CARACTERUL LATURA RELATIONAL-VALORICA ‘A PERSONALITATIL Daca temperamentul exprima aspectul dinamic — energe- al personalitajii, caracterul face parte din continutul prin latura relafional-valoried. £1 constituie nucteul psi- social al relajiilor individului, format din atitudinile sa- esenfiale fafa de lume, din trasaturile cele mai stabile constante, manifestate in raport cu munea, in raport cu fat de valorile sociale, precum si fata de ria persoand. suvintul cardcter inseamna «tipar> — iar apli- la om semnificd fizionomia sau configuratia sa psi i spiritual (nu infatisarea), stiind c& omul este o in- idualitate irepetabila. in sens restrins si specific, caracterul reuneste insusiri aticularitafi privind relatiife (pe care le intrefine subiec- lumea) si valorile dupa care el se conduce, Este un istem rational — valorie si de autoreglaj. istemul relatiilor caracteriale reuneste acele atitudint feractiuni psihosociale care sint definitorii pentru in-id, de mare eficien{a psihic& si diriguitoare in comporta- rea sa. Ca un sistem relational-valoric caracterul oameni- lor se caracterizeaza prin: dintre cele mai semniticative si _esenfia- (relafit de munca, fafa de alfii, fafa de va- — telatii selectiv-integratoare, de acceptare, atasa- ment, de reprobare sau negare (deci + si — — relajii si atitudini profund constiente si _adine motivate, pe care le pot relata si argumenta oricind, prin principii de conduita (sint si atitudini negative: negligen: 44 furt); — relatii de mare stabilitate (nu sporadic, ocazio- nale sau intimplatoare); ele se impun ca dominanie in con- duita persoanei; — relatiile caracteriale au unitate si consens cu relatii- le sociale care Je genereazd (ex.: abnegatie fata de munca, invatatura); Relatiile caracteriale sint: esentiale, selective, constan- te, semnificative pentru individ, constient motivate si uni- tare cu realitajile care le genereaza. ‘Sint apreciate valoric, pot fi pozitive sau negative, in functie de confinutul sau ori- entarea lor sociala, ele sint promovabile sau reprobabile. Din punct de vedere fiziologic caracterul se prezinta ca tun sistem complex de legaturi reflex-condifionate, ce s-at. stabilizat i format pe parcursul dezvoltarii sale, sub in- fluenfa invafaturit luate in sensul cel mai larg al cuvintu- lui. Caracterul este un fenotip, este un aliaj al trasaturilor. Deci putem spune e& caracterul este o formatiune su- perioara la structurarea edreia contribuie trebuinfele uma- ne, motivele, sentimentele superioare, convingerile morale. aspiratiile si idealul, in ultima instanta, conceptia despre lume si via{a; aceasta se realizeazé dupa amumite modele culturale de comportament, conform unor tabele de valor Cu privire la caracter seranalim 3 categorii = Constitutionale si morfo-funetionale, care deduce comportamentele caracterului din insugirile organice si din trasaturile de temperament ale individului; — Teorii psihanalitice; = Teorii spiritualiste. 136| COMPONENTELE DE BAZA ALE CARACTERULUI In structura sa, caracterul grupeazd urmatoarele cate- gorii de atitudini si'relatii: — atitudinea fati de oameni in care tematica principa- 1a este cea a umanismului, considerindu-se omul ca valoa- re suprema (infelegerea aituia Iuat asa cum este el). idinea fata de sine (iad de propria persoana) Este necesar sine cunoastem, comparindu-ne cu alfii, Cul- area propriei_individualitati nu trebuie s4 ducd la nar- cisism si si depaseasea cadrele rafiunii. Exista trasdturi pozitive (modestie, demnitate, spirit aulocrtie, mindrie) sf trésaturi negative (Ingimtare, aro- ganja, autoapreciere necritica, timiditate, egocentrismul, Umilinfa, injosirea). Exigenja fafa de sine este o conditie a autoperiectionarii — atitudinea fafa de activitate si munca (rolurile pro- fesionale se realizeaza cu clort si competenta, fiind indica- torii valorii sociale a personalitatii). Oricind int apreciate harnicia, sirguinta, punctualitatea, entuziasmul, stradania etc, fiind reprobate lenea, neglijenfa, rutina, dezorgani rea. Putem vorbi despre: — alitudinea fat de cunoasterea stiintitie’, arté, tehni- ca, cullurd, fal de ecologi 1ea fata de societate (rdspunderi cctafenesi si politice). Pentru descrierea caracterului in psihologia actuala tn- tilnim 3 termeni si not iholoy — relatia caracteriala (insusire); atitudin — trdsiturd de earacter. Relafia caracteriala este o legaturd actuald, activa: si constant a subiectului cu anumite relatii sociale (priete- nie, solidaritate, sinceritate, respect pentru semenj, mo- destie, cura) Atitudinea de caracter, presupune o organizare psihica mai larga, de ordin pozitional in structura personalitatii, ca fiind un sistem de relafii coerente (actuale, latente si po- tenfiale) care se tradue in variate forme de comportament. Prin determindrite social-culturale la care sint supuse structurile psihice umane, atitudinea la nivelul caracterului devine atitudine — valoare. 