Tulburrile produse n sfera afectivitii.

Afectivitatea cuprinde totalitatea tririlor noastre, plcute sau neplcute, mai

intense sau mai puin intense, fugitive sau durabile.
Formele afective sunt:
dispoziia
emoiile
sentimentele
pasiunile.
Dispoziia (tonusul afectiv) poate fi:
bun
sczut
crescut, corespunzndu-i calmul, tristeea sau veselia.
Emoiile sunt stri afective scurte, ocazionate de excitani diveri, care
influeneaz toat viaa psihic i se nsoesc de reacii vegetative: fric,
panic, bucurie.
Sentimentele sunt stri afective de lung durat, mai complexe, la care contribuie
i gndirea i judecata: prietenie, dragoste.
Tulburrile dispoziiei pot fi:
negative - depresiunea psihic ntlnit n melancolie, unde are
intensitatea unei dureri morale
dispoziia poate fi exagerat crescut - euforia, o stare de dispoziie
pozitiv, care apare n excitaia maniacal.
Emoiile puternice se reflect patologic prin:
panic
extaz.
Se vorbete de o labilitate emoional, cu treceri repezi de la rs la plns - n
demena aterosclerotic: rsul sau plnsul nemotivate se ntlnesc n schizofrenie.

Anxietatea este o stare de ateptare dureroas.

Sentimentele se pot modifica n bolile psihice, mai ales n schizofrenie, unde se
ntlnesc:
inversiunea sentimentelor (ur pentru prini, copiii, frai, surori),
dragoste pentru persoane necunoscute sau fictive
ambivalen afectiv, care cuprinde n acelai timp sentimente de dragoste i
ur pentru aceeai persoan
indiferentismul, care include lipsa oricrui sentiment.
Tot n schizofrenie se ntlnete afectivitatea paradoxal, manifestndu-se
prin rspunsuri emoionale pozitive de veselie, plcere, la traume psihice negative
(moarte, boal) i emoii negative (plns) la auzul unei veti pozitive.