contieni de faptul c ei nii
contribuie la degradarea mediului natural, prin utilizarea instalaiilor de aer condiionat sau a
piscinelor etc.
Turismul verde este reprezentat de totalitatea formelor particulare ale circulaiei
turistice, a cror dezvoltare se afl n perfect armonie cu mediul natural i socio-cultural al
zonei receptoare. De asemenea, mai este definit ca ansamblul formelor de turism promovate n
scopul mbuntirii impactului turismului din punct de vedere social, cultural i al mediului
nconjurtor.
Turismul dulce sau blnd. n afara scopului de protejare a naturii, care reprezint
un numitor comun pentru toate formele de turism ce urmresc compatibilitatea cu mediul,
precum i a celui de protejare a sntii oamenilor, acest tip de turism are i alte scopuri: pe de o
parte cele de ordin social, respectul pentru obiceiuri, tradiii, structurile sociale i familiale ale
populaiei locale), iar pe de alt parte, cele de ordin economic (repartiia echitabil a veniturilor,
diversificarea ofertei turistice).
Turismul rural reprezint una dintre cele mai eficiente soluii de armonizare a
cerinelor turismului cu exigenele protejrii mediului i ale dezvoltrii durabile.
n sens larg, prin turism rural se nelege petrecerea vacanei n spaiul rural, dar aceast
definiie s-a dovedit a fi imprecis, genernd opinii foarte diverse privind coninutul i
caracteristicile turismului rural, de la simpla edere a turistului n zonele rurale, pn la
respectarea strict a unor criterii legate de comportamentul consumatorilor-turiti, cum ar fi:
consumul de produse agroalimentare din gospodria gazdei i participarea turitilor la unele
activiti economice specifice fermei sau gospodriei rneti etc.
n contextul actual, al economiei globale, turismul rural se definete ca valorificarea
turistic:
- a spaiilor rurale, resurselor naturale, patrimoniului cultural, construciilor rurale,
tradiiilor steti, produselor pmntului;
- a produselor de marc, ilustrative pentru identitatea regional, acoperind nevoile
consumatorilor pentru cazare, alimentaie, activiti de agrement, animaie i servicii
diverse;
- a nevoilor de relaxare n societatea modern, ntr-o nou solidaritate social ora-sat.

Producia turistic rural presupune desfurarea urmtoarelor categorii de servicii i

activiti:
- cazare (la ferm, n pensiunea rural, castel, sat de vacan, la mnstire, n hotel sau
camping) i alimentaie (la restaurant, n han, la ferm sau pensiune);
 - activiti de relaxare n aer liber (drumeie, escalad, speologie, echitaie, pescuit,
vntoare, tenis, golf, not, caiac-canoe, schi fond etc.);
- animaie local cu caracter cultural (eco-muzee, tradiii populare, situri i monumente,
vizitarea atelierelor artizanale), religios (mnstiri i schituri, pelerinaje rurale) i ludic
(serbri locale, spectacole folclorice etc.). facilitarea sejurului la ar (prin prezena
unitilor comerciale i a serviciilor necesare);
- informare turistic (puncte i oficii de informare, asociaii i agenii locale).
Dac sfera de cuprindere a conceptului de turism rural este mai larg, referindu-se la
toate activitile ocazionate de petrecerea unui sejur n mediul rural, indiferent de tipul unitii de
gzduire la care se apeleaz, agroturismul reprezint o form de turism rural mai strict n
privina respectrii unor condiii ale vacanei, avnd n vedere unele aspecte privind efectele
economice ale turismului asupra gospodriilor rneti i ale localitilor rurale n zonele de
primire turistic.
Astfel, agroturismul presupune sejurul n gospodria rneasc (pensiune, ferm),
consumul de produse agricole provenind din respectiva gospodrie, precum i participarea,
ntr-o anumit msur, la unele activiti agricole specifice.
Pentru a rspunde la cererea mereu crescnd pentru formele participative ale turismului
rural, ofertele de cazare n mediul rural s-au mbogit cu sejururi cu tem, care propun
oaspeilor s descopere natura (plimbri clare sau pedestre), cursuri de gastronomie local sau
regional, degustri de vinuri i de preparate culinare specifice etc.
Turismul comunitar este centrat pe implicarea populaiilor locale ntr-o dezvoltare
turistic localizat i n profitul acestora: ele construiesc i gestioneaz structurile de primire
turistic, precum i serviciile oferite turitilor pe plan local. Populaiile locale exercit un control
complet asupra veniturilor obinute din turism, o parte important a acestora fiind destinat
mbuntirii condiiilor de via ale comunitii, acordndu-se o atenie deosebit respectului
pentru natur i pentru tradiiile populaiei locale. Aceast form de dezvoltare a turismului este
combinat, adesea, cu dezvoltarea unor activiti de producie, cum ar fi atelierele de
transformare a produselor agricole sau de artizanat, ale cror produse sunt vndute, cu prioritate,
turitilor.