137Trasiturile caracteriale, derivind din anumite tendinte structurale dominante ale’ personalitatii, exprima notele specifice ale atitudinilor si relatiilor de caracter (de ex.: 0 trasdturd a caracterului este perseveren{a in actiune ori instabilitatea; la fel rabdarea, meticulozitatea, pedanteria, solicitudinea, suspiciunea 5. a.)! Cea ce ramine specific caracterului, care regleaz’_ in fapt relajii, atitudini si trasdturi, este sinteza acestora intr- tun sistem ierarhic. SISTEMUL DE ATITUDINI A cunoaste pe cineva inseamna ai determina trasatu le caracteriale cardinale (ingimfare, voinfa de putere, mo- destie, generozitate). lerarhizarea trasaturilor si atitudinilor in sistem este prineipala particularitate a structurii caracterial — unitatea caracterului —constanta conduitei; — expresivitatea — nota specifica a caracterului; — originalitatea — autenticitatea; bogatia —relatii cit mai multe; statornicia — valoare morala; e plasticitatea —evolufie, restructurare si autoreglaj; faria de caracter — rezistenta la influente. pot delimita 9 tra: integrarea psihi constiinfa morala; capacitaiea de infrinare yi renunjare la satisiac(ii; irmarirea unui obiectiv; se supraestimeaza); tendinta spre dominanta; curajul, opus fri prudenja (omul inti gindeste, apot actioneaza) ; obiectivitatea (opus subiectivitatii); omul se trans- pune in felul de a vedea al altora. Spre deosebire de temperament —caracterul se dobi deste. Profesiunile isi pun amprenta asupra caracterului Caracterul unei persoane depinde si de experienta si de ca- tegoria sociala: PEATE eet‘CUPRINS s Obicctul si principiile psihologied . . . . . se ‘SENZATULE, es ne pe et Analizatorii Detngen fers con tului_noffunilor psihologice de Clasifcarea senzatilor PERCEPTIILE Definirea. sl caracteizareapercepille . Faacle procesului perceptiv | Formele complexe ale percepiei “Invifarea _ perceptivi LEGILE GENERALE ALE SENZATIILOR $I PERCEPTIILOR Legile generale ale senzafiilor Legile generale ale perceptiei Dicom IMBASUI oo lor ines Rie ction: yiorrecciticde Wibefal co, a 4 Punefile limbajului Formele limbajului GINDIREA send RS EN aE ns oe) eee Definivea gi caracteristicile gindirit Operativitaji ale gindirit psihologice Invafarea cognitivé = Rezolvarea_ problemelor et MEMORIA, See. Pier aes Definirea i caracteriaarea memoriei eS Procesele si formele memoriei . . Factorii si legile memoriet. 2. 2 2 ew IMAGINATIA, ce Detinifia 1 caracteristicle psihologice ale imaginate, Procedeele psihologice sle imaginatieil . . . . . 139 0 “ v 19 2 a a at at geaees 52 B 59 e 6Formele imaginajiei Sore, would ae ae MOTIVATIA Definirea Modalita(l gi structurt ale motivatiet Formele motivatici 4 i APECTIVITATEA ei = ateean hm Definicen si caracteristielle proceselor_afective Proprietitile proceselor afective Funelitle afectivitaqit Clasifiearea trairilor emotive ASPECTE PSIHOLOGICE ALE ACTIVITATIL UMANE Definires sctivitatii i caracteristicile sale Structura sctivitaii mane —elemente componente. Formele acts oi sed YOINTA Carscteratiile sonduilei volunlare Definires si caracteristicite voin(ei Structura si fazele actelor voluntare Calitajile voinfe . ee ae DEPRINDERILE Delinitea 1 caracterstiile deprinderilor Clasificarea deprinderilor Condiiile elaborarit deprinderitor Etapele formarli deprinderilor Priceperi si obisnuinge Interaefiunea deprinderilor ATENTIA. ; Dellnirea. gl caracterizarea. stentel Coracteristicile procesulai de atentie Formele atentiet si interacfiunea lor Calititile favorable i defavorabile ale atenfiei PSIHOLOGIA PERSOANEI Personalitstea—obiecl de studlu pathologic |. |. Individ — individualitate — persoanai — personalitate Componentele structurale ale personalitatii Teoril_asupra_ personalitatit ‘TEMPERAMENTUL ‘ Dinamismil. energetic al personalitii ido SeteeseaeRRea 107 108, 103 109 109 109 nt 15, no 19 12 12 123 126 6Psihotipologie ee ‘Temperamentul in sistemul personalitatit Portrete _temperamentale Rene: APTITUDINIE =... 1... Definirea si caracteristicile aptitudinilor Dotafie nativa si modelare prin invijare Clasiticarea aptitudinitor Ses ‘CARACTERUL Latura relafional-valoricd 2 personslitatit Componentele de bari ale caracterului Sistema! de atitudini 127 128 129 1390 10 132 134 135 135 137 138N. Oprea, M. Revenco N. Gosmovici, V. Paraschiv Ve Chita PSIHOLOGIE GENERALA ‘SI _MEDICALAPrezentat Ia ediluri 10.09.99. Coli editoriale 7.8. Coli de tipar conv. 7,56. ‘Tiraj 2990. Comanda 97. Intreprinderes Editorial Poligraficd «Stiinta». 77028. Chisindu, str. Academie, 3.