 Turismul echitabil
Acesta reprezint o concepie a turismului internaional ce const n aplicarea, n cadrul
acestui sector, a principiilor comerului echitabil. Dei nc mult mai puin dezvoltat dect
comerul echitabil, turismul echitabil este practicat de un numr n cretere de diverse asociaii i
chiar ntreprinderi de turism, a cror ambiie este aceea de a asigura comunitilor n care triesc
n locurile de destinaie turistic o parte echitabil a veniturilor generate din activitile de turism
practicate n acele locuri, precum i de mpcare (conciliere) a turismului cu dezvoltarea durabil
a acestor comuniti.
n mod concret, turismul echitabil se refer la o serie de criterii ce vizeaz respectarea
locuitorilor i a mediului lor de via, ntlnirile dintre turiti i localnici, precum i durabilitatea
progreselor aduse de turism pentru comunitile locale.
Astfel, proiectele turistice sunt elaborate de ctre comunitile de care aparin destinaiile
turistice sau mcar n parteneriat cu acestea. Comunitile respective particip ntr-un mod
efectiv la evoluia activitilor desfurate de vizitatori n cadrul destinaiilor turistice, avnd
posibilit
Turismul solidar i responsabil
Conform definiiei dat n cadrul Forumului internaional privind turismul solidar,
desfurat la Marsilia (Frana) n anul 2003, turismul solidar i responsabil reprezint o micare
social care caut s in sub control i s valorizeze economia turistic n beneficiile
comunitilor de primire (receptoare de turiti), nscriindu-se ntr-un demers de dezvoltare
teritorial. Acest demers este construit, n ntregime, pornind de la resursele umane ale societii,
de la resursele culturale, economice i de mediu, ce formeaz spaiul de via al comunitilor de
primire turistic.
Aceast form de turism angajeaz responsabilitatea ansamblului actorilor implicai:
populaia gazd, intermediarii i turitii, responsabilitatea respectiv bazndu-se, n primul
rnd, pe respectul obiceiurilor i valorilor locuitorilor i pe mediul acestora, precum i pe o
anumit redistribuire, echitabil, a veniturilor obinute din aceast activitate.
Aadar, turismul echitabil pune accent pe aspectul remuneraiei corecte pentru diversele
entiti ce intervin pe filiera produciei i comercializrii produselor turistice, n mod deosebit, a
populaiilor locale. Turistul (se presupune c) va accepta s plteasc mai scump prestaia
respectiv, tiind c diferena de pre (tarif) va permite o mai bun remuneraie pentru prestatorii
serviciilor turistice de baz. Ca i n cazul bunurilor de consum, i serviciile turismului durabil
tind s se bazeze pe o marc, prin care s fie certificat calitatea acestora.
Turismul solidar stabilete, mai precis, o relaie de dialog, de concertare, de solidaritate
i de ajutor reciproc ntre turiti (originari, n general, din rile dezvoltate), pe de o parte i
gazdele lor, din rile n curs de dezvoltare, pe de alt parte. n cazul turismului solidar,
organizaiile neguvernamentale din rile dezvoltate se implic n relaii de parteneriat cu alte
ONG-uri din rile n curs de dezvoltare, care, la rndul lor, se bazeaz pe relaia cu
comunitile locale.
Principalele trsturi ale conceptului de turism solidar i responsabil pot fi considerate a
fi urmtoarele:
- acest tip de turism se realizeaz n profitul relaiilor locale i cu ntreaga participare a
acestora;
- sunt sprijinite societile de turism locale, care sunt ajutate s se organizeze, crora le
sunt furnizate mijloacele umane i financiare necesare, accentul fiind pus pe capitalul
uman;
- faciliteaz sinergiile ntre actorii locali ai dezvoltrii: sectorul privat, organizaiile de
afaceri, administraiile locale, serviciile desconcentrate ale statului, ONG-urile;
- minimizeaz impactul ecologic i cultural asupra mediului nconjurtor;
- joac un rol important, de educaie privind dezvoltarea, pentru populaiile rilor
dezvoltate;
- se nscrie n demersul dezvoltrii locale durabile.
Turismul responsabil acoper forme ale turismului alternativ sau avansat, integrat i
difuz, respectiv, n principal: ecoturismul, turismul solidar, turismul comunitar i turismul n
favoarea sracilor